Art. 38 Noul Cod de Procedură Civilă Transmiterea calităţii procesuale Aplicarea legii de procedură civilă

Prin contract de novatie,creditorul inițial transfera calitatea procesuala către creditorul substituit ?

Buna ziua!
Va rog sa-mi raspundeti la următoarea întrebare:
Primarul care a avut calitate procesuală pasivă nu a mai castigat alegerile și a venit un nou primar.Calitatea procesuală pasivă a Unitații Administrativ Teritoriale Municipiul ,,X”, reprezentată legal de fostul primar, este transmisă noului primar? Dacă ,,da”, conform cărei legi ? vă mulțumesc

1. Momentul la care poate avea loc transmiterea calităţii procesuale. Noul cod prevede în mod expres posibilitatea transmiterii calităţii de reclamant, pârât sau interveni-ent, pe cale legală sau în temeiul unui contract.

Transmiterea calităţii părţilor decurge din schimbarea subiectelor raportului juridic dedus judecăţii şi are ca efect în plan procesual transmiterea drepturilor şi obligaţiilor procesuale ale părţii iniţiale.

Drepturile şi obligaţiile procedurale pot fi transmise oricând în cursul procesului, chiar şi în etapa apelului sau a recursului, întrucât transmisiunea calităţii

Citește mai mult

părţilor reprezintă o consecinţă a schimbărilor produse în conţinutul raportului juridic de drept substanţial, acestea nefiind limitate în timp.

De asemenea, transmiterea calităţii părţilor poate avea loc numai în timpul desfăşurării unui proces, eventuala schimbare a uneia dintre părţile raportului de drept substanţial intervenită anterior declanşării acestuia fiind de natură să atragă, de pildă, admiterea excepţiei lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului sau, după caz, a lipsei calităţii procesuale pasive, în situaţia în care cererea de chemare în judecată se formulează tot în contradictoriu cu partea iniţială, reclamantul neţinând cont de schimbarea operată în planul dreptului substanţial.

Spre exemplu, dacă o parte a unui act juridic a decedat anterior promovării de către cealaltă parte a acţiunii în declararea nulităţii actului, iar aceasta din urmă formulează cererea în contradictoriu cu partea decedată, instanţa nu va lua act de transmisiunea calităţii procesuale pasive şi nu va introduce în cauză moştenitorii părţii decedate, ci, dimpotrivă, va admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului şi va respinge cererea în consecinţă. Reclamantul are însă posibilitatea, prin raportare la dispoziţiile art. 204 alin. (1) NCPC, să-şi modifice cererea sub aspectul cadrului procesual pasiv până la primul termen la care va fi legal citat, când instanţa va lua act de modificarea cererii de chemare în judecată şi va amâna pricina în vederea comunicării cererii modificate pârâţilor (moştenitorii părţii iniţiale), în vederea formulării întâmpinării. în acest ultim caz, instanţa nu va lua act de transmisiunea calităţii procesuale pasive, întrucât aceasta nu a operat în timpul procesului, instanţa fiind învestită cu o nouă cerere sub aspectul cadrului procesual pasiv. în acelaşi context, instanţa nu va invoca şi nu va admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului iniţial, din moment ce acesta nu mai figurează în calitate de parte în proces.

2. Transmiterea legală a calităţii procesuale. Transmisiunea calităţii părţilor are caracter legal sau convenţional.

2.1. Cazul persoanelor fizice. Pentru ipoteza persoanelor fizice, transmisiunea legală operează în temeiul moştenirii legale sau testamentare.

Astfel, dacă una dintre părţile unui raport juridic dedus judecăţii a decedat pe parcursul procesului, în principiu, drepturile şi obligaţiile sale procesuale vor fi preluate de către moştenitorii acesteia, operând ca atare transmiterea calităţii procesuale. în momentul în care una dintre părţile procesului a decedat, iar partea adversă a depus la dosar certificatul de deces, drepturile şi obligaţiile procesuale ale părţii decedate, deşi se transmit în mod automat, odată cu dobândirea calităţii de moştenitor, nu vor fi exercitate imediat şi, respectiv, asumate de către succesori, întrucât, până la introducerea acestora în cauză, judecarea pricinii se suspendă de drept, în temeiul prevederilor art. 412 alin. (1) pct. 1 NCPC, în afară de cazul în care partea interesată cere termen pentru introducerea acestora în cauză.

