Art. 617 Noul cod civil Dreptul de trecere Limite legale Limitele juridice ale dreptului de proprietate privată
| Comentarii |
|
CAPITOLUL III
Limitele juridice ale dreptului de proprietate privată
SECŢIUNEA 1
Limite legale
Limitele juridice ale dreptului de proprietate privată
SECŢIUNEA 1
Limite legale
Art. 617
Dreptul de trecere
(1) Proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publică are dreptul să i să permită trecerea pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu.
(2) Trecerea trebuie să se facă în condiţii de natură să aducă o minimă stânjenire exercitării dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publică; în cazul în care mai multe fonduri vecine au acces la calea publică, trecerea se va face pe fondul căruia i s-ar aduce cele mai puţine prejudicii.
(3) Dreptul de trecere este imprescriptibil. El se stinge în momentul în care fondul dominant dobândeşte un alt acces la calea publică.
| ← Art. 616 Noul cod civil Fereastra de lumină Limite legale... | Art. 618 Noul cod civil Exercitarea dreptului de trecere în... → |
|---|
Citește mai mult
plantati de noi cu zeci de ani in urma) mentionam ca acest acces a trecut prin curtea casei nostre,in urma caruia am avut de suferit din partea celor care lucrau in fiecare an la modificarile aduse la casa dupa incheierea contractului de vanzare cumparare,ni s_a spart beciul casei in timp ce noi eram plecati la servicu si ni s_au furat bunuri in valoare de 700_1000 de ron:Puteti sa_ mi spuneti care_i calea cea dreapta ptr.obtinerea unei noi cai de acces.Au solicitat expertiza topografica in urma cu 2 ani care la amanari nenumarate si solicitarea judecatoriei de abia la al 3_lea expert topograf a ajuns in acest an sa execute expertiza,cei de pana acuma nu au facut_o nu cunoastem cauza amanarilor la solicitarea cui nu s_au facut si s_ a tot amanat.Va multumesc.Ar trebui sa trec cu animalele prin gradina de zarzavat, sa ies pe drumul f circulat de masini, apoi sa ajung la iislaz
Eu am 70 de ani
Cum sa procedez?
Ce pot face legal ca sa nu facă porțile lângă hotar
Sa le facă la circa 3 metri de hotar?
Avem p casa de vacanta in provincie, deci noi mergem mai mult vara si atunci ocazional. Vecinii din fata casei dea lungul timpului au tot facut diverse anexe de-a lungul casei intrand pe terenul notru. Acum hotalul dintre noi nu mai este drept asa cum este in acte, ci ca un acoperis de casa cu un V la mijloc.
Ce putem face sa indreptam situatia?
Multumesc!
Pe o poată are trecut nu parcați!. Când pleacă își lasă bidonul cu nisip lângă gard, sa nu poată parca nimeni. Este legal? Nu ar trebui sa fie obligat să-și parcheze mașinile în curte, atâta timp cât are porțile de acces?
Am şi eu o întrebare: am cumparat o casă care nu are acces la stradă, casile vecinilor şi a mea au fost ale holcimului şi au fost 4 nr topo: casa mea ,drumul de acces comun cu un vecin acu cîți va ani vecinul a cerut calea de acces sai fie donată lui şi iau donat.se poate sai doneze drumul de acces ?eu rămânând fără acces....va rog dacă puteți să mă informați şi pe mine...vă mulțumesc
Am o întrebare legată de accesul în curte.
