Art. 474 Noul cod civil Informaţiile cu privire la adopţie Efectele adopţiei Adopţia
| Comentarii |
|
CAPITOLUL III
Adopţia
SECŢIUNEA a 3-a
Efectele adopţiei
Adopţia
SECŢIUNEA a 3-a
Efectele adopţiei
Art. 474
Informaţiile cu privire la adopţie
Informaţiile cu privire la adopţie sunt confidenţiale. Modul în care adoptatul este informat cu privire la adopţie şi la familia sa de origine, precum şi regimul juridic general al informaţiilor privind adopţia se stabilesc prin lege specială.
| ← Art. 473 Noul cod civil Numele adoptatului Efectele adopţiei... | Art. 475 Noul cod civil Încetarea adopţiei Încetarea... → |
|---|
Refuzul mamei care a născut în condiţii de anonimat, de a permite, la cererea expresă a copilului astfel născut, minor sau major, divulgarea secretului naşterii sale şi, pe cale de consecinţă, stabilirea atât a adevăratei lui identităţi, cât şi a unor legături de rudenie cu familia biologică nu constituie o încălcare a obligaţiilor pozitive care revin statelor în temeiul art. 8 al Convenţiei (C.E.D.O., Odievre c. Franţei, 13 februarie 2003, cu comentarii de C. Bîrsan, în P.R. nr. 4/2003, p. 162-172).
1. Informaţiile cu privire la adopţie au caracter confidenţial. Adoptatorilor le revine însă obligaţia de informare a copilului lor cu privire la adopţie, la momentul la care vârsta şi gradul de maturitate a copilului permit acest lucru. Potrivit legii speciale (Legea nr. 273/2004, republicată), adoptatorii sunt obligaţi să informeze gradual copilul că este adoptat, începând de
Citește mai mult
la vârste cât mai mici, cu sprijinul specialiştilor din cadrul compartimentului de adopţii şi postadopţii al direcţiei. Pentru aceasta, adoptatorii şi adoptatul au dreptul sâ obţină din partea autorităţilor competente extrase din registrele publice al căror conţinut atestă faptul, data şi locul naşterii, dar nu dezvăluie în mod expres adopţia şi nici identitatea părinţilor fireşti.2. Identitatea părinţilor fireşti ai adoptatului poate fi cunoscută de acesta după dobândirea capacităţii depline de exerciţiu (adică la momentul împlinirii vârstei de 18 ani, sau anterior acestei vârste, la momentul căsătoriei sale ori la momentul recunoaşterii anticipate a capacităţii depline de exerciţiu, în condiţiile art. 40 NCC). Prin excepţie, identitatea poate fi dezvăluită înainte de dobândirea de către adoptat a capacităţii depline de exerciţiu numai pentru motive medicale, de către Oficiu, la cererea oricăruia dintre adoptatori, a adoptatului, soţului sau descendenţilor acestuia ori a reprezentantului unei instituţii medicale sau a unui spital. După dobândirea capacităţii depline de exerciţiu, adoptatul poate solicita tribunalului în a cărui rază teritorială se află domiciliul său ori, în cazul în care el nu are domiciliul în România, Tribunalului Bucureşti, să-i autorizeze accesul la informaţiile aflate în posesia oricăror autorităţi publice cu privire la identitatea părinţilor săi fireşti. Instanţa citează direcţia în a cărei rază teritorială se află domiciliul adoptatului, Oficiul, precum şi orice altă persoană a cărei ascultare poate fi utilă pentru soluţionarea cererii şi va putea admite cererea dacă, potrivit probelor administrate, constată că accesul la informaţiile solicitate nu este dăunător integrităţii psihice şi echilibrului emoţional ale solicitantului şi dacă adoptatul în cauză a beneficiat de consiliere adecvată. Persoanele adoptate care deţin informaţii asupra identităţii părinţilor fireşti se pot adresa direct Oficiului, pentru realizarea demersurilor vizând contactarea părinţilor fireşti sau a rudelor biologice.
3. Metodologia privind accesul adoptatului la informaţii vizând originile sale şi propriul trecut, precum şi accesul părinţilor fireşti sau al rudelor biologice ale persoanelor adoptate la informaţii cu caracter general vizând persoana adoptată se elaborează de Oficiu şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
4. Informaţiile relevante referitoare la adopţie, la originea copilului, în special cele cu privire la identitatea părinţilor fireşti, precum şi datele asupra istoricului medical al copilului şi familiei sale se păstrează minimum 50 de ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii de încuviinţare a adopţiei.
5. Prin această reglementare se asigură protecţia dreptului la viaţă privată, ocrotit de art. 8 al Convenţiei europene a drepturilor omului. în sistemul francez, spre deosebire de cel românesc, există o lege potrivit căreia secretul identităţii părinţilor copilului poate fi înlăturat numai sub rezerva acordului expres exprimat în acest sens de mamă şi de copil, oricare ar fi vârsta acestuia. în Franţa este admisă naşterea sub anonimat, numită şi „naştere sub X" (accouchement sous X) (a se vedea: Ph. Malaurie, H. Fulchiron, Droit civil. La familie, 4C ed., Defrenois, Paris, 2011, p. 440-448; I. Therv, Couple, filiation et parente aujourd'hui, Editions OdileJacob, Paris, 1998, p. 178-180).