în situaţia în care dovada îndeplinirii procedurii de citare cu una dintre părţile procesului este returnată la dosar cu menţiunea „destinatar decedat", iar la apelul părţilor nu răspunde nicio persoană, judecarea cauzei în lipsă fiind solicitată, instanţa va amâna cauza în scopul emiterii unei adrese către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date sau către o altă instituţie echivalentă (în lipsa accesului direct al personalului instanţe la bazele de date corespunzătoare) pentru a comunica dacă partea în cauză figurează în evidenţele acesteia ca fiind decedată, simpla menţiune în acest sens inserată în cuprinsul citaţiei nefiind suficientă pentru a constata suspendarea de drept a judecării cauzei.

Prin excepţie, moştenitorii părţii decedate nu vor prelua locul acesteia în proces în situaţia în care obiectul litigiului priveşte drepturi sau obligaţii cu caracter strict personal (spre exemplu, obligaţia de întreţinere prevăzută de lege în considerarea persoanei defunctului) sau care se sting ca urmare a decesului părţii (de pildă, dreptul de uzufruct) ori când legea menţionează o altă soluţie în caz de deces al unei părţi [potrivit art. 925 alin. (1) NCPC, dacă în timpul procesului de divorţ unul dintre soţi decedează, instanţa va lua act de încetarea căsătoriei şi va dispune, prin hotărâre definitivă, închiderea dosarului]. Astfel, spre exemplu, dacă nudul proprietar a promovat o acţiune negatorie împotriva uzufructuarului, iar acesta din urmă decedează pe parcursul procesului, cererea se va respinge ca rămasă fără obiect (moştenitorii uzufructuarului neputând dobândi pe cale succesorală dreptul de uzufruct, întrucât acesta s-a stins la data decesului uzufructuarului, nefiind inclus în masa succesorală) şi, prin urmare, nu se va constata suspendarea de drept a judecăţii.

în ipoteza unor acţiuni în care sfera persoanelor care au legitimitate procesuală este determinată de lege, dacă una dintre acestea decedează pe parcursul litigiului, acţiunea respectivă poate fi continuată de către moştenitori numai în situaţia unei prevederi exprese în lege în acest sens. Spre exemplu, potrivit art. 925 alin. (2) NCPC, când cererea de divorţ se întemeiază pe culpa pârâtului şi reclamantul decedează în cursul procesului, lăsând moştenitori, aceştia vor putea continua acţiunea, pe care instanţa o va admite numai dacă va constata culpa exclusivă a soţului pârât, în caz contrar dispunând închiderea procesului (iar nu soluţia respingerii cererii). De asemenea, în conformitate cu art. 429 alin. (1) NCC, acţiunea în tăgada paternităţii poate fi pornită de soţul mamei, de mamă, de tatăl biologic, precum şi de copil, ea putând fi pornită sau, după caz, continuată şi de moştenitorii acestora, în condiţiile legii (dispoziţii similare există şi în privinţa acţiunii în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei şi a acţiunii în stabilirea maternităţii).

2.2. Cazul persoanelor juridice. Pentru ipoteza persoanelor juridice, transmisiunea legală a calităţii de parte în proces are loc pe calea reorganizării persoanei juridice.

Astfel, potrivit art. 232 NCC, reorgonizarea persoanei juridice este operaţiunea juridică în care pot fi implicate una sau mai multe persoane juridice şi care are ca efecte înfiinţarea, modificarea ori încetarea acestora.

Ca moduri de reorganizare, prin raportare la dispoziţiile art. 233 alin. (1) NCC, reorganizarea persoanei juridice se realizează prin fuziune (absorbţia unei persoane juridice de către o altă persoană juridică sau contopirea mai multor persoane juridice pentru a alcătui o persoană juridică nouă), divizare (totală - împărţirea întregului patrimoniu al unei persoane juridice între două sau mai multe persoane juridice care există deja sau care se înfiinţează prin divizare, sau parţială - desprinderea unei părţi din patrimoniul unei persoane juridice, care continuă să existe, şi transmiterea acestei părţi către una sau mai multe persoane juridice care există sau care se înfiinţează în acest mod) sau prin transformare (atunci când o persoană juridică, în cazurile prevăzute de lege, îşi încetează existenţa, concomitent cu înfiinţarea, în locul ei, a unei alte persoane juridice).

în cazul fuziunii, potrivit art. 235 NCC, în ipoteza absorbţiei, drepturile şi obligaţiile persoanei juridice absorbite se transferă în patrimoniul persoanei juridice care o absoarbe, în timp ce, în ipoteza contopirii, drepturile şi obligaţiile persoanei juridice se transferă în patrimoniul persoanei juridice nou-înfiinţate.