Am un teren cu frontul la stradă de 20 m (strada categoria IV cu lațime de 6 m și trotuare de 1 m lățime);casa mea (ce este în construcție) este cu o fațada pe limita de proprietate amplasată la stradă, accesul se face printr-o poarta culisantă de 3 m și în continuarea porții am un garaj de 3,5 m lățime amplasat tot pe limita de proprietate cu accesul direct din stradă. Întrebare: care este forma legală să-l conving pe proprietarul unei mașini să nu-mi mai blocheze accesul în curte și garaj pe motiv că el parchează pe domeniul public și
Citește mai mult
nu-l interesează pe el cum intru eu în proprietate ("nu ți-ai cumpărat domeniul public - strada este a tuturor și parchez unde vreau !") Persoana cu pricina locuiește într-un bloc aflat la 250 m, în capătul străzii.1. Prin sentinţă, judecătoria a admis acţiunea reclamanţilor şi, în contradictoriu cu mai mulţi pârâţi, a creat o servitute de trecere în favoarea primilor, conform raportului de expertiză şi schiţei anexe de la dosar. Sentinţa a fost apelată de unul dintre pârâţi, care a susţinut că varianta din expertiză, ce a fost avută în vedere, îl prejudiciază grav, iar reclamanţii au acces la cale publică, nefiind necesară constituirea unei servituţi de trecere. Tribunalul a admis apelul şi a schimbat în parte sentinţa, în sensul că a adoptat o altă variantă de trecere propusă de expert,
Citește mai mult
variantă mai economicoasă, şi a reţinut din probe că terenul reclamanţilor constituie totuşi loc înfundat în sensul prevăzut de art. 616 C. civ. (1864). învestită cu recursul reclamantei şi al doi dintre pârâţi, curtea de apel a casat decizia şi a trimis cauza spre rejudecare aceluiaşi tribunal. Verificându-se raportul de expertiză, s-a constatat că, în varianta adoptată de tribunal, expertul nu a determinat exact proprietăţile ce constituie fonduri aservite servituţii de trecere, neputându-se determina care dintre pârâţi suportă acea servitute, soluţia apărând astfel netemeinică. Cum în recurs nu era legalmente posibil a se administra probele necesare lămuririi situaţiei de fapt, s-a impus soluţia trimiterii cauzei pentru rejudecare (C.A. Piteşti, s. civ., dec. nr. 1042/R/1998, nepublicata).2. Dobândirea dreptului de proprietate asupra unui teren, în condiţiile art. 43 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, determină stingerea servituţii de trecere existente pe acel teren în favoarea cumpărătorilor, în temeiul art. 638 C. civ. (1864), deoarece proprietarul fondului dominant devine şi proprietar al fondului aservit (C.A. Bucureşti, s. a IV-a civ., dec. nr. 1484/2003, nepublicota).
► „Art. 616. Proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nicio ieşire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorire de a-l despăgubi în proporţie cu pagubele ce s-ar putea ocaziona";
► „Art. 617. Trecerea trebuie regulat făcută pe partea ce ar scurta calea proprietarului fondului închis, ca să iasă din drum";
► „Art. 618. Cu toate acestea trebuie a se alege trecerea prin locul ce ar pricinui o mai puţină pagubă acelui pe al cărui loc trecerea urmează a fi deschisă".
1. Nu trebuie să
Citește mai mult
se confunde servitutea legală de trecere stricto sensu, reglementată de art. 617-620 NCC, cu servitutea de trecere stabilită prin fapta omului. Servitutea stabilită prin fapta omului este, de regulă, un dezmembrământ veritabil al dreptului de proprietate privată şi numai uneori o simplă restrângere a exercitării acestui drept în raporturile de vecinătate.2. Este însă adevărat că servitutea legală de trecere este, spre deosebire de celelalte servituţi naturale şi legale, aşa cum au fost acestea reglementate de Codul civil din 1864, mai mult decât o simplă restrângere a exercitării dreptului de proprietate privată. Astfel, în măsura în care se exercită, dreptul de trecere presupune că anumite elemente ale dreptului de proprietate asupra unui teren sunt exercitate, chiar dacă nu exclusiv, de proprietarul altui teren. Servitutea legală de trecere nu îl împiedică pe proprietarul terenului asupra căruia s-a constituit să îşi exercite integral atributele dreptului său de proprietate, inclusiv asupra porţiunii pe care se realizează efectiv trecerea, cu condiţia să nu împiedice în niciun fel această trecere (V. Stoica, Drepturile reale 2009, p. 119).
3. Dreptul de trecere nu se va stinge prin neuz, fiind imprescriptibil, ci doar în cazul în care fondul dominant dobândeşte un alt acces la calea publică.
4. în caz de litigiu, se va stabili prin expertiză care este fondul cel mai puţin împovărat de trecerea exercitată de proprietarul fondului înfundat.
5. Cu ocazia stabilirii servituţii de trecere, hotărârea adoptată trebuie să determine cu exactitate care dintre părţi suportă aservirea proprietăţii, atât pentru asigurarea rigorii lucrului judecat, cât şi pentru a fi posibilă executarea.
Citește mai mult
Dreptul de trecere, fiind tratat ca o limitare legală a dreptului de proprietate, nu se stinge prin neuz, are o modalitate de stingere specială, şi anume doar în cazul în care fondul dominant capătă un alt acces la calea publică, fie în mod natural, fie pe un alt fond aservit.