Art. 709 Noul cod civil Drepturile uzufructuarului Drepturile şi obligaţiile uzufructuarului şi ale nudului proprietar Uzufructul
Comentarii |
|
CAPITOLUL II
Uzufructul
SECŢIUNEA a 2-a
Drepturile şi obligaţiile uzufructuarului şi ale nudului proprietar
Uzufructul
SECŢIUNEA a 2-a
Drepturile şi obligaţiile uzufructuarului şi ale nudului proprietar
Art. 709
Drepturile uzufructuarului
În lipsă de stipulaţie contrară, uzufructuarul are folosinţa exclusivă a bunului, inclusiv dreptul de a culege fructele acestuia.
← Art. 708 Noul cod civil Durata uzufructului Dispoziţii generale... | Art. 710 Noul cod civil Fructele naturale şi industriale... → |
---|
Va rog sa imi raspundeti daca uzufructuarul unui apartament poate actiona in instanta Asociatia de proprietari pentru obligația a face, in sensul de a fi obligată asociatia sa repare hidroizolatia acoperișului tip terasa daca este afectată folosință corespunzatoare a apartamentului prin neefectuarea lucrărilor de întreținere a imobilului. Uzufructuarul locuieste la ultimul nivel (et.4) si ploua in apartament .
Ma intereseaza sa primesc raspuns foarte urgent pe adr. De e-mail.
Multumesc frumos.
1. Dacă creditorul întreţinerii şi-a rezervat uzufructul viager al imobilului a cărui nudă proprietate s-a dobândit de debitorul întreţinerii pe data contractului, acesta din urmă poate locui în imobil numai ca tolerat şi urmează a fi evacuat la cererea creditorului întreţinerii, beneficiar al uzufructului pe durata vieţii (I.C.C.J., s. civ. şi de propr. int., dec. nr. 536/2005, în Dreptul nr. 5/2006, p. 269-270).
2. Corespunzător atributelor de posesie şi folosinţă din conţinutul dreptului său, uzufructuarul are dreptul exclusiv de a obţine posesia bunului, de a o exercita paşnic
Citește mai mult
şi nestingherit şi dreptul de a folosi exclusiv bunul şi de a-i culege fructele în deplină proprietate în conformitate cu dispoziţiile art. 521-538 C. civ. (1864). Nudul proprietar are asupra bunului doar dreptul de dispoziţie, fiind obligat să respecte dreptul de uzufruct până la stingerea lui. Este dreptul uzufructuarei de a folosi bunul în mod exclusiv şi de a solicita instanţei obligarea nuzilor proprietari să îi respecte acest drept, chiar prin evacuarea lor din imobil (C.A. Alba lulia, s. civ., dec. nr. 281/2008, în V. Calimachi Cartas, D. Tufan, Uzucapiune. Practico judiciară, Ed. Moroşan, Bucureşti, 2009, p. 201-205).3. întreţinătorul a dobândit nuda proprietate a imobilului, a intrat în posesia de drept a acestuia la data autentificării actului, iar în posesia de fapt va intra doar după încetarea din viaţă a întreţinutului/uzufructuarului. Având astfel doar nuda proprietate, nu poate, invocând dispoziţiile art. 1452 C. civ. (1864] privind tacita relocaţiune (corespondentul art. 1810 NCC - n.n.), nefiind încheiat vreun contract în acest sens între părţi, să pretindă că deţine în fapt imobilul; rămânând doar cu nuda proprietate, nu poate aduce atingere dreptului de uzufruct. Având calitatea de tolerat în imobil, întreţinătorul, la cererea creditorului întreţinerii, poate fi evacuat (C.A. Timişoara, s. civ., dec. nr. 517/2008, în V. Calimachi Cartas, D. Tufan p. 206-208).
4. Nu poate fi considerat fapt de tulburare a exerciţiului uzufructului folosirea de către nudul proprietar a unei părţi din imobil cu acceptul uzufructuarului. în asemenea situaţii, acţiunea uzufructuarului privind rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare pe motiv că nudul proprietar nu i-a respectat dreptul de uzufruct constituit prin clauza inserată în contract nu este întemeiată, nefiind îndeplinite condiţiile (C.A. laşi, s. civ., dec. nr. 1531/1998, în V. Calimachi Cartas, D. Tufan p. 208).
