Art. 51 Noul Cod de Procedură Civilă Procedura de soluţionare a abţinerii sau a recuzării Judecătorul. Incompatibilitatea
| Comentarii |
|
Judecătorul. Incompatibilitatea
Art. 51
Procedura de soluţionare a abţinerii sau a recuzării
(1) Instanţa hotărăşte de îndată, în camera de consiliu, fără prezenţa părţilor şi ascultându-l pe judecătorul recuzat sau care a declarat că se abţine, numai dacă apreciază că este necesar. În aceleaşi condiţii, instanţa va putea asculta şi părţile.
(2) În cazul în care la acelaşi termen s-au formulat cereri de recuzare şi de abţinere pentru motive diferite, acestea vor fi judecate împreună.
(3) Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare.
(4) În cazul admiterii abţinerii sau recuzării întemeiate pe dispoziţiile art. 42 alin. (1) pct. 11, instanţa va stabili care dintre judecători nu va lua parte la judecarea pricinii.
(5) Abţinerea sau recuzarea se soluţionează printr-o încheiere care se pronunţă în şedinţă publică.
(6) Dacă abţinerea sau, după caz, recuzarea a fost admisă, judecătorul se va retrage de la judecarea pricinii. În acest caz, încheierea va arăta în ce măsură actele îndeplinite de judecător urmează să fie păstrate.
| ← Art. 50 Noul Cod de Procedură Civilă Compunerea completului de... | Art. 52 Noul Cod de Procedură Civilă Procedura de soluţionare... → |
|---|
Completul recuzat sau care a declarat că se abţine va dispune numai înaintarea dosarului
Citește mai mult
către completul care, potrivit legii, este desemnat să soluţioneze abţinerea sau recuzarea, acesta din urmă punând viză de primire pe cererea de recuzare sau pe declaraţia de abţinere ori, după caz, pe încheierea de şedinţă în care au fost consemnate declaraţiile verbale vizând abţinerea sau recuzarea şi fixând termenul de judecată a acestora. Apreciem că dispoziţia de înaintare a dosarului către completul imediat următor trebuie pusă în discuţia contradictorie a părţilor, în măsura în care cererea de recuzare sau declaraţie de abţinere este formulată în şedinţă publică, întrucât vizează un aspect prealabil soluţionării cererii, asupra căruia acestea au dreptul să-şi exprime opinia.în ipoteza recuzării sau abţinerii numai a unei părţi din completul colegial, preşedintele acestuia va pune în discuţia părţilor dispoziţia de soluţionare a incidentului procedural de către completul format din ceilalţi membri ai completului în care a fost inclus şi judecătorul aflat pe lista privind planificarea de permanenţă.
2. Soluţionarea cererii în camera de consiliu. Cererea de recuzare şi declaraţia de abţinere se soluţionează în camera de consiliu, legiuitorul alegând această procedură pentru a proteja reputaţia judecătorului şi, implicit, prestigiul justiţiei.
Dacă abţinerea sau recuzarea se soluţionează la acelaşi termen de judecată la care se judecă şi pricina, în dosar trebuie să apară două încheieri distincte, chiar dacă au aceeaşi dată, întrucât sunt pronunţate de alte complete, după o procedură diferită, art. 51 NCPC având în vedere situaţia în care aceste incidente se soluţionează de către un alt complet al instanţei.
De asemenea, soluţia dată asupra incidentului procedural va fi trecută în condica camerei de consiliu, precum şi în sistemul informatic ECRIS.
3. Lipsa părţilor. Inserarea în textul art. 51 alin. (1) NCPC a sintagmei „fără prezenţa părţilor" semnifică desfăşurarea acestei proceduri nu numai fără citarea părţilor, dar şi fără a permite acestora să pună concluzii asupra cererii, în ipoteza în care ar fi prezente în sala de judecată la momentul soluţionării cererii de recuzare sau a declaraţiei de abţinere.
Prin urmare, rezolvarea acestor incidente procedurale nu implică o procedură contradictorie, raţiunea derogării de la principiul contradictorialităţii procesului civil fiind, de asemenea, apărarea reputaţiei judecătorului, în special, şi a prestigiului justiţiei, în general. De asemenea, se impune reiterarea precizării că art. 51 NCPC are în vedere numai situaţia în care aceste incidente se soluţionează de către un alt complet al instanţei, iar nu şi pe cea menţionată în art. 47 alin. (4) NCPC.
4. Ascultarea judecătorului. Spre deosebire de reglementarea anterioară ce presupunea în mod obligatoriu ascultarea judecătorului care a declarat că se abţine ori care a fost recuzat, noul cod prevede ascultarea acestuia numai în mod facultativ, acest demers fiind la latitudinea completului învestit cu soluţionarea declaraţiei de abţinere sau a cererii de recuzare.
De asemenea, o prevedere cu caracter de noutate o reprezintă şi dreptul acestui complet de a proceda la ascultarea părţilor litigante, dacă apreciază că un asemenea demers ar fi util soluţionării cererii sau declaraţiei.
