Art. 50 Noul Cod de Procedură Civilă Compunerea completului de judecată Judecătorul. Incompatibilitatea

Ca regulă, în privinţa instanţei competente să soluţioneze aceste incidente procedurale şi a compunerii completului învestit în concret cu aceasta, art. 50 alin. (1) NCPC prevede că abţinerea sau recuzarea judecătorului se hotărăşte de un alt complet al instanţei din care acesta face parte, în alcătuirea căruia nu poate să intre cel care a declarat că se abţine sau cel recuzat, după caz.

Aspectul că abţinerea şi recuzarea se soluţionează de un alt complet al instanţei din care fac parte judecătorii vizaţi constituie excepţia la care face referire art. 124 alin. (2) NCPC, potrivit căruia

Citește mai mult

incidentele procedurale sunt soluţionate de instanţa în faţa căreia se invocă, în afară de cazurile în care legea prevede în mod expres altfel, abţinerea şi recuzarea reprezentând incidente procedurale în desfăşurarea unui proces civil.

Totodată, interdicţia participării judecătorul recuzat sau care declară că se abţine la soluţionarea incidentelor menţionate anterior reprezintă o garanţie a imparţialităţii cu care acestea vor fi rezolvate. în jurisprudenţă121 s-a statuat că participarea judecătorului recuzat la soluţionarea cererii de recuzare atrage nulitatea hotărârii pronunţate, însă apreciem că această sancţiune intervine numai în ipoteza în care cererea de recuzare a fost respinsă, când partea interesată are deschisă calea de atac, iar nu şi atunci când cererea de recuzare a fost admisă, ipoteză în care încheierea respectivă nu este supusă vreunei căi de atac.

în conformitate cu dispoziţiile art. 98 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, incidentele procedurale referitoare la toţi membrii completului de judecată, precum incompatibilitatea, recuzarea sau abţinerea, se vor soluţiona de completul cu numărul imediat următor, care judecă în aceeaşi materie. Dacă în materia respectivă nu există decât un singur complet de judecată, incidentele procedurale referitoare la toţi membrii completului vor fi soluţionate de completul imediat următor, indiferent de materia în care judecă.

Prin urmare, cu titlu de exemplu, dacă recuzarea priveşte un judecător care nu face parte dintr-un complet colegial, ci dintr-un complet unic, specializat în litigii de fond funciar, atunci cererea de recuzare va fi înaintată de acesta completului imediat următor cu specializare identică, iar nu completului imediat următor ca numerotare celui vizat de incidentul procedural, dacă judecă într-o materie distinctă, cu singura excepţie în care nu există un al doilea complet specializat în procese funciare. Deci, cu titlu exemplificativ, dacă CI este vizat de cererea de recuzare, acesta va înainta dosarul către C5 în vederea soluţionării incidentului procedural, iar nu către C2, întrucât primul complet ca numerotare după CI care are aceeaşi specializare cu acesta este C5.

Aceeaşi soluţie este adoptată şi pentru recuzarea întregului complet colegial, indiferent că este format din doi judecători în apel sau din trei judecători în recurs, soluţia fiind distinctă numai în ipoteza în care recuzarea sau abţinerea vizează numai o parte a completului colegial.

Astfel, în situaţia în care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii completului de judecată, soluţionarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor stabiliţi prin planificarea de permanenţă, pe materii, realizată cel puţin semestrial. Deci, în această situaţie, cererea de recuzare sau declaraţia de abţinere nu se soluţionează de completul imediat următor.

Spre exemplu, dacă în ipoteza unui complet de recurs format din trei judecători, partea formulează cererea de recuzare numai împotriva unuia dintre aceştia, şi anume împotriva celui aflat pe poziţia a 2-a, completul în drept să soluţioneze cererea de recuzare va fi format din judecătorul aflat pe prima poziţie din cadrul completului iniţial, care îşi va păstra acest loc şi în completul învestit cu soluţionarea recuzării, din judecătorul aflat pe poziţia a 3-a din cadrul completului iniţial, care va urca pe locul al doilea în completul învestit cu soluţionarea recuzării, şi din judecătorul înscris în planificarea de permanenţă în ziua respectivă, care va ocupa poziţia a 3-a în completul învestit cu soluţionarea recuzării. Aceeaşi este soluţia şi în situaţia în care sunt recuzaţi doi membri ai completului de recurs, pe lista de permanenţă fiind planificaţi întotdeauna doi judecători, în cazul completelor colegiale.

Potrivit dispoziţiilor art. 98 alin. (51) teza a ll-a din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, în cazul în care incidentele procedurale nu se soluţionează în ziua în care au fost invocate, întregirea completului se face cu judecătorul sau judecătorii din planificarea de permanenţă din ziua în care acestea au fost invocate. Dacă incidentul procedural se invocă între termenele de judecată, în alcătuirea completului intră judecătorul sau judecătorii din lista de permanenţă aferentă zilei în care s-a stabilit termenul de judecată, iar nu datei de înregistrare a cererii de recuzare sau datei de primire menţionate pe declaraţia de abţinere.

în conformitate cu art. 98 alin. (7) din acelaşi Regulament, în cazul existenţei, într-o singură zi, a mai multor incidente procedurale sau a situaţiilor de absenţă a membrilor completului de judecată, soluţionarea acestora se face, prin rotaţie, de judecătorii aflaţi pe planificarea de permanenţă din acea dată, în ordinea înregistrării.

O primă excepţie de la regula menţionată la începutul comentariului vizează numai alcătuirea completului învestit cu soluţionarea recuzării, instanţa rămânând aceeaşi şi

anume cea din care face parte judecătorul care a fost recuzat. Astfel, spre deosebire de regula potrivit căreia în acest complet nu intră judecătorul vizat de incidentul procedural, în cazurile în care cererea de recuzare este inadmisibilă (motivele de incompatibilitate invocate sunt altele decât cele prevăzute de art. 41 şi art. 42 NCPC; cererea de recuzare priveşte alţi judecători decât cei care fac parte din completul căruia pricina i-a fost repartizată spre soluţionare; cererea îndreptată împotriva aceluiaşi judecător pentru aceleaşi motive de incompatibilitate), aceasta se va soluţiona chiar de către completul în faţa căruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judecătorului recuzat.

A doua excepţie de la regulă priveşte nu numai alcătuirea completului învestit cu soluţionarea abţinerii sau a recuzării, ci şi instanţa din care face parte acesta. Astfel, dacă, din pricina abţinerii sau recuzării nu se poate alcătui completul de judecată, cererea se va judeca de instanţa ierarhic superioară. Această ipoteză vizează, de regulă, instanţele cu puţini judecători, în privinţa cărora există motive de incompatibilitate rezultate din rudenie, spre exemplu.