5. Proprietarul (denumit nud proprietar) are dreptul de a dispune de lucru, dar cu respectarea atributelor ce revin uzufructuarului. în consecinţă, nudul proprietar poate să vândă, să doneze, să greveze lucrul cu ipotecă ori cu gaj în timpul uzufructului, dar aceste acte nu îşi produc integral efectele, deoarece nudul proprietar nu poate, cât durează uzufructul, să îi aducă nicio modificare. Atâta timp cât pârâtul are drept de uzufruct asupra a două camere şi dependinţe, nu poate nudul proprietar, fără consimţământul acestuia, să restrângă folosinţa bunului, el având obligaţia negativă de a nu stânjeni pe uzufructuar în exercitarea dreptului său (C.A. Craiova, s. civ., dec. nr. 92/1998, în M.M. Pivniceru, G. Protea p. 22).
Legislaţie conexă: art. 548, art. 550, art. 728 NCC.
1. Textul consacră principiul potrivit căruia titularul dreptului de uzufruct are folosinţa exclusivă a bunului; el poate culege şi fructele acestuia, indiferent de natura lor (naturale, industriale sau civile). „Dacă, în principiu, noţiunea de fruct presupune cu necesitate prezenţa a două elemente -
Citește mai mult
periodicitatea şi conservarea substanţei lucrului -, elemente care îşi trag fiinţa din însăşi natura lucrului, sunt totuşi cazuri când voinţa omului le poate imprima acest caracter, când deci anumite produse devin fructe ca urmare a unui amenajament special făcut de proprietar. Astfel se întâmplă ori de câte ori titularul dreptului de proprietate şi-a amenajat resursele sale, pentru a le face să producă un venit. Tăierea arborilor înalţi va fi privită ca fruct şi atribuită, ca atare, uzufructuarului ori de câte ori pădurea va fi ajuns la maturitate sau va fi primit o amenajare în acest sens înainte de deschiderea uzufructului" (G.N. Luţescu p. 511).2. Dreptul uzufructuarului asupra fructelor se deschide în genere din momentul în care se deschide uzufructul. Astfel, în caz de uzufruct convenţional, uzufructuarul are drept la fructe din ziua când s-a încheiat convenţia, afară de cazul când părţile au convenit să întârzie efectul convenţiei, prin fixarea unui termen suspensiv sau a unei condiţii suspensive (C. Hamangiu, I. Rosetti-Bâlânescu, Al. Bâicoianu voi. II, p. 204). Dreptul asupra fructelor de la data constituirii uzufructului rezultă din art. 728 NCC.
3. Articolul 709 NCC conţine o normă supletivă, astfel încât prin actul de constituire a uzufructului părţile pot deroga de la regula cuprinsă în ea, dispunând, de pildă, ca folosinţa bunului să se divizeze între uzufructuar şi proprietar.
4. Dreptul de uzufruct asupra unui bun imobil şi a accesoriilor sale poate constitui obiectul ipotecii imobiliare (a se vedea art. 2379 alin. (1) lit. b) NCC). Dreptul creditorului ipotecar poartă numai asupra uzufructului, şi nu asupra proprietăţii; aceasta înseamnă că nu lucrul însuşi va fi vândut la scadenţa creanţei (adică proprietatea lucrului), ci numai dreptul de uzufruct care poartă asupra acestuia (O. Ungureanu, C. Munteanu, Tratat, p. 491).
5. Dreptul de uzufruct asupra unui imobil poate forma obiectul urmăririi silite (art. 488 alin. (2) CPC).
6. Uzufructuarul nu are dreptul de dispoziţie asupra bunului, acesta revenindu-i nudului proprietar: „nudul proprietar poate să vândă, să doneze, să schimbe, să ipotecheze sau să gajeze, în funcţie de natura bunului, ori să greveze cu alte sarcini nuda proprietate. Nudul proprietar poate să dobândească o servitute în folosul bunului, servitute care va profita şi uzufructuarului; în schimb, o servitute pasivă consimţită de proprietar va produce, de regulă, efecte numai după încetarea uzufructului. Dispoziţia materială, deşi rămâne la nudul proprietar, este limitată prin constituirea dreptului de uzufruct. Practic, nudul proprietar poate să culeagă productele bunului, dar fără a împiedica exercitarea uzufructului" (V. Stoica, Drepturile reale 2009, p. 220).