Art. 680 Noul cod civil Efectele juridice ale partajului Partajul Proprietatea comună
| Comentarii |
|
CAPITOLUL IV
Proprietatea comună
SECŢIUNEA a 5-a
Partajul
Proprietatea comună
SECŢIUNEA a 5-a
Partajul
Art. 680
Efectele juridice ale partajului
(1) Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, după caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu începere de la data stabilită în actul de partaj, dar nu mai devreme de data încheierii actului, în cazul împărţelii voluntare, sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti.
(2) În cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai dacă actul de partaj încheiat în formă autentică sau hotărârea judecătorească rămasă definitivă, după caz, au fost înscrise în cartea funciară.
| ← Art. 679 Noul cod civil Drepturile creditorilor personali ai... | Art. 681 Noul cod civil Opozabilitatea unor acte juridice... → |
|---|
daca ai o sentinta judecatoreasca de partaj nu esti proprietar pina nu o intabuli ? -,nu ai nici un drept sa te folosesti de proprietate pina la intabulare ? Sau cind legea spune ca partajul nu produce efecte juridice se refera numai la dreptul de a vinde ?
rog raspuns pt mi s a gresit o sentinta de partaj si in prezent nu pot intabula si vreau sa stiu ce drepturi am fara intabulare
va rog mult un raspuns
cu privire la caracterul constitutiv al partajului, în opoziţie cu cel anterior, declarativ, este menită să sublinieze faptul că, spre deosebire de reglementarea anterioară, cel în lotul căruia a intrat bunul este
Citește mai mult
proprietar exclusiv din momentul semnării partajului, nu retroactiv, de la data intrării în indiviziune, ca în reglementarea anterioară (cu toate efectele care decurg de aici). În consecinţă, în nicio situaţie nu s-ar putea aprecia că bunul moştenit în indiviziune şi partajat între moştenitori devine bun comun cu soţul/soţia, aşa cum, corect, s-a intabulat în 99°/o din situaţii” (Minută UNNPR-ANCPI)1. La romani şi în dreptul nostru anterior (art. 1092 din Codul Calimach prevedea: „făcându-se împărţeala moştenirei şi luând fiecare moştenitor partea cuvenită lui, se face desăvârşit proprietar, pentru că împărţeala moştenirei are putere de cumpărare" (s.n.)l, împărţeala era atributivă de proprietate,
Citește mai mult
figura între modurile de a dobândi proprietatea. Articolul 786 C. civ. 1864 a creat o ficţiune, în sensul că împărţeala era declarativă de drepturi, considerându-se că este preferabil a se presupune (art. 786 stipula că fiecare moştenitor este presupus că a moştenit singur şi imediat bunurile ce compun lotul său şi nu a fost niciodată proprietar pe celelalte bunuri din indiviziune) că niciun coproprietar nu dobândeşte nimic de la copărtaşul său şi nici nu îi transmite nimic, ci obţine dreptul de la defunct, de la data deschiderii moştenirii, deci cu efect retroactiv (ex tune), iar nu ex nune, din ziua săvârşirii împărţelii. S-a considerat preferabil acest sistem, deoarece, în situaţia în care un coproprietar ipoteca bunul comun pentru cota sa parte, ipoteca subzista şi după efectuarea împărţelii, astfel încât coproprietarul în lotul căruia căzuse bunul grevat de dreptul de ipotecă (sau de alte drepturi reale) era expropriat de creditorul ipotecar, rămânându-i numai regresul contra copărtaşului care constituise ipoteca în timpul indiviziunii, pentru repararea prejudiciului suferit datorită evicţiunii ce a condus la pierderea bunului (D. Alexandresco, Explicaţiunea, tom lll, partea a ll-a, p. 780-784).2. în noul Cod civil nu se mai pune această problemă, deoarece s-a adoptat soluţia strămutării, de drept, a garanţiilor constituite de un coproprietar asupra cotei sale părţi, asupra bunului atribuit acestuia sau, dacă nu a primit niciun bun, asupra sumelor de bani atribuite la partaj (art. 682). Prin urmare, nu se mai justifica nici acea ficţiune a legii, de a se considera că împărţeala are caracter declarativ, revenindu-se la efectul translativ de proprietate al partajului.