Art. 267 Noul Cod de Procedură Civilă Înscrisurile în formă electronică Probele Judecata

Legătura dintre această dispoziţie şi cea din articolul 266 NCPC nu poate fi întreruptă, legiuitorul neintenţionând o diferenţiere între înscrisul pe suport informatic şi cel în formă electronică; în fapt, toate înscrisurile generate electronic sunt stocate pe un suport informatic. însă pe când art. 266 urmăreşte reglementarea condiţiilor de admisibilitate a înscrisului generat electronic şi forţa sa probantă, adică îi determină generic regimul procesual, această dispoziţie urmează să semnifice trimiterea la legea specială, în prezenţa căreia regulile generale de admisibilitate şi de evaluare

Citește mai mult

a funcţiei probatorii a acestor înscrisuri devin secundare.

Legea speciala care stabileşte regimul înscrisurilor electronice este Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, iar dispoziţiile codului fac trimitere la această lege pentru a predetermina regimul lor inclusiv în plan probator.

înscrisul electronic a devenit o necesitate în principal în domeniul comercial, al economiei transfrontaliere, în contextul libertăţii circulaţiei persoanelor şi mărfurilor care au impus folosirea tehnologiei informaţiilor şi în domeniul juridic.

Potrivit art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, prin noţiunea de înscris în formă electronică se înţelege o colecţie de date în formă electronică între care există relaţii logice şi funcţionale şi care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificaţie inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.

Articolul 5 din aceeaşi lege asimilează înscrisului sub semnătură privată, în privinţa condiţiilor şi efectelor, acel înscris în formă electronică căruia i s-a încorporat, ataşat ori i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsăm, în măsura în care această semnătură

Art. 4 pct. 3 din Legea nr. 455/2001 prevede că semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, ce sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de identificare, iar conform pct. 4 al aceluiaşi articol, semnătura electronică extinsă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: este legată în mod unic de semnatar; asigură identificarea semnatarului; este creată prin mijloace controlate

îndeplineşte două condiţii: este bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv şi este generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice.

în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisa este cerută ca o condiţie de probă sau de validitate a unui act juridic, înscrisul în formă electronică este considerat a îndeplini această cerinţă de formă în măsura în care poate fi asimilat înscrisului sub semnătură privată, deci atunci când i s-a încorporat, ataşat ori i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat şi generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice (art. 7 din Legea nr. 455/2001).

Sub aspectul forţei probante a înscrisului în formă electronică, art. 6 din Legea nr. 455/2001 prevede că înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat ori

i s-a asociat logic o semnătură electronică, daca este recunoscut de către cel căruia i se opune, are, între cei care l-au subscris şi între cei care le reprezintă drepturile, acelaşi efect ca şi înscrisul autentic.

Pentru ipoteza în care una dintre părţi nu recunoaşte înscrisul sau semnătura, art. 8 alin. (1) din Legea nr. 455/2001 obligă instanţa să dispună efectuarea unei expertize tehnice de specialitate.