Art. 805 Noul cod civil Anunţarea conflictului de interese Obligaţiile administratorului faţă de beneficiar Regimul juridic al administrării
| Comentarii |
|
CAPITOLUL III
Regimul juridic al administrării
SECŢIUNEA 1
Obligaţiile administratorului faţă de beneficiar
Regimul juridic al administrării
SECŢIUNEA 1
Obligaţiile administratorului faţă de beneficiar
Art. 805
Anunţarea conflictului de interese
Administratorul este obligat să îl anunţe de îndată pe beneficiar despre orice interes pe care l-ar avea într-o anumită activitate şi care este de natură să îl pună într-o situaţie de conflict de interese, precum şi drepturile pe care le-ar putea invoca împotriva beneficiarului sau a bunurilor administrate, indicând, după caz, natura şi valoarea drepturilor respective, cu excepţia intereselor şi drepturilor născute din actul constitutiv al administrării.
| ← Art. 804 Noul cod civil Evitarea conflictului de interese... | Art. 806 Noul cod civil Interdicţia dobândirii de drepturi în... → |
|---|
1. în situaţia mandatului în interes comun, nu este suficient ca interesul mandatarului să vizeze doar salariul său (Com., 20janv. 1971, Bull. civ. IV, n. 20) şi nici faptul că acesta este un profesionist nu este suficient, interesul mandatarului trebuie să fie unul mai caracteristic, de exemplu, o clientelă comună (Com., 8 oct. 1969, Bull. civ. IV, n. 284) sau o convenţie între coindivizari (apud Ph. Malaurie, L. Aynes, P. Yves-Gautier p. 286, notele 42 şi 43).
2. Regulile speciale ale mandatului în interes comun nu se aplică decât aceluia care faţă de clientelă acţionează în
Citește mai mult
numele comitentului, şi nu în propriul său nume (Com., 10 fevr. 1970, Bull. civ. IV, n. 49, apud Ph. Malaurie, L. Aynes, P. Yves-Cautier p. 286, nota 44).3. Un contract de concesiune exclusivă nu constituie un mandat în interes comun, concedentul putând rezilia intempestiv şi nemotivat contractul de concesiune (Com., 7 oct. 1997, Bull. civ. IV, n. 252), la fel cum nici în situaţia unor acte pur materiale îndeplinite de un intermediar nu există reprezentare (Com., 8 janv. 2002, Bull. civ. IV, n. 1, apud Ph. Malaurie, L. Aynes, P. Yves-Gautier p. 286, notele 45 şi 46).
► art. 803, art. 804, art. 1303 NCC;
► art. 1311 CCQ.
1. Existenţa unui conflict de interese între beneficiar şi administrator, la data numirii administratorului, poate fi previzionată de beneficiar şi trebuie să fie avută în vedere de acesta la data instituirii, în cazul în care dreptul de administrare rezultă dintr-un contract sau chiar un act unilateral. Există însă şi situaţii în care conflictul de interese nu există la început, însă poate apărea pe parcursul executării administrării, prin intervenirea unor noi raporturi contractuale sau de altă natură neprevăzute de
Citește mai mult
părţi şi care implică o participare personală a administratorului, în calitate de subiect activ sau pasiv. în acest caz, administratorul are obligaţia de a-l anunţa de îndată pe beneficiar de intervenirea acestei situaţii, informându-l de existenţa unui conflict de interese. Totodată, teza finală a art. 805 NCC exclude din sfera conflictului de interese acele interese şi drepturi ale administratorului care s-au născut din însuşi actul constitutiv al administrării, deoarece au fost asumate benevol şi în cunoştinţă de cauză de ambele părţi.2. Din textul de lege rezultă că nu este suficient ca apariţia conflictului de interese să fie anunţată beneficiarului, ci administratorul are obligaţia de a detalia efectele acestuia, respectiv de a indica drepturile pe care le-ar putea invoca împotriva beneficiarului sau a bunurilor administrate, fiind obligat să arate atât natura, cât şi valoarea drepturilor respective. Legiuitorul nu impune o formă anume pe care informarea trebuie să o îmbrace, însă, având în vedere că se impune comunicarea unor date concrete, a căror dovadă se poate cere ulterior, este evident că forma scrisă este cea recomandată.
3. Poate exista o asemenea situaţie în cazul în care administratorul unei mase patrimoniale devine, pe parcursul derulării contractului de administrare, succesor legal sau testamentar al unui creditor ipotecar al beneficiarului sau moştenitorul unei creanţe împotriva acestuia. în acest caz, administratorul are obligaţia, pe de o parte, de a pune cât mai bine în valoare bunurile beneficiarului sau chiar de a obţine profit, însă, în acelaşi timp, în calitatea sa de succesor în drepturi al unui creditor, şi dreptul de a urmări aceste bunuri pentru a obţine un drept propriu, ceea ce denotă un evident conflict de interese.
4. Totodată, art. 1303 NCC, aplicabil conflictului de interese în materia reprezentării, dă dreptul reprezentatului să ceară anularea contractului încheiat de reprezentant în numele său, dar numai atunci când conflictul de interese era sau trebuia să fie cunoscut de contractant la data încheierii contractului. Per a contrario, atunci când cocontractantul nu a cunoscut şi nici nu avea de unde să cunoască, la data încheierii contractului, existenţa unui conflict de interese între reprezentant şi reprezentat, anularea actului nu mai poate fi cerută. Aceeaşi trebuie să fie soluţia şi în situaţia în care cocontractantul a aflat ulterior încheierii actului despre existenţa unui conflict de interese între reprezentat şi reprezentant.
5. Totuşi, existenţa unui conflict de interese nu trebuie confundată cu administrarea exercitată de o persoană care este, la rândul ei, alături de alţii, şi beneficiar, aşa cum reglementează art. 804 alin. (3) NCC, situaţie similară unui mandat în interes comun. în cazul mandatului în interes comun, actul juridic se va încheia atât în interesul mandantului, cât şi al mandatarului.