Art. 282 Noul Cod de Procedură Civilă Noţiune Probele Judecata
Comentarii |
|
Judecata
SUBSECŢIUNEA a 3-a
Probele
Art. 282
Noţiune
(1) Când datele unui act juridic sunt redate pe un suport informatic, documentul care reproduce aceste date constituie instrumentul probator al actului, dacă este inteligibil şi prezintă garanţii suficient de serioase pentru a face deplină credinţă în privinţa conţinutului acestuia şi a identităţii persoanei de la care acesta emană.
(2) Pentru a aprecia calitatea documentului, instanţa trebuie să ţină seama de circumstanţele în care datele au fost înscrise şi de documentul care le-a reprodus.
← Art. 281 Noul Cod de Procedură Civilă Menţiunile făcute de... | Art. 283 Noul Cod de Procedură Civilă Prezumţia de validitate... → |
---|
Suportul informatic care le stochează şi conservă devine astfel mijlocul de probaţiune, instrumentum probationis.
în mod firesc, o înregistrare pe un suport informatic nu presupune în mod exclusiv o scriere, în sensul de suită de caractere traductibile ori inteligibile, ci orice fel de înregistrare (video sau audio) sau doar o suită de date de acest sens care au semnificaţie traductibilă sau inteligibilă.
Pe lângă
Citește mai mult
condiţiile generale, art. 282 alin. (1) impune şi unele condiţii speciale de admisibilitate a probei cu înscrisuri preconstituite pe un suport informatic, şi anume:a) documentul care reproduce aceste date sâ fie inteligibil. în fapt, credem că este vorba de suportul care stochează datele astfel înregistrate şi conservate, care, prin citire (lecturare, vizionare, audiţie) să reproducă un mesaj inteligibil, adică apt spre a fi înţeles, clar şi accesibil pentru cei care îl citesc;
b) prezintă garanţii suficient de serioase pentru a face deplină credinţă în privinţa conţinutului acestuia şi a identităţii persoanei de la care acesta emană. Formula folosită de legiuitor este imprecisă şi lăsă o marjă suficient de largă pentru interpretarea sintagmei „garanţii suficient de serioase" referitoare la integritatea şi autenticitatea înregistrării ori a persoanei de la care emană. Evaluarea acestor condiţii speciale de admisibilitate este atipică şi întâmpină, sub aspect procedural, câteva probleme noi.
în primul rând, instanţa trebuie să constate că suita informaţiilor prezentate în acest format are caracter inteligibil, ceea ce presupune punerea documentului în citire, iar aceasta trebuie permisă şi facilitată tuturor părţilor.
în al doilea rând, trebuie să evalueze condiţia garanţiilor suficient de serioase pentru ca înscrisul să facă deplină credinţă în sensul verificării autenticităţii şi integrităţii înregistrării şi identităţii autorului de la care emană. Din punctul nostru de vedere, cel puţin a doua condiţie presupune verificarea datelor prezumţiei instituite prin art. 283 NCPC sau, mai mult, o expertizare a suportului informatic care stochează înregistrarea. Toate aceste evaluări calitative sunt tipice fazei administrării probei, după admiterea sa, şi nu pot fi verificate a priori.
Sub aspectul admisibilităţii probei, premisele verificării acesteia sunt corect şi suficient reglementate la art. 266 NCPC, care stabileşte că pentru această categorie de înscrisuri se aplică regulile pentru înscrisul pe suport de hârtie, astfel că nu ar fi util să depăşească aceste coordonate.
Prin urmare, considerăm că cenzura instanţei în sensul art. 282 NCPC nu poate fi integrată controlului de admisibilitate a probei cu înscrisuri redate pe suport informatic, ci toate aceste verificări trebuie să aparţină etapei administrării probei.
Astfel, administrarea probei va presupune facilitarea accesului la probă al părţilor, posibilitatea contestării sale de către cel căruia proba i se opune în regimul prezumţiei de mai jos sau chiar prin expertizare şi, în cele din urmă, aprecierea probei în procesul global de evaluare, în care instanţa fie va reţine sau va înlătura mijlocul probator ca atare, fie va invalida funcţia sa probatorie datorită calităţii informaţiei furnizate.