Art. 2343 Noul cod civil Noţiune Dispoziţii generale Ipoteca
| Comentarii |
|
CAPITOLUL III
Ipoteca
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
Ipoteca
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
Art. 2343
Noţiune
Ipoteca este un drept real asupra bunurilor mobile sau imobile afectate executării unei obligaţii.
| ← Art. 2342 Noul cod civil Concursul cauzelor de preferinţă... | Art. 2344 Noul cod civil Caracterele juridice Dispoziţii... → |
|---|
1. Specificarea caracterului de drept real al ipotecii este, dincolo de orice interpretare, inclusă în corpul legii, în art. 551 NCC.
2. Ipoteca este un drept subiectiv patrimonial care conferă titularului său prerogative asupra unui bun aparţinând altuia care presupun o relaţie directă cu bunul care face obiectul ipotecii, dacă obligaţia căreia îi este afectată nu este executată ori este executată parţial sau necorespunzător.
3. Ca drept real, dreptul de
Citește mai mult
ipotecă înglobează dreptul de urmărire şi de preferinţă asupra bunului ce-i este afectat.4. Dreptul de urmărire dă titularului ipotecii facultatea de a valorifica bunul în mâinile oricui s-ar afla în cazul neîndeplinirii obligaţiei pentru care ipoteca s-a constituit, iar dreptul de preferinţă presupune îndestularea creanţei titularului ipotecii prioritar şi integral, înaintea altor creditori garantaţi în rang inferior sau negarantaţi.
5. Obiectul ipotecii îl constituie unul sau mai multe bunuri corporale sau incorporale, mobile sau imobile, determinate sau determinabile, sesizabile - cu anumite nuanţări care vor fi redate în comentariile ulterioare -, prezente sau viitoare, aparţinând altuia.
6. Ipotecarea bunurilor se face în scopul asigurării executării unei obligaţii, adică în scopul garantării acestei executări.
7. Fiind afectată executării unei obligaţii considerate principale în raport cu garanţia, ipoteca mai este privită şi ca drept accesoriu dreptului de creanţă pe care îl garantează şi care este dreptul principal al creditorului.
8. Din această perspectivă, ipoteca împărtăşeşte integral soarta obligaţiei principale pe care o garantează şi o însoţeşte, ceea ce însă nu exclude o anumită autonomie a dreptului născut din ipotecă în sensul că, disociat de creanţa pe care o garantează, poate face obiectul unei transmisiuni sau poate, în anumite condiţii, supravieţui acesteia.
9. Aşadar, ipoteca este o garanţie reală, accesorie unei obligaţii principale şi perfectă, datorită prerogativelor pe care le conferă titularului său, astfel că noua reglementare nu aduce o modificare de substanţă caracterelor dreptului de ipotecă.
10. Dreptul de ipotecă se naşte ex contractu, în cazul ipotecilor mobiliare, aşa cum rezultă din art. 2387 NCC, şi prin înscrierea dreptului în cartea funciară, în cazul ipotecilor imobiliare
2. Deşi denumirea secţiunii sugerează gruparea dispoziţiilor generale valabile oricărui tip de ipotecă, în secţiunile următoare, care tratează fiecare ipotecă în parte, legiuitorul reconsideră o bună parte a acestor dispoziţii prin norme care au caracter special.
3. Vechiul Cod civil trata, de asemenea, aceste reguli, plus chestiuni
Citește mai mult
legate de publicitatea ipotecii, cu sublinierea că reglementarea era proprie ipotecii imobiliare, inclusiv cu privire la chestiuni legate de publicitatea şi executarea ipotecii.1. ipotecă legală reglementată de art. 2.386;
2. ipotecă convenţională:
– ipotecă imobiliară;
– ipotecă mobiliară:
– imperfectă;
– perfectă;
3. gaj (specie a ipotecii mobiliare) – contract real, format prin depo sedarea de bun a debitorului.
În viitor, contractele prin care se constituie o garanţie reală se vor int tula, în funcţie de distincţia de mai sus, contracte de ipotecă imobiliară, contracte de ipotecă mobiliară şi contracte de gaj.
Contractul de gaj va putea fi încheiat numai cu deposedarea de bunul gajat.
Dispoziţiile generale cuprinse în
Citește mai mult
art. 2.343–2.364 noul cod civil se aplică tuturor ipotecilor, mobiliare sau imobiliare, convenţionale sau legale.Se pot garanta obligaţii prezente sau viitoare, obligaţii pure şi simple, simple sau afectate de modalităţi.