Art. 2408 Noul cod civil Remiterea diferenţei Ipoteca mobiliară Ipoteca

1. Plata creanţei ipotecate nu substituie plata creanţei garantate. Aşadar, ceea ce a fost încasat de către creditorul ipotecat la cererea sa de plată de la debitorul cedat, dar excede valorii creanţei garantate (înţeleasă în sensul art. 2354 NCC), se restituie către constituitorul ipotecii.

2. întrucât singurul scop al ipotecii asupra creanţelor este garantarea executării unei obligaţii, fiind o cesiune în scop de garanţie, această cesiune nu este aşadar perfectă, iar creditorul ipotecar nu este, cum s-a mai spus, un cesionar pur şi simplu, cesiunea lui perfec-tându-se numai la îndeplinirea

Citește mai mult

condiţiei de neplată a creanţei garantate în condiţiile şi termenele sub care este datorată.

3. De asemenea, aşa cum s-a observat în cuprinsul reglementării acestei ipoteci speciale, creditorul poate cere şi primi de la debitorul cedat plata creanţei ipotecate la scadenţa acesteia, chiar înainte de scadenţa creanţei garantate. în acest caz, el nu îşi poate însuşi plata efectuată de către debitorul cedat, întrucât condiţia neplăţii creanţei garantate nu s-a împlinit. Aşadar, considerăm că el va fi depozitarul sumelor primite de către debitorul creanţei ipotecate şi va putea să reţină din acest depozit numai sumele datorate în contul creanţei garantate, după scadenţa acesteia, dublate de neplata sa de către constituitorul garanţiei.

4. întrucât până la acest moment creditorul ipotecar este un depozitar al sumelor încasate, fructele sau orice alte sume produse de suma depozitată nu i se cuvin automat, însă vor fi avute în vedere la imputaţia lor asupra creanţei garantate. Surplusul de valoare rezultat după imputare se cuvine constituitorului ipotecii.

5. Orice stipulaţie contrară este considerată nescrisă, deci ineficientă.