în ipoteza divizării, potrivit art. 237 NCC, fiecare dintre persoanele juridice dobândi-toare va răspunde: a) pentru obligaţiile legate de bunurile care formează obiectul drepturilor dobândite sau păstrate integral; b) pentru celelalte obligaţii ale persoanei juridice divizate, proporţional cu valoarea drepturilor dobândite sau păstrate, socotită după scăderea obligaţiilor prevăzute la lit. a).

Raportat la dispoziţiile art. 239 NCC, în caz de divizare, contractele se vor repartiza, cu respectarea prevederilor art. 206 alin. (2), art. 237 şi 238 NCC, astfel încât executarea fiecăruia dintre ele să se facă în întregime de către o singură persoană juridică dobândi-toare, afară numai dacă aceasta nu este cu putinţă.

în cazul contractelor încheiate în considerarea calităţii persoanei juridice supuse reorganizării, acestea nu îşi încetează efectele, cu excepţia cazului în care părţile au stipulat expres contrariul sau menţinerea ori repartizarea contractului este condiţionată de acordul părţii interesate.

Potrivit dispoziţiilor art. 242 alin. (2) NCC, în cazul transformării, drepturile şi obligaţiile persoanei juridice care şi-a încetat existenţa se transferă în patrimoniul persoanei juridice nou-înfiinţate, cu excepţia cazului în care actul prin care s-a dispus transformarea prevede altfel.

în ceea ce priveşte data transmiterii drepturilor şi obligaţiilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 242 NCC, în cazul reorganizării persoanelor juridice supuse înregistrării, transmiterea drepturilor şi obligaţiilor se realizează atât între părţi, cât şi faţă de terţi, numai prin înregistrarea operaţiunii şi de la data acesteia, iar în privinţa celorlalte persoane juridice nesupuse înregistrării, transmiterea drepturilor şi obligaţiilor se realizează atât între părţi, cât şi faţă de terţi, numai pe data aprobării de către organul competent a inventarului, a bilanţului contabil întocmit în vederea predării-primirii, a evidenţei şi a repartizării tuturor contractelor în curs de executare, precum şi a oricăror alte asemenea acte prevăzute de lege. în conformitate cu alin. (3) al aceluiaşi articol, în cazul bunurilor imobile care fac obiectul transmisiunii, dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale se dobândesc numai prin înscrierea în cartea funciară, în baza actului de reorganizare încheiat în formă autentică sau, după caz, a actului administrativ prin care s-a dispus reorganizarea, însoţit în ambele situaţii, dacă este cazul, de certificatul de înregistrare a persoanei juridice nou-înfiinţate.

Spre exemplu, dacă în urma divizării totale a unei persoane juridice, parte într-un litigiu vizând executarea unui contract, ce a fost repartizat uneia dintre persoanele nou-înfiinţate, doar aceasta din urmă va avea calitatea de a sta în proces în calitate de parte, iar nu şi cealaltă societate rezultată din reorganizare.

3. Transmiterea convenţională a calităţii procesuale. Transmisiunea convenţională a calităţii de parte litigantă operează, în ipoteza raporturilor juridice reale, în temeiul vânzării, schimbului, donării, aducerii ca aport a bunului litigios în cazul în care bunul trece în patrimoniul societăţii, şi, în ipoteza raporturilor juridice obligaţionale, în temeiul cesiunii de creanţă, subrogaţiei personale, novaţiei prin schimbare de creditor/debitor, stipulaţiei pentru altul şi preluării de datorie.

4. Efectele transmiterii calităţii procesuale. Cel care dobândeşte calitatea procesuală ca efect al transmisiunii preia procesul în starea în care se găseşte în momentul în care a avut loc aceasta, actele procedurale îndeplinite de autorul său fiindu-i opozabile, urmând ca, pe viitor, toate actele de procedură să se îndeplinească şi faţă de acesta.

Prin urmare, persoana căreia i s-a transmis calitatea de parte a autorului său nu poate solicita reaudierea unui martor, pentru singurul motiv că nu participat la audierea martorului respectiv şi nu a putut să-i pună întrebări, dacă o atare reaudiere nu este impusă pentru justa soluţionare a cauzei. De asemenea, această persoană nu poate solicita readministrarea probei cu expertiză, pentru considerentul că nu a fost convocată la faţa locului, în condiţiile în care autorul său a fost legal convocat, proba fiind administrată anterior transmiterii calităţii procesuale.

În cazul în care terţul poprit este primăria aceasta are personalitate juridică?
Dacă primăria nu are personalitate juridică în calea de atac(apelul)la hotărârea de validare se poate transmite calitatea procesuală de la primărie la primar pentru poprire?