Art. 215 Noul Cod de Procedură Civilă Ordinea judecării proceselor Dispoziţii generale Judecata
| Comentarii |
|
Judecata
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
Art. 215
Ordinea judecării proceselor
(1) Pentru fiecare şedinţă de judecată se va întocmi o listă cu procesele ce se dezbat în acea zi, care va fi afişată pe portalul instanţei şi la uşa sălii de şedinţă cu cel puţin o oră înainte de începerea acesteia. Lista va cuprinde şi intervalele orare orientative fixate pentru strigarea cauzelor. Dispoziţiile art. 220 sunt aplicabile.
(2) Procesele declarate urgente, cele rămase în divergenţă şi cele care au primit termen în continuare se vor dezbate înaintea celorlalte.
(3) Procesele în care partea sau părţile sunt reprezentate ori asistate de avocat, respectiv consilier juridic se vor dezbate cu prioritate.
(4) La cererea părţii interesate, pentru motive temeinice, judecătorul poate schimba ordinea de pe listă.
| ← Art. 214 Noul Cod de Procedură Civilă Continuitatea instanţei... | Art. 216 Noul Cod de Procedură Civilă Atribuţiile... → |
|---|
Pentru ca oamenii de rand fara aparator(avocat) si care a platit taxa de timbru la fel ca si cel cu aparator, daca cel ce nu are aparator este numarul 3 la ordine si el trbuie sa stea in sala pana se termina 120 dosare care au aparator?.
Avocatii primesc salarii ori onorarii,sa stea sa se judece in ordinea de pe lista.
REPET ESTE O DISCRIMINARE, ATUNCI PE ACEI CE NU AU APARATOR SA SCRIE PE COMUNICARE SA VINA MAI TARZIU NU LA ACEASI ORA CU CEI CE AU APARATOR.
Astazi am avut un dosar, la ordine era nr.5 m-au anuntat sa
Citește mai mult
merg la 9:45 lista cuprindea 123 dosare, am fost lasat dupa ce s-au luat toate dosarele cu avocati si nu exagerez dar cred ca au fost 115.Nu-i CORECT.Persoana care întocmeşte lista menţionată este grefierul de şedinţă, potrivit art. 103 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară a
Citește mai mult
instanţelor judecătoreşti. La înscrierea dosarelor pe listă se dă întâietate cauzelor cu privire la care legea prevede că judecata se face de urgenţa, ţinându-se seama de orele fixate pentru prezentarea persoanelor chemate în proces [art. 103 alin. (5) din Regulament]. Dată fiind prevederea art. 215 alin. (2) NCPC, rezultă că vor avea prioritate în ordinea de înscriere în listă şi cauzele râmase în divergenţa şi cele care au primit termen în continuare, în funcţie de vechimea dosarului, primele fiind cele mai vechi.Lista de şedinţă cuprinde şi numele şi prenumele judecătorilor care compun completul de judecată, numele şi prenumele grefierului de şedinţă, precum şi numele şi prenumele procurorului de şedinţă. în cazul în care la şedinţa de judecată participă un alt procuror decât cel menţionat în lista de şedinţă, grefierul cauzei anunţă numele şi prenumele acestuia înainte de a face referatul cauzei [art. 103 alin. (6) din Regulament].
în practică, se obişnuieşte ca un exemplar al listei de şedinţă să fie depus de către grefier şi în sală, la dispoziţia justiţiabililor şi a reprezentanţilor lor, pentru a facilita urmărirea de către aceştia a ordinii de soluţionare a dosarelor. De asemenea, membrii completului de judecată au fiecare câte o listă de şedinţă.
Poziţia dosarelor în lista de şedinţă trebuie să fie păstrată şi în condica de şedinţă, în care se consemnează soluţiile şi termenele acordate în fiecare dosar, după caz [art. 54 alin. (1) lit. e) din Regulament].
