Art. 679 Noul cod civil Drepturile creditorilor personali ai coproprietarului Partajul Proprietatea comună

Art. 679

Drepturile creditorilor personali ai coproprietarului

(1) Creditorii personali ai unui coproprietar vor putea, de asemenea, să intervină, pe cheltuiala lor, în partajul cerut de coproprietari ori de un alt creditor. Ei nu pot însă să atace un partaj efectuat, afară numai dacă acesta s-a făcut în lipsa lor şi fără să se ţină seama de opoziţia pe care au făcut-o, precum şi în cazurile când partajul a fost simulat ori s-a făcut astfel încât creditorii nu au putut să intervină în proces.

(2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile şi în cazul creditorilor care au un drept de garanţie asupra bunului comun ori al celor a căror creanţă s-a născut în legătură cu conservarea sau administrarea acestuia.

Comentarii despre Art. 679 Noul cod civil Drepturile creditorilor personali ai coproprietarului Partajul Proprietatea comună

denisa n. 25.01.2014

Reglementarea anterioară: C. civ. 1864: „Art. 785. Creditorii unui din compărţitori, ca nu cumva împărţeala să se facă cu viclenie în vătămarea drepturilor lor, pot pretinde să fie prezenţi la împărţeală, pot dar să intervină cu spezele lor; nu pot însă să atace o împărţeală săvârşită, afară numai de s-a făcut în lipsă-le şi fără să se ţină semnă de opoziţia lor (C. civ. 731 şi urm., 769, 974, 975, 976,1825)".

1. Dreptul creditorilor coproprietarilor de a exercita acţiunea de partaj nu mai există atunci când acţiunea a fost exercitată de debitorul lor sau de alţi coproprietari. în asemenea

Citește mai mult

caz, ei pot numai să intervină în acţiunea de partaj exercitată de un coproprietar sau de un alt creditor, pentru ca să nu se vătăme drepturile lor. în această situaţie, ei suportă cheltuielile intervenţiei lor, spre deosebire de situaţia în care creditorii exercită acţiunea de partaj în numele coproprietarului debitor al lor, când cheltuielile sunt suportate de acesta din urmă (D. Alexandresco, Explicaţiunea, tom III, partea a ll-a, p. 483-484).

2. Prin opoziţie trebuie să înţelegem nu numai o poprire, ci orice act al creditorului din care reiese neîndoielnic voinţa sa de a lua parte la operaţiile împărţelii, cum ar fi: un act de urmărire a bunului comun, o cerere de partaj etc. Opoziţia nu trebuie să fie formal notificată fiecărui coproprietar debitor, este suficient ca ea să fi fost adusă, în fapt, la cunoştinţa copărtaşilor (M. Eliescu p. 281).

3. Exercitarea acţiunii de partaj pe calea acţiunii oblice de către creditorii coproprietarilor nu se confundă cu opoziţia la partaj, reglementată în art. 785 C. civ. 11864). Opoziţia la partaj este admisibilă atât în cazul partajului convenţional, cât şi în cazul partajului judiciar. Acest instrument juridic permite creditorilor opozanţi să participe la operaţiunile de partaj, pentru a evita fraudarea intereselor lor, fără a putea împiedica însă partajul. în absenţa opoziţiei, creditorii nu pot ataca împărţeala pe calea acţiunii pauliene, soluţie expres prevăzută în art. 976 C. civ. (de la 1864 - n.n.) (V. Stoica, Drepturile reale 2006, p. 94). Cu referire specială la coproprietate, în art. 679 NCC este reglementată o opoziţie asemănătoare. „Soluţiile prevăzute în acest text legal sunt aplicabile nu numai creditorilor chirografari, ci şi celor care au un drept de garanţie asupra bunului comun ori celor a căror creanţă s-a născut în legătură cu conservarea sau administrarea acestuia" (ibidem).

4. Opoziţia creditorului produce următoarele efecte: a) creditorul devine parte necesară la împărţeală, fie că aceasta s-ar face prin bună învoială, fie că ar fi judecătorească. Copărtaşii nu vor putea proceda valabil la împărţirea moştenirii decât punând în cauză pe creditorul oponent; b) odată chemat la împărţeală, dreptul creditorului oponent se limitează la supravegherea regularităţii operaţiilor, fără a putea pretinde ca împărţeala să fie săvârşită potrivit intereselor pe care le are. Astfel, el nu va putea obliga pe copartajanţi să cuprindă în lotul debitorului său imobilul pe care acesta i l-a ipotecat, nici ca anumite bunuri ce pot fi uşor ascunse să nu fie atribuite coproprietarului debitor (M. Eliescu p. 280-281).

5. Când coproprietarii au realizat partajul bunurilor comune fără să ţină seama de opoziţia făcută de un creditor, creditorul va putea cere revocarea partajului, fără a fi obligat să dovedească frauda, deoarece această împărţeală este prezumată de lege a fi frauduloasă (M. Eliescu p. 280-281).

6. Creditorii nu vor putea ataca, prin acţiunea pauliană, un partaj efectuat în frauda drepturilor lor, decât atunci când: a) partajul s-a făcut în lipa lor şi fără să se ţină seama de opoziţia pe care au făcut-o; b) partajul a fost simulat, căci în acest caz creditorii nu au la îndemână acţiunea pauliană, ci acţiunea în constatarea simulaţiei; c) partajul s-a făcut în grabă, pentru a paraliza dreptul de intervenţie al creditorilor.

Răspunde