Art. 998 Noul cod civil Imputarea sarcinii asupra cotităţii disponibile Substituţiile fideicomisare Dispoziţii comune

Noul Cod Civil actualizat 2024 - Legea 287/2009
CAPITOLUL I
Dispoziţii comune

SECŢIUNEA a 3-a
Substituţiile fideicomisare

Art. 998

Imputarea sarcinii asupra cotităţii disponibile

Dacă instituitul este moştenitor rezervatar al dispunătorului, sarcina nu poate încălca rezerva sa succesorală.

← Art. 997 Noul cod civil Garanţiile şi asigurările...  Art. 999 Noul cod civil Acceptarea donaţiei după decesul... →

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 998 Noul cod civil Imputarea sarcinii asupra cotităţii disponibile Substituţiile fideicomisare Dispoziţii comune




Ion Filimon 6.08.2015
JURISPRUDENŢĂ

1. Testatorul a impus reclamantei să conserve apartamentul ce forma obiectul legatului, pentru ca, după încetarea ei din viaţă, apartamentul să fie vândut, iar preţul obţinut să se împartă în două părţi egale nepoţilor săi. Această clauză, însă, reprezintă o veritabilă substituţie fideicomisară, întrucât testamentul a stabilit ordinea succesorală a bunurilor sale nu numai pentru propria moarte, ci şi a reclamantei-pârâte pe care a gratificat-o, căreia îi înlocuieşte, practic, voinţa. Aşa fiind, aceasta înseamnă că, în ceea ce priveşte cota de 1/2 din apartamentul ce făcea
Citește mai mult obiectul substituţiei fideicomisare, aceasta urmează regulile ce guvernează devoluţiunea succesorală legală, ea revenind moştenitorilor legali. Prin testamentul olograf, testatorul a instituit cele două legate cu titlu particular, despre care s-a făcut vorbire mai sus, legate care au epuizat întreaga moştenire. Or, prin instituirea acestora, s-a realizat exheredarea indirectă a pârâţilor. Faptul că legatul ce avea ca obiect apartamentul este nul absolut nu este de natură să modifice concluzia instanţei referitoare la exheredarea pârâţilor, atât timp cât aceasta se desprinde din interpretarea voinţei neechivoce a testatorului de a-i gratifica numai pe reclamanta-pârâtă şi pe pârâtul-reclamant. Cum pârâţii nu au nici calitatea de moştenitori rezervatari, înseamnă că dezmoştenirea lor operează fără limită (Jud. Sectorului 2 Bucureşti, sent. civ. nr. 4169/2001, în P.R. nr. 3/2001, p. 183 şi în C. Nica, Donaţia şi moştenirea. Doctrina şi practică judiciară, voi. I, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2011, p. 229).
Răspunde
Ion Filimon 6.08.2015
1. Atunci când instituitul are şi calitate de moştenitor rezervatar al dispunătorului, sarcina impusă acestuia nu poate trece peste rezerva sa succesorală. Prin urmare, sarcina trebuie să se încadreze în limitele cotităţii disponibile, de care dispunătorul poate dispune liber.

2. în situaţia în care sarcina depăşeşte rezerva instituitului, acesta poate solicita reduc-ţiunea liberalităţii în limitele cotităţii disponibile.

3. întrucât rezerva succesorală revine de drept moştenitorului rezervatar, chiar împotriva voinţei dispunătorului, la momentul deschiderii moştenirii acestuia din urmă,
Citește mai mult instituitul este proprietar al părţii din bunurile moştenirii care se încadrează în limitele rezervei sale succesorale. în această calitate, el poate dispune liber de partea sa de rezervă, putând-o chiar înstrăina cui crede de cuviinţă.
Răspunde
irina.bianca 11.01.2013
În situaţia în care instituitul este şi moştenitor rezervatar, iar sarcina care afectează obiectul liberalităţii făcute de dispunător depăşeşte cotitatea disponibilă a dispunătorului, instituitul poate, la decesul dispunătorului, să dispună de partea din bun proporţională cu rezerva sa. În concluzie, sarcina care grevează liberalitatea făcută instituitului nu poate avea ca obiect decât bunurile care compun cotitatea disponibilă.

În situaţia în care dispunătorul, prin liberalitate, încalcă rezerva instituitului, acesta din urmă are facultatea de a nu solicita reducţiunea liberalităţii.
Răspunde