Este de menţionat faptul că ascultarea la care se referă codul nu se face prin administrarea probei cu interogatoriu, ce ar presupune existenţa unor întrebări din partea completului şi a părţilor la care judecătorul ar fi obligat să răspundă, în cazul refuzului nejustificat aplicându-se art. 358 NCPC, prevederile art. 51 alin. (3) din cod interzicând în mod expres aceasta. Ca atare, apreciem că ascultarea presupune exprimarea de către judecător sau de către părţi a unui punct de vedere vizând abţinerea sau recuzarea în faţa completului învestit cu soluţionarea acestor incidente, opinie ce va fi consemnată de către grefier în partea introductivă a încheierii.
Ca atare, motivele de incompatibilitate pot fi dovedite prin înscrisuri, prin începuturi de probă scrisă completate cu declaraţii de martori şi, în lipsa unor asemenea mijloace de probă, prin declaraţii de martori.
5. încheierea de admitere/respingere. Efecte. Instanţa se pronunţă prin încheiere (nu prin sentinţă/decizie) asupra declaraţiei de abţinere sau asupra cererii de recuzare, întocmind totodată minuta corespunzătoare, ce va fi înscrisă în condica camerei de consiliu şi introdusă în sistemul informatic ECRIS, pronunţarea sa făcându-se în şedinţă publică.
în ipoteza admiterii recuzării sau abţinerii, judecătorul recuzat ori care s-a abţinut se va retrage de la soluţionarea cauzei, fiind înlocuit de un alt judecător.
în cazul în care recuzarea sau abţinerea a privit judecătorul unic sau întregul complet colegial, cauza se repartizează aleatoriu, aceasta fiind modalitatea de desemnare a noului complet.
Dacă recuzarea sau abţinerea a privit o parte a completului colegial, noul complet desemnat să soluţioneze cauza va fi alcătuit din ceilalţi membri ai completului iniţial şi din judecătorul aflat în lista de planificare a permanenţei.
Potrivit art. 98 alin. (3) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, dacă în urma soluţionării incidentelor procedurale analizate se constată că, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează aleatoriu.
în cazul admiterii abţinerii sau recuzării întemeiate pe dispoziţiile art. 42 alin. (1) pct. 11 NCPC (dacă judecătorul este soţ sau rudă până la gradul al patrulea inclusiv sau afin, după caz, cu un alt membru al completului de judecată), instanţa va stabili care dintre judecători nu va lua parte la judecarea pricinii, aceasta fiind la libera sa apreciere, în funcţie de circumstanţele concrete existente în cauză.
Articolul 51 alin. (6) teza a ll-a NCPC dispune că încheierea prin care abţinerea sau recuzarea a fost admisă va arăta în ce măsură actele îndeplinite de judecătorul în cauză urmează să fie păstrate. Acest text de lege se referă la situaţia în care recuzarea sau abţinerea s-a făcut la un moment la care unele acte de procedură au fost deja îndeplinite de judecătorul vizat. Dacă în încheierea de încuviinţare a recuzării sau a abţinerii nu se face vreo menţiune despre actele îndeplinite de judecătorul în cauză, atunci acestea nu pot fi menţinute, ci trebuie refăcute.
în cazul în care cererea de recuzare sau declaraţia de abţinere este respinsă, va fi reluată judecata cererii cu participarea judecătorului care a fost recuzat ori, după caz, care s-a abţinut.
Redăm, în cele ce urmează, un exemplu de minută pentru ipoteza respingerii ca neîntemeiate a cererii de recuzare formulate cu rea-credinţă: „Respinge cererea de recuzare formulata de petentul A, ca neîntemeiata. Dispune înaintarea dosarului completului CI în vederea luării măsurilor necesare continuării judecăţii. în temeiul dispoziţiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. b) NCPC, dispune amendarea petentul ui cu suma de 1.000 lei, cu titlu de amendă judiciară. Cu aceeaşi cale de atac odată cu fondul în ceea ce priveşte dispoziţia de respingere a cererii de recuzare. Cu drept la cerere de reexaminare în termen de 15 zile de la comunicarea încheierii în ceea ce priveşte dispoziţia de amendare".
în ipoteza admiterii cererii de recuzare a unui judecător, care soluţionează cauza în primă instanţă, minuta ar putea avea următorul conţinut: „încuviinţează cererea de recuzare a judecătorului A. Dispune înaintarea dosarului serviciului registratură în vederea repartizării cauzei în mod aleatoriu. înlătură în întregime actele îndeplinite de judecătorul A/Menţine actele de procedură X şi Y, înlăturând celelalte acte îndeplinite de judecătorul A. Fără cale de atac".
Vor fi înlăturate actele de procedură îndeplinite de judecătorul recuzat care ar avea incidenţă asupra modului final de soluţionare a cauzei şi în privinţa cărora există suspiciunea lipsei de obiectivitate. Spre exemplu, se va desfiinţa soluţia de respingere a unei excepţii procesuale invocate de pârât, în ipoteza în care judecătorul recuzat era soţul avocatului reclamantului, completul stabilit în mod aleatoriu pentru soluţionarea cauzei după încuviinţarea recuzării urmând a repune în discuţia contradictorie a părţilor excepţia respectivă şi a se pronunţa asupra sa, soluţia şi motivarea acesteia putând chiar să concorde cu cea dată de judecătorul recuzat, în măsura în care aceasta era legală.