Art. 216 Noul Cod de Procedură Civilă Atribuţiile preşedintelui completului de judecată Dispoziţii generale Judecata
| Comentarii |
|
Judecata
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
Art. 216
Atribuţiile preşedintelui completului de judecată
(1) Preşedintele completului conduce şedinţa de judecată. El deschide, suspendă şi ridică şedinţa.
(2) Preşedintele dă cuvântul mai întâi reclamantului, apoi pârâtului, precum şi celorlalte părţi din proces, în funcţie de poziţia lor procesuală. Reprezentantul Ministerului Public va vorbi cel din urmă, în afară de cazul când a pornit acţiunea. Altor persoane sau organe care participă la proces li se va da cuvântul în limita drepturilor pe care le au în proces.
(3) În cazul în care este necesar, preşedintele poate da cuvântul părţilor şi celorlalţi participanţi, în aceeaşi ordine, de mai multe ori.
(4) Preşedintele poate să limiteze în timp intervenţia fiecărei părţi. În acest caz, el trebuie să pună în vedere părţii, înainte de a-i da cuvântul, timpul pe care îl are la dispoziţie.
(5) Judecătorii sau părţile pot pune întrebări celorlalţi participanţi la proces numai prin mijlocirea preşedintelui, care poate însă încuviinţa ca aceştia să pună întrebările direct. Ordinea în care se pun întrebările se stabileşte de către preşedinte.
| ← Art. 215 Noul Cod de Procedură Civilă Ordinea judecării... | Art. 217 Noul Cod de Procedură Civilă Poliţia şedinţei de... → |
|---|
în cadrul soluţionării unui proces, dând eficienţă principiului de drept procesual civil al contradictorialităţii, se va da cuvântul părţilor pentru a discuta şi argumenta fiecare chestiune de fapt sau de drept invocată de acestea sau din oficiu, în condiţii legale şi cu respectarea ordinii instituite de cod.
Astfel, preşedintele dă cuvântul mai întâi reclamantului, apoi pârâtului, precum şi celorlalte părţi din proces, în funcţie de poziţia lor
Citește mai mult
procesuală. Spre exemplu, în dezbaterile asupra fondului cererii reconvenţionale, dată fiind calitatea inversată de reclamant a pârâtului iniţial, acesta va vorbi mai întâi, iar apoi reclamantul-pârât. De asemenea, intervenientul accesoriu va vorbi după partea a cărei interese le protejează, intervenientul principal va avea cuvântul după reclamant, chematul în garanţie după reclamant şi pârât etc.Reprezentantul Ministerului Public va vorbi cel din urmă, în afară de cazul când a pornit acţiunea. Altor persoane sau organe care participă la proces li se va da cuvântul în limita drepturilor pe care le au în proces (spre exemplu, martorii pot vorbi numai la momentul administrării probei testimoniale, experţii numai în condiţiile art. 334 NCPC etc.).
în cazul în care este necesar, preşedintele poate da cuvântul părţilor şi celorlalţi participanţi, în aceeaşi ordine, de mai multe ori, în practică acest procedeu fiind cunoscut sub denumirea de „cuvânt în replica".
Preşedintele poate să solicite părţilor să-şi limiteze în timp susţinerile. în acest caz, el trebuie să pună în vedere părţii, înainte de a-i da cuvântul, timpul pe care îl are la dispoziţie, pentru ca aceasta să aibă posibilitatea să-şi redimensioneze expunerea pentru a se încadra în timpul stabilit, punând accentul pe chestiunile relevante ale cauzei.
Dacă preşedintele completului de judecată întrerupe susţinerile părţii, fără a-i aduce la cunoştinţă în prealabil timpul acordat pentru dezbatere, există riscul afectării dreptului acesteia la apărare, în măsura în care în expunerea făcută a atins doar o parte din punctele relevante ale cauzei, aceasta neprevăzând faptul că nu-şi va putea expune susţinerile pregătite în integralitate.
Judecătorii sau părţile pot pune întrebări celorlalţi participanţi la proces numai prin mijlocirea preşedintelui, cu excepţia situaţiei în care acesta încuviinţează cererea de adresare a întrebărilor în mod direct (spre exemplu, martorii pot fi întrebaţi direct şi de către ceilalţi membri ai completului sau de către avocaţii părţilor). Ordinea în care se pun întrebările se stabileşte de către preşedintele completului.