Art. 969 Noul cod civil Efectul particular al reprezentării succesorale Reprezentarea succesorală
| Comentarii |
|
CAPITOLUL II
Reprezentarea succesorală
Reprezentarea succesorală
Art. 969
Efectul particular al reprezentării succesorale
(1) Copiii nedemnului concepuţi înainte de deschiderea moştenirii de la care nedemnul a fost exclus vor raporta la moştenirea acestuia din urmă bunurile pe care le-au moştenit prin reprezentarea nedemnului, dacă vin la moştenirea lui în concurs cu alţi copii ai săi, concepuţi după deschiderea moştenirii de la care a fost înlăturat nedemnul. Raportul se face numai în cazul şi în măsura în care valoarea bunurilor primite prin reprezentarea nedemnului a depăşit valoarea pasivului succesoral pe care reprezentantul a trebuit să îl suporte ca urmare a reprezentării.
(2) Raportul se face potrivit dispoziţiilor prevăzute în secţiunea a 2-a a cap. IV din titlul IV al prezentei cărţi.
| ← Art. 968 Noul cod civil Efectul general al reprezentării... | Art. 970 Noul cod civil Condiţii Soţul supravieţuitor... → |
|---|
2. Distincţia există atunci când copiii nedemnului concepuţi anterior deschiderii moştenirii, de la care nedemnul a fost exclus, vin la moştenirea nedemnului în concurs cu copiii născuţi posterior deschiderii aceleiaşi moşteniri de la
Citește mai mult
care a fost exclus, iar primii vor trebui să raporteze la moştenirea acestuia din urmă bunurile pe care le-au moştenit prin reprezentarea nedemnului.3. Raportul se realizează numai în măsura în care valoarea bunurilor primite prin efectul reprezentării nedemnului la moştenirea de la care a fost exclus, adică activul moştenirii, este mai mare decât pasivul pe care a trebuit să-l suporte ca efect al aceleiaşi reprezentări, cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de art. 1151-1154 NCC privind modalitatea şi căile de realizare a raportului din noul Cod civil.
4. Articolul 969 NCC reglementează o obligaţie de raport în sarcina copiilor nedemnului care au cules bunurile cuvenite din moştenirea de la care autorul lor a fost exclus. în situaţia în care nedemnul este reprezentat de un descendent al său care culege moştenirea defunctului şi ulterior i se naşte un alt copil, reprezentantul va fi obligat ca la decesul nedemnului să raporteze doar plusul de valoare rezultat în patrimoniul său din succesiunea primită prin reprezentarea nedemnului. Un exemplu avut în vedere de legiuitor se referă la următoarea ipoteză: A, fiul defunctului B, este nedemn de a culege moştenirea acestuia din urmă. A are doi copii, şi anume: pe AC, conceput înainte de deschiderea moştenirii lui B, şi AD, conceput ulterior. întrucât exista la data deschiderii moştenirii lui B, AC vine la moştenirea acestuia prin reprezentarea tatălui său A (nedemn de a culege moştenirea lui B) şi culege partea ce i s-ar fi cuvenit lui A, dacă acesta nu ar fi fost nedemn. în schimb, AD, care se naşte ulterior, nu culege nicio parte din moştenirea lui B, întrucât faţă de acesta din urmă nu are capacitate succesorală. Se creează astfel un dezechilibru între AC şi AD. Textul art. 969 urmăreşte să remedieze acest dezechilibru, astfel încât, la data deschiderii moştenirii lui A, AC urmează să raporteze (adică să aducă în natură sau prin echivalent) bunurile primite de la B prin reprezentarea lui A, astfel încât aceste bunuri să-i poată profita şi lui AD. în acest exemplu, raportul nu priveşte decât bunurile primite cu titlu de moştenitor legal de către copilul nedemnului (îndrumar notarial, voi. I, p. 337).
5. în vechea reglementare, nedemnitatea putea influenţa şi împărţirea moştenirii în cazul pluralităţii de moştenitori nedemni şi care au un număr inegal de copii. De asemenea, efectele nedemnităţii faţă de copiii nedemnului erau valabile nu numai în cazul când nedemnul era descendent al defunctului, dar şi în privinţa copiilor fraţilor sau surorilor nedemni ai defunctului (întrucât legea nu făcea nicio distincţie în acest sens), care nu puteau, nici ei, să beneficieze de reprezentare, din cauza nedemnităţii părintelui lor (frate cu defunctul) (Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, p. 66-68). în prezent, descendenţii nedemnului pot beneficia de reprezentare.
Art. 969 NCC reglementează o obligaţie de raport în sarcina copiilor nedemnului care au cules bunurile cuvenite din moştenirea de la care autorul lor a fost exclus. Ei sunt obligaţi la raport numai dacă vin în concurs cu ceilalţi copii concepuţi ulterior deschiderii moştenirii de la care a fost înlăturat nedemnul. Pentru acest caz se aplică regulile de la raportul donaţiilor.
În situaţia în care nedemnul este reprezentat de un descendent al său care culege moştenirea defunctului şi ulterior i se naşte un alt copil, reprezentantul va fi obligat ca la decesul nedemnului
Citește mai mult
să raporteze doar plusul de valoare rezultat în patrimoniul său din succesiunea primită prin reprezentarea nedemnului.Un exemplu avut în vedere de legiuitor se referă la următoarea ipoteză: A, fiul defunctului B, este nedemn de a culege moştenirea acestuia din urmă. A are doi copii, şi anume: pe AC, conceput înainte de deschiderea moştenirii lui B, şi AD, conceput ulterior.
Întrucât exista la data deschiderii moştenirii lui B, AC vine la moştenirea acestuia prin reprezentarea tatălui său A (nedemn de a culege moştenirea lui B) şi culege partea ce i s-ar fi cuvenit lui A dacă nu ar fi fost nedemn. În schimb, AD, care se naşte ulterior, nu culege nicio parte din moştenirea lui B, întrucât faţă de acesta din urmă nu are capacitate succesorală. Se creează astfel un dezechilibru între AC şi AD. Textul art. 969 urmăreşte să remedieze acest dezechilibru, astfel încât, la data deschiderii moştenirii lui A, AC urmează să raporteze (adică să aducă în natură sau prin echivalent) bunurile primite de la B prin reprezentarea lui A, astfel încât aceste bunuri să-i poată profita şi lui AD. În acest exemplu, raportul nu priveşte decât bunurile primite cu titlu de moştenitor legal de către copilul nedemnului.