Art. 2271 Noul cod civil Capacitatea de exerciţiu Tranzacţia

CAPITOLUL XX
Tranzacţia

Art. 2271

Capacitatea de exerciţiu

Pentru a tranzacţiona, părţile trebuie să aibă deplina capacitate de a dispune de drepturile care formează obiectul contractului. Cei care nu au această capacitate pot tranzacţiona numai în condiţiile prevăzute de lege.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 2271 Noul cod civil Capacitatea de exerciţiu Tranzacţia




isac.violeta 1.03.2014
Reglementarea anterioară: C. civ. 1864: „Art. 1706. (1) Tranzacţie pot face numai acei ce pot dispune de obiectul cuprins în ea. (2) Acei ce nu pot însă dispune de obiectul cuprins în tranzacţie, nu pot transige decât în formele stabilite de legi speciale (C. civ. 946 şi urm., 1307)".

1. întrucât tranzacţia implică renunţarea la un drept, iar renunţările sunt echivalate actelor de dispoziţie (chiar dacă tranzacţia nu implică o înstrăinare), părţile contractante trebuie să aibă capacitatea, respectiv să îndeplinească acele condiţii cerute de lege pentru a dispune cu titlu oneros de dreptul care
Citește mai mult formează obiectul concesiei sau de prestaţia promisă de o parte în schimbul renunţării făcute de cealaltă parte (Fr. Deak, op. cit., p. 165).

2. Când tranzacţia este încheiată prin mandatar, acesta are nevoie de procură specială. Mandatul general îl autorizează pe mandatar să efectueze numai acte de conservare şi de administrare. Pentru a încheia acte de înstrăinare sau grevare, tranzacţii ori compromisuri, pentru a se putea obliga prin cambii sau bilete la ordin ori pentru a intenta acţiuni în justiţie, precum şi pentru a încheia orice alte acte de dispoziţie, mandatarul trebuie să fie împuternicit în mod expres (art. 2016 NCC).

3. Lichidatorii pot să încheie toate actele necesare lichidării şi, dacă asociaţii nu au stipulat altfel, pot să vândă, chiar în bloc, bunurile sociale, să încheie convenţii arbitrale şi să facă tranzacţii (art. 1944 NCC).

4. Tutorele nu poate, fără avizul consiliului de familie şi autorizarea instanţei de tutelă, să facă acte de înstrăinare, împărţeală, ipotecare ori de grevare cu alte sarcini reale a bunurilor minorului, să renunţe la drepturile patrimoniale ale acestuia, precum şi să încheie în mod valabil orice alte acte ce depăşesc dreptul de administrare. Actele făcute cu încălcarea acestor restricţii sunt anulabile. în aceste cazuri, acţiunea în anulare poate fi exercitată de tutore, de consiliul de familie sau de oricare membru al acestuia, precum şi de către procuror, din oficiu sau la sesizarea instanţei de tutelă (art. 144 NCC).

5. JURISPRUDENŢĂ. Jurisconsultul nu poate tranzacţiona decât pe baza unei delegaţii speciale (Trib. Suprem, col. civ., dec. nr. 813/1956, în C.D. 1956, p. 326).
Răspunde