2. Ordinea dezbaterii proceselor. Potrivit art. 1102 din Regulament, pe uşa camerei de consiliu unde se desfăşoară etapa de cercetare va fi afişată o lista cu procesele care au termen în acea zi, cu cel puţin o oră înainte de începerea şedinţei. Lista va cuprinde şi intervalele orare orientative fixate pentru apelul părţilor. în situaţia în care părţile nu sunt prezente la ora stabilită pentru strigarea cauzei, se poate proceda la strigarea următoarei cauze, fiind aplicabile dispoziţiile art. 104 alin. (13) din Regulament. în cazul în care în aceeaşi sală se desfăşoară, în aceeaşi zi, şedinţe ale mai multor complete, se întocmesc liste separate.
O prevedere cu caracter de noutate legislativă este aceea care impune ca procesele în care partea sau părţile sunt reprezentate ori asistate de avocat, respectiv consilier juridic, să se dezbată cu prioritate, instituirea sa având ca menire facilitarea exercitării profesiilor de avocat şi de consilier juridic, în practică existând situaţii numeroase în care prezenţa acestor persoane este necesară pentru asistarea sau reprezentarea mai multor părţi, având procese diferite, la instanţe distincte, în aceeaşi zi.
Pentru respectarea acestei dispoziţii legale, apreciem că, după ce, la începutul şedinţei de judecată, se vor lua cauzele în stare de amânare, se vor stabili şi consemna dosarele în care părţile sunt asistate sau reprezentate de avocat sau de consilier juridic, în ordinea existentă pe lista de şedinţă, pentru a fi dezbătute cu prioritate faţă de celelalte cauze.
3. Consultarea dosarelor. Grefierul va fi prezent în sala de şedinţă cu jumătate de oră înainte de începerea şedinţei de judecată, pentru a pune la dispoziţie dosarele spre consultare; acesta se îngrijeşte totodată de ataşarea la dosare a ultimelor acte de procedură sau a corespondenţei sosite la registratură [art. 104 alin. (1) din Regulament]. După începerea şedinţei de judecată, procurorul, părţile, reprezentanţii sau avocaţii acestora pot studio dosarele numai cu încuviinţarea preşedintelui de complet, după o prealabilă verificare a identităţii şi calităţii [art. 104 alin. (2) din Regulament]. Este recomandabil ca studiul dosarelor de către părţi şi reprezentanţii lor să fie facilitat tocmai pentru a se putea cerceta şi dezbate pricina în deplină cunoştinţă a cuprinsului acestora.
4. Apelarea cauzelor. Apelul părţilor şi al celorlalte persoane citate se face, de regulă, de către grefierul de şedinţă, prin instalaţia de sonorizare [art. 104 alin. (9) din Regulament]. Părţile, precum şi ceilalţi participanţi la proces trebuie să răspundă apelului efectuat de către grefier, specificând, după caz, „prezent", „prezent personal şi asistat", „reprezentat".
După strigarea cauzei şi apelul părţilor, grefierul de şedinţă face oral referatul cauzei, prezentând pe scurt obiectul pricinii şi stadiul în care se află judecata acesteia, comunică modul în care s-a îndeplinit procedura de citare a persoanelor chemate la proces şi dacă s-au realizat celelalte măsuri dispuse de instanţă la termenele anterioare [art. 104 alin. (10) din Regulament]. Cu titlu exemplificativ, în formularea referatului cauzei, grefierul poate susţine următoarele: obiectul cauzei este reprezentat de acţiune în revendicare imobiliară, stadiul procesual este fond, procedura a fost legal îndeplinită, prin serviciul registratură al instanţei s-au depus la dosar în data de 16 februarie 2013 note scrise de către reclamant, în două exemplare, precum şi în data de 17 februarie 2013 răspunsul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a Sectorului 2 Bucureşti la adresa emisă de instanţă la termenul anterior etc.
