Art. 704 Noul cod civil Constituirea uzufructului Dispoziţii generale Uzufructul

CAPITOLUL II
Uzufructul

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale

Art. 704

Constituirea uzufructului

(1) Uzufructul se poate constitui prin act juridic, uzucapiune sau alte moduri prevăzute de lege, dispoziţiile în materie de carte funciară fiind aplicabile.

(2) Uzufructul se poate constitui numai în favoarea unei persoane existente.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 704 Noul cod civil Constituirea uzufructului Dispoziţii generale Uzufructul




calica elena 1.06.2014
va rog sa ma ajutati ca nu stiu la cine sa mai apelez pt.ca am vrut sa vand imobilul care mi-a revenit in urma sucesiunii,dar a aparut un uzufruct viajer din anul 1914 si nu pot sa gasesc nici un act ca sa fac dovada ca cel de la care bunica mea a cumparat imobilul nu mai este in viata.Bunica este decedata din 1965,iar mama mea din 2004.
Răspunde
daniela n. 26.01.2014
JURISPRUDENŢĂ

1. Din probe a rezultat că înţelegerea pentru instituirea dreptului de uzufruct a avut loc în luna ianuarie 1997, dată la care pârâtul B.l. (vânzătorul - n.n.) nu mai era proprietarul apartamentului, acesta fiind înstrăinat în favoarea pârâtului M.C. în consecinţă, imobilul fiind cumpărat fără a fi grevat de vreo sarcină, acţiunea reclamantei pentru recunoaşterea dreptului de uzufruct viager a fost respinsă, neavând relevanţă în cauză faptul că pârâţii nu au solicitat, pentru o perioadă de timp după cumpărare, eliberarea locuinţei (C.A. Cluj, s. civ., dec. nr. 917/2001, în M.M.
Citește mai mult Pivniceru, G. Protea p. 8).

2. Nu există nicio împiedicare legală ca împărţeala voluntară a unei succesiuni constând în imobile să se facă în sensul ca unii dintre moştenitori să ia nuda proprietate, iar ceilalţi uzufructul şi eventual o sultă, fiind suficient ca prin învoiala lor să înceteze starea de indiviziune a proprietăţii (Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 758/1976, în R.R.D. nr. 10/1976, p. 64).

3. Prescripţia achizitivă priveşte numai drepturile reale, respectiv dreptul de proprietate şi pe cele constituite după modelul său, cărora li se atribuie acelaşi caracter absolut la care se referă expres art. 480 C. civ. [corespondentul art. 555 alin. (1) NCC - n.n.). Aşa fiind, acţiunea formulată, deşi poartă denumirea de „acţiune în constatare", este o acţiune în realizarea dreptului şi deci evaluabilă în bani, asemeni acţiunii în revendicare (I.C.C.J., s. civ. şi de propr. int., dec. nr. 8605/2005, în Dreptul nr. 12/2006, p. 264).
Răspunde
daniela n. 26.01.2014
Reglementarea anterioară: C. civ. 1864: „Art. 518. Uzufructul se stabileşte prin lege sau prin voinţa omului (C. civ. 517, 519, 805, 844,1801,1846, 1890,1895 şi urm

Legislaţie conexă:
► art. 35, art. 36, art. 205, art. 412, art. 557, art. 885, art. 888, art. 916-927, art. 930, art. 931, art. 1091 alin. (4), art. 1098 alin. (1), art. 1166 şi urm. NCC;
► art. 1035-1038 NCPC.

1. Modurile de constituire prevăzute expres de art. 704 alin. (1) NCC - dobândirea prin act juridic sau uzucapiunea - nu sunt limitative, uzufructul putând fi dobândit şi prin alte moduri prevăzute de lege (a se vedea art.
Citește mai mult 557 NCC).

2. Uzufructul se poate constitui prin act juridic - contract sau act juridic unilateral (testament). Uzufructul convenţional „se poate constitui fie pe calea retenţiunei, atunci când se transferă proprietatea lucrului, proprietarul înstrăinător rezervându-şi pentru el numai folosinţa lucrului, fie pe calea directă a înstrăinării, atunci când se reţine nuda proprietate şi se înstrăinează numai folosinţa lucrului" (G.N. Luţescu p. 497; L. Pop, L.M. Harosa p. 234-235; V. Stoica, Drepturile reale 2009, p. 213; C. Bîrsan p. 265; I.P. Romoşan p. 269). Distincţia între cele două forme de constituire a uzufructului - pe calea retenţiunii (per deductionem) şi direct (per translotionem) - prezintă importanţă în ceea ce priveşte constituirea garanţiei pentru îndeplinirea obligaţiilor uzufructuarului. în cazul uzufructului constituit pe calea retenţiunii, uzufructuarul nu este ţinut să depună garanţie [art. 726 alin. (3) NCC]. Practica judiciară a admis şi posibilitatea constituirii dreptului de uzufruct prin actul de partaj voluntar, unul dintre foştii coproprietari dobândind nuda proprietate, iar celălalt dreptul de uzufruct. în cazul uzufructului testamentar, testatorul constituie dreptul de uzufruct în favoarea unei persoane, în timp ce transmite nuda proprietate către o altă persoană. Deşi noul Cod civil nu a preluat dispoziţiile art. 519 C. civ. 1864 care prevedea că uzufructul se poate stabili sau pur, sau cu termen, sau cu condiţie, nimic nu împiedică părţile să constituie dreptul de uzufruct printr-un act juridic afectat de modalităţi; cel care constituie dreptul de uzufruct trebuie să fie proprietarul bunului (V. Stoica, Drepturile reale 2009, p. 213).

