Art. 712 Noul cod civil Cvasiuzufructul Drepturile şi obligaţiile uzufructuarului şi ale nudului proprietar Uzufructul

Reglementarea anterioară: C. civ. 1864: „Art. 526. Dacă uzufructul cuprinde lucruri cu care nu se poate cineva servi fără a le consuma, precum bani, grâne, băuturi, uzufructuarul are dreptul de a dispune de ele, însă cu îndatorire de a le înapoia în aceeaşi cantitate, calitate şi valoare, sau preţul, la sfârşitul uzufructului (C. civ. 521, 557 şi urm.)".

Legislaţie conexă:

Art. 544 NCC
Bunurile consumptibile şi bunurile neconsumptibile
(1) Bunurile sunt consumptibile sau neconsumptibile.
(2) Sunt consumptibile bunurile mobile a căror întrebuinţare obişnuită implică înstrăinarea sau consumarea

Citește mai mult

substanţei.
(3) Un bun consumptibil prin natura sa poate deveni neconsumptibil dacă, prin act juridic, i se schimbă întrebuinţarea.

Detalii: legeaz.net/noul-cod-civil/art-544-bunurile-consumptibile-si-bunurile-neconsumptibile-despre-distinctia-bunurilor-despre-bunuri-in-general

1. Textul referitor la cvasiuzufruct este corespondentul art. 526 C. civ. 1864; deşi formularea este aproape identică, putem identifica şi accente menite să înlăture unele dificultăţi de interpretare sau confuzii cu alte instituţii. Cvasiuzufructul este un drept de uzufruct care poartă şi asupra unor bunuri consumptibile, exemplele utilizate fiind identice cu cele din Codul civil din 1864.

2. Se remarcă tendinţa textului de lege de a trasa o linie de demarcaţie între cvasiuzufruct şi împrumutul de consumaţie (mutuum), care poate avea ca obiect doar bunuri consumptibile. Spre deosebire de art. 526 C. civ. 1864, noul Cod defineşte cvasiuzufructul ca fiind un uzufruct care cuprinde, „printre altele", şi bunuri consumptibile, adică bunuri a căror întrebuinţare obişnuită implică înstrăinarea sau consumarea substanţei (art. 544 alin. (1) NCC); din interpretarea textului rezultă că acesta trebuie să conţină şi bunuri neconsumptibile. La aplicarea art. 712 NCC trebuie avute în vedere şi prevederile art. 544 alin. (3); părţile actului de constituire a uzufructului pot transforma un bun consumptibil prin natura sa într-un bun neconsumptibil dacă îi schimbă întrebuinţarea: „trebuie să considerăm drept consumptibile nu numai lucrurile consumptibile prin natura lor, dar şi acelea pe care părţile au înţeles să le asimileze, în mod expres sau implicit, cu lucrurile consumptibile prin natură. Astfel, când părţile, în actul prin care au constituit uzufructul, au preţuit obiectele mobiliare, această preţuire se poate interpreta ca o manifestare de voinţă de a da uzufructuarului dreptul de a consuma sau înstrăina acele obiecte, cu obligaţia de a restitui în locul lor preţul la care au fost preţuite, dacă acesta pare a fi scopul preţuirii" (C. Hamangiu, I. Rosetti-Bâlânescu, Al. Bâicoianu voi. II, p. 196).

3. Caracterul de dezmembrământ al cvasiuzufructului este contestat: „noţiunea de cvasiuzufruct nu mai desemnează un dezmembrământ al dreptului de proprietate sau un alt drept patrimonial, ci fie contractul constitutiv, fie situaţia juridică alcătuită din ansamblul raporturilor juridice dintre proprietarul iniţial şi cvasiuzufructuar. Practic, cvasiuzufructul are ca izvor înţelegerea părţilor, deci un contract, chiar dacă teoretic se poate imagina un cvasiuzufruct dobândit prin testament, prin uzucapiune sau prin posesia de bună-credinţă" (V. Stoica, Drepturile reale 2009, p. 212).

4. Spre deosebire de uzufructul obişnuit, în cazul cvasiuzufructului, titularul dobândeşte nu doar prerogativele posesiei şi folosinţei, ci şi dispoziţia; cvasiuzufructuarul dobândeşte astfel însuşi dreptul de proprietate asupra bunurilor cu privire la care poartă dreptul său.

5. La stingerea uzufructului, titularul are obligaţia de a restitui bunuri de aceeaşi cantitate, calitate şi valoare sau contravaloarea lor la data stingerii uzufructului. Noul Cod civil face o precizare menită să înlăture orice posibilitate de interpretare: alegerea între acele opţiuni (bunurile sau valoarea lor) aparţine proprietarului, şi nu uzufructuarului.

6. Nu trebuie confundate cu bunurile consumptibile anumite bunuri mobiliare care se strică prin folosirea lor îndelungată, fără a se consuma însă prin primul act de uz (C. Hamangiu, I. Rosetti-Bâlânescu, Al. Bâicoianu voi. II, p. 196); în cazul acestor bunuri este aplicabil art. 713 NCC.