Art. 1053 Noul Cod de Procedură Civilă Refacerea dosarelor sau înscrisurilor în cauzele în curs de soluţionare Dispoziţii speciale
| Comentarii |
|
Dispoziţii speciale
Art. 1053
Refacerea dosarelor sau înscrisurilor în cauzele în curs de soluţionare
(1) Dosarele sau înscrisurile privitoare la o pricină în curs de judecată, dispărute în orice mod, se pot reface de însăşi instanţa învestită cu judecarea cauzei.
(2) În scopul prevăzut la alin. (1), instanţa va fixa termen, chiar din oficiu, citând părţile şi, după caz, martorii şi experţii; va cere copii de pe înscrisurile ce i-au fost trimise de autorităţi şi de care părţile s-au folosit sau de pe înscrisurile depuse de părţi, dispunând totodată să se scoată din registrele instanţei toate datele privitoare la înscrisurile ce se refac.
(3) Pot servi la refacerea dosarului copiile legalizate de pe înscrisurile dispărute ce se află în posesia părţilor ori a altor persoane sau a autorităţilor.
(4) Încheierea nu va putea fi atacată decât odată cu fondul.
(5) Înscrisurile refăcute ţin locul originalelor, până la găsirea acestora.
| ← Art. 1052 Noul Cod de Procedură Civilă Înscrierea în cartea... | Art. 1054 Noul Cod de Procedură Civilă Refacerea hotărârilor... → |
|---|
Trebuie ca dosarele sau înscrisurile să fi dispărut în cursul judecăţii în faţa instanţei respective, adică după sesizarea instanţei cu cauza, anterior dezînvestirii prin pronunţarea unei hotărâri având acest efect.
Totuşi, dacă după dezînvestirea instanţei sau după epuizarea căilor de atac dosarul sau
Citește mai mult
înscrisurile stocate în acesta dispar, la instanţa unde dosarul este arhivat sau restituit pentru arhivare, chiar dacă acestea nu se mai referă la o pricină în curs, reconstituirea trebuie făcută la această instanţă, concluzie pe care o impune prin interpretare afortiori articolul următor, referitor la o altă ipoteză.Nu are importanţă dacă dosarul a dispărut integral sau numai piese ale acestuia ori care este cauza dispariţiei, la fel cum nu este important dacă în legătură cu situaţia de fapt a dispariţiei s-a demarat o anchetă de altă natură.
înscrisurile în legătură cu care se raportează dispariţia trebuie să fi fost piese ale dosarului, iar nu acte extrajudiciare în legătură cu dosarul şi care nu au fost consemnate în acesta.
De asemenea, corpurile predate registrului sau caselor de valori ale instanţei ori probele materiale lăsate în păstrarea terţilor nu pot fi asimilate pieselor care, în sens fizic, au fost stocate în dosare, astfel încât ele nu pot fi reconstituite după această procedură.
în schimb, nu are importanţă dacă înscrisurile dispărute sunt acte emanate de la instanţă ori acte procedurale ale părţilor care sunt consemnate la dosar ori dacă repre
zintă înscrisuri în sens probator depuse de părţi în instanţă, indiferent dacă au fost sau nu încuviinţate ori administrate ca atare.
2. Procedura de judecată. Ca incident procesual, refacerea dosarelor sau înscrisurilor în cauzele în curs de soluţionare cade în competenţa instanţei în faţa câreia dosarul se afla în curs de judecata la data dispariţiei.
Incidentul poate fi sesizat de părţi, de procuror, în cauzele în care acesta participă, ori chiar din oficiu de către instanţa de judecată, oricând înainte de pronunţarea unei hotărâri care finalizează dosarul.
Desigur, procedura presupune implicarea tuturor celor care ar putea aduce informaţii necesare instanţei pentru o reconstituire cât mai fidelă a dosarului (părţi, martori, experţi, precum şi orice alţi participanţi), de aceea procedura debutează cu acordarea unui termen în acest scop, cu citarea tuturor celor arătaţi, desigur, în limitele determinate de actele sau piesele care trebuie reconstituite.
în acelaşi scop, instanţa va putea cere, premergător termenului acordat şi chiar anterior citării, să se scoată din registrele instanţei toate datele privitoare la înscrisurile ce se refac. în acest sens, instanţa va putea fi corect informată asupra numelui şi calităţii participanţilor în proces, va putea aprecia asupra necesităţii sau oportunităţii citării lor şi va putea inclusiv să ceară autorităţilor copii de pe înscrisurile trimise la dosar sau de care părţile s-au folosit.
Uneori identificarea pieselor dispărute este facilă, alteori nu poate fi stabilită direct, astfel încât instanţa va trebui să administreze incidental orice probe din care să poată determina dacă anumite înscrisuri au fost componente ale dosarului, pentru a autoriza sau ordona redepunerea lor în dosar.
După această determinare, instanţa va primi, în scopul refacerii dosarului, inclusiv copiile legalizate de pe înscrisurile dispărute ce se află în posesia părţilor, a altor persoane sau a autorităţilor.
Reconstituirea dosarului ori a înscrisurilor dispărute poate fi făcută la o singură înfăţişare, dar poate presupune o procedură mai complexă, implicând reconstituirea unor procese probatorii, administrarea sau readministrarea unor probe, astfel încât să fie necesare acordarea unei suite de termene şi luarea unor măsuri intermediare în acest scop.
Dosarul sau înscrisurile astfel refăcute sau reconstituite vor substitui originalele până la regăsirea sau reapariţia acestora.
Procedura se finalizează prin încheiere şi legalitatea sau temeinicia măsurilor dispuse de instanţă în acest scop nu poate fi controlată decât odată cu fondul.
Dacă în cursul reconstituirii dosarului sau înscrisurilor dispărute acestea reapar, cererea va fi respinsă, la fel cum va fi respinsă şi dacă instanţa consideră că reclamarea dispariţiei, respectiv cererea de refacere nu au fundament.