3. Uzufructul se poate constitui prin uzucapiune, când posesorul exercită posesia asupra bunului cu intenţia de a se purta cu privire la acesta ca un titular al dreptului de uzufruct, şi nu ca un proprietar (art. 916-927 NCC); actele aparente de posesie sunt aceleaşi ca şi în cazul uzucapiunii proprietăţii. Posesiunea uzufructului se diferenţiază de posesiunea proprietăţii numai sub aspectul scopului cu care o efectuează posesorul (M.N. Costin, Marile instituţii ale dreptului civil român, voi. I, Dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale principale, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1982, p. 303). în cazul imobilelor, întrucât noul Cod civil nu distinge, dreptul de uzufruct poate fi dobândit atât prin uzucapiune extratabulară (art. 930), cât şi prin uzucapiune tabulară (art. 931 NCC). Ipoteza mai plauzibilă este cea a uzucapiunii tabulare, caz în care uzufructuarul deţine imobilul în baza unui titlu constitutiv de uzufruct ce emană de la un neproprietar; în cazul uzucapiunii extratabulare, posesorul nu are niciun interes să invoce dobândirea dreptului de uzufruct, şi nu a celui de proprietate. în ceea ce priveşte bunurile mobile, problema dobândirii uzufructului prin uzucapiune este mai mult teoretică, posesorul putând dobândi dreptul în condiţiile art. 937 NCC. După intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă (Legea nr. 134/2010), înscrierea dreptului dobândit în temeiul uzucapiunii se va face potrivit regulilor prevăzute de art. 1035-1038 din acesta.

4. Dispoziţiile art. 704 alin. (1) se completează cu prevederile art. 937 alin. (5) NCC, astfel că dreptul de uzufruct asupra unor bunuri mobile se poate dobândi şi prin posesie de bună-credinţă. „Teza potrivit căreia uzufructul este susceptibil de posesiune implică şi ideea aplicării art. 1909 C. civ. (corespondentul art. 937 NCC - n.n.) la uzufruct. Drept urmare, cel ce posedă un lucru mobil cu titlu de uzufruct devine de îndată, prin însuşi faptului posesiei, uzufructuarul lucrului respectiv. în acest scop, se cere numai ca posesorul să fie de bună-credinţă, adică să ignore împrejurarea că uzufructul pe care îl exercită a fost constituit de către o altă persoană decât proprietarul şi că, deci, titlul său nu este valabil" (M.N. Costin voi. I, p. 304).

5. în cazul imobilelor cuprinse în cartea funciară, dreptul de uzufruct se va dobândi prin înscrierea lui în cartea funciară pe baza actului care a justificat înscrierea [art. 885 alin. (1) şi art. 888 NCC].

6. Uzufructul se poate constitui numai în favoarea unei persoane existente [art. 704 alin. (2) NCC]. Referitor la persoanele fizice, textul se completează cu dispoziţiile art. 35 şi art. 36 NCC; o persoană născută îndeplineşte această condiţie, dar este considerat că există şi copilul conceput, dar nenăscut [art. 412 alin. (1) NCC]. „Pentru a putea consimţi un uzufruct, constituitorul trebuie să aibă exerciţiul deplin al facultăţilor sale, adică să fie o persoană capabilă de a înstrăina. Aceasta înseamnă că minorul, interzisul şi în general orice persoană în stare de incapacitate nu vor putea face să nască un uzufruct decât cu respectarea formelor cerute de lege pentru înstrăinarea bunurilor" (G.N. Luţescu p. 500). în ceea ce priveşte persoanele juridice, acestea există de la data dobândirii personalităţii juridice (art. 205 alin. (1) şi (2) NCC]; chiar înainte de această dată, persoana juridică va putea să dobândească drepturi şi să îşi asume obligaţii, însă numai în măsura necesară pentru ca să ia fiinţă în mod valabil [art. 205 alin. (3) NCC). Calitatea de persoană fizică sau juridică a uzufructuarului prezintă importanţă în ceea ce priveşte durata uzufructului (a se vedea art. 708, art. 746 NCC).
Răspunde
irina.bianca 11.01.2013
Uzufructul se constituie, în principal, pe cale convenţională; din prevederile textului legal rezultă că este incompatibil cu propritatea publică.

Constituirea dreptului de uzufruct pe cale convenţională asupra unui imobil se va face prin înscris autentic, fiind incidente dis poziţiile privind cartea funciară mai sus menţionate. Pentru uzufructul asupra unui bun imobil sunt aplicabile prevederile 876 şi urm. NCC privind cartea funciară, dispoziţii din care rezultă că imobilul asupra căruia se constituie dreptul de uzufruct trebuie să fie intabulat în cartea funciară, în vederea îndeplinirii cerinţelor de constituire şi publicitate ale dreptului de uzufruct.
Răspunde