Art. 678 Noul cod civil Executarea silită privitoare la bunul comun Partajul Proprietatea comună
| Comentarii |
|
Proprietatea comună
SECŢIUNEA a 5-a
Partajul
Art. 678
Executarea silită privitoare la bunul comun
(1) Creditorii unui coproprietar pot urmări silit cota lui parte din dreptul asupra bunului comun sau pot cere instanţei împărţeala bunului, caz în care urmărirea se va face asupra părţii de bun sau, după caz, asupra sumei de bani cuvenite debitorului.
(2) În cazul vânzării silite a unei cote-părţi din dreptul de proprietate asupra unui bun, executorul judecătoresc îi va notifica pe ceilalţi coproprietari cu cel puţin două săptămâni înainte de data stabilită pentru vânzare, înştiinţându-i despre ziua, ora şi locul licitaţiei. La preţ egal, coproprietarii vor fi preferaţi la adjudecarea cotei-părţi.
(3) Creditorii care au un drept de garanţie asupra bunului comun ori cei a căror creanţă s-a născut în legătură cu conservarea sau administrarea acestuia au dreptul să urmărească silit bunul, în mâinile oricui s-ar găsi, atât înainte, cât şi după partaj.
(4) Convenţiile de suspendare a împărţelii pot fi opuse creditorilor numai dacă, înainte de naşterea creanţelor, au dobândit dată certă în cazul bunurilor mobile sau au fost autentificate în cazul bunurilor imobile şi s-au îndeplinit formalităţile de publicitate prevăzute de lege, dacă este cazul.
| ← Art. 677 Noul cod civil Datoriile născute în legătură cu... | Art. 679 Noul cod civil Drepturile creditorilor personali ai... → |
|---|
Puteti sa imi raspundeti si mie intr-o speta ? Am un credit cu ipoteca pe casa pentru un credit , in 2014 am facut partaj cu sotul in vedea divortului , sotul renuntand in favoarea mea , totul facut cu acordul bancii . Intre timp si eu si sotul avem probleme cu Anaf privind niste restante fiscale . Intrebarea este daca Anaful imi poate vinde casa chiar daca este ipotecata ?
1. Existenţa proprietăţii comune împiedică temporar realizarea executării silite, numai după finalizarea procedurii de împărţeală a bunurilor indivize executarea putând continua cu privire la bunurile ce aparţin exclusiv debitorului urmărit. Prin efectul partajului, creditorul păstrează posibilitatea fie de a urmări întregul bun care a făcut obiectul partajului, dacă acesta a fost atribuit debitorului, fie sulta la care a fost obligat coproprietarul nedebitor căruia i-a fost atribuit bunul, fie partea cuvenită debitorului din preţul obţinut din vânzarea întregului imobil.
Citește mai mult
Reglementarea are ca finalitate protejarea intereselor coproprietarilor nedebitori, puşi, în acest mod, la adăpost de riscul de a fi obligaţi să participe la achitarea unei datorii care nu le incumbă, efectuând astfel o plată nedatorată (C.C., dec. nr. 429/2005, M. Of nr. 893/2005).2. Deteriorarea relaţiilor dintre soţi, cu consecinţe iremediabile asupra raporturilor de familie, deşi regretabilă din perspectiva acestora, nu prezintă niciun interes pentru creditorul îndreptăţit să îşi valorifice creanţa. Posibilitatea recunoscută acestuia din urmă ca, în anumite condiţii, expres şi limitativ prevăzute de lege, să poată interveni pentru a-şi apăra drepturile şi interesele legitime nu constituie o măsură discriminatorie în defavoarea debitorului, ci reprezintă exclusiv o garanţie a asigurării echilibrului între persoane cu interese contrare, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime (C.C., dec. nr. 587/2011, M. Of. nr. 610/2011).
2. Dreptul de a cere partajul nu este legat de persoană, astfel încât orice creditor personal al coproprietarului poate să ceară partajul pe calea acţiunii oblice sau poate să continue acţiunea de partaj pornită de coproprietarul debitor al său. în acest caz, creditorul va urmări numai partea din bun sau suma de bani ce îi revine debitorului său.
3. Totodată, creditorii unui coproprietar pot declanşa executarea silită a
Citește mai mult
cotei-părţi din dreptul de coproprietate asupra bunului comun aparţinând debitorului lor.4. Codul civil din 1864 (art. 1825) nu dădea posibilitatea creditorilor personali ai coproprietarilor să urmărească, înainte de partaj, cota-parte pe care debitorul lor o avea din imobilele comune, acordându-le numai dreptul de a provoca împărţeala sau de a interveni în cadrul acţiunii de partaj introduse de un coproprietar. Precizăm că art. 1824-1836 au fost abrogate prin art. 8 din O.U.G. nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 219/2005.
5. Durata suspendării împărţelii este limitată la un termen de cel mult 5 ani. Dacă termenul stipulat este mai lung, el va fi redus la 5 ani. Cu privire la opozabilitatea unor asemenea convenţii de indiviziune faţă de creditorii personali ai coproprietarilor, s-a arătat că „dreptul creditorilor personali ai coproprietarilor de a cere împărţeala nu este un drept propriu, ci ei exercită, prin acţiunea oblică, dreptul debitorului lor de a cere împărţeala. Prin urmare, ei trebuie să sufere efectele actelor încheiate, fără fraudă, de către debitorul lor, cu privire la bunurile sale" (M. Eliescu p. 213).
6. Noul Cod civil reglementează, la art. 678 alin. (4), cazurile în care convenţia de suspendare a împărţelii este opozabilă creditorilor, respectiv numai atunci când, înainte de naşterea creanţelor, convenţia prin care coproprietarii au hotărât menţinerea temporară a stării de coproprietate a dobândit dată certă, în cazul bunurilor mobile, sau a fost autentificată, în cazul bunurilor imobile, şi s-au îndeplinit formalităţile de publicitate prevăzute de lege, dacă este cazul.
7. în măsura în care creditorii unui coproprietar sunt îndreptăţiţi să ceară împărţeala bunului comun pe calea acţiunii oblice, convenţiile de suspendare a împărţelii le sunt opozabile, întrucât, pe calea acestei acţiuni, creditorii nu pot avea o poziţie mai bună decât ar avea-o debitorul lor, în numele căruia se exercită acţiunea. Acţiunea oblică este un instrument juridic prin care creditorii exercită chiar dreptul debitorului, iar nu un drept propriu. Soluţia prevăzută în art. 678 alin. (4) NCC se justifică numai în ipoteza în care debitorul nu ar avea alte bunuri din care să se poată îndestula creditorii. Altfel, soluţia este criticabilă (V. Stoica, Drepturile reale 2006, p. 92-93).