Cauzele care se amâna, fârâ discuţii, vor putea fi strigate la începutul şedinţei, în ordinea listei, dacă toate părţile legal citate sunt prezente şi cer amânarea sau în cauză s-a solicitat judecata în lipsă [art. 104 alin. (11) din Regulament]. în acest sens, preşedintele completului de judecată va solicita celor prezenţi din sală să indice numărul curent al dosarului trecut în lista de şedinţă, aflat în stare de amânare fără discuţii, iar grefierul de şedinţă va face apelul acestor cauze, respectând ordinea listei în ceea ce le priveşte, în măsura în care părţile nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă şi nici nu sunt prezente în sala de şedinţă, deşi au fost legal citate, instanţa nu va lua dosarul cu prioritate, chiar dacă pricina ar fi în stare de amânare fără discuţii (de pildă, nefiind depus la dosar raportul de expertiză), întrucât există posibilitatea ca dispoziţiile imperative ale art. 411 alin. (1) pct. 2 NCPC vizând suspendarea procesului din lipsa părţilor să îşi găsească aplicarea.
La cererea pârţilor, instanţa va putea lâsa cauza la urmâ, fixând o anumită oră, când dosarul va fi strigat din nou [art. 104 alin. (12) din Regulament]. în măsura în care părţile nu sunt de acord, instanţa va decide în consecinţă, de la caz la caz, în funcţie de motivele concrete pentru care s-a solicitat lăsarea cauzei la urmă.
în cazul în care niciuna dintre părţi nu se prezintă la strigarea cauzei, dosarul va fi lâsat la sfârşitul şedinţei când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispoziţiilor procedurale. Prin urmare, indiferent dacă s-a solicitat sau nu judecarea cauzei în lipsă, în situaţia în care niciuna dintre părţi nu se prezintă la proces, dosarul va fi lăsat la sfârşitul şedinţei de judecată, fiind efectuate de către grefierul de şedinţă, de principiu, douâ apeluri în dosar, ce se vor reflecta în mod corespunzător în încheierea de şedinţă - primul apel în dosar va fi făcut în ordinea înscrisă pe lista de şedinţă, iar instanţa va constata că niciuna dintre părţi nu s-a prezentat şi va dispune lăsarea cauzei la sfârşitul şedinţei de judecată; al doilea apel în dosar va fi făcut la sfârşitul şedinţei de judecată, iar instanţa fie va dispune suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 NCPC, dacă părţile au fost legal citate, nu s-au înfăţişat în proces şi nici nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă, fie va lua măsuri în dosar, amânând judecata, sau îl va reţine în pronunţare (dacă pricina este în stare de judecată), ceea ce presupune ca premise citarea legală a părţilor (cu excepţia cazului în care pricina se soluţionează fără citarea acestora, potrivit legii) şi solicitarea de judecare a cauzei în lipsă (necesară numai în situaţia în care procesul are loc cu citarea părţilor).
Pentru motive temeinice, preşedintele completului poate dispune luarea cauzelor într-o altă ordine decât cea înscrisă pe lista de şedinţă [art. 104 alin. (13) din Regulament]. Astfel de motive ar putea fi constituite de starea de sănătate precară sau de vârsta înaintată a părţii ori a reprezentantului său, de obligativitatea prezenţei acestor persoane într-un alt loc, într-un timp scurt, de starea de arest sau detenţie în care se găseşte o parte etc.
în codul anterior, o atare modificare a ordinii de soluţionare a cauzelor se putea dispune numai dacă părţile care aveau pricini fixate înaintea lor nu se împotriveau [art. 125 alin. (3) CPC 1865], însă în prezent un astfel de acord nu mai este solicitat. Apreciem însă că ordinea de soluţionare a dosarelor ar putea fi modificată şi dacă nu există motive temeinice, în condiţiile unui acord din partea părţilor din celelalte dosare, dacă pricina respectivă se soluţionează într-un timp rapid, spre exemplu, în temeiul unui act de dispoziţie al părţii (renunţare la judecată sau la drept etc.).