Art. 793 Noul Cod de Procedură Civilă Desfiinţarea popririi Poprirea Urmărirea mobiliară
Comentarii |
|
Urmărirea mobiliară
SECŢIUNEA a 3-a
Poprirea
Art. 793
Desfiinţarea popririi
(1) Dacă după înfiinţarea popririi cauza în temeiul căreia s-a înfiinţat aceasta a încetat să mai existe, executorul judecătoresc, din oficiu sau la cererea debitorului poprit, va dispune desfiinţarea popririi printr-o adresă către terţul poprit. Atunci când poprirea a fost validată, desfiinţarea acesteia se va face de instanţa de executare prin încheiere executorie, dată cu citarea părţilor.
(2) Când creanţa debitorului poprit este garantată cu ipotecă, acesta va putea cere, în temeiul acestei adrese sau, după caz, al încheierii rămase definitivă, radierea notării popririi sau a intabulării strămutării dreptului de ipotecă în cartea funciară.
(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător în cazul radierii popririi asupra unor creanţe sau altor bunuri mobile incorporale, înscrise în alte registre de publicitate decât cartea funciară.
← Art. 792 Noul Cod de Procedură Civilă Vânzarea bunurilor... | Art. 794 Noul Cod de Procedură Civilă Obiectul urmăririi... → |
---|
Nota: In martie 2010 am primit suma de 64.565 lei(mai putin 5.950 lei cheltuieli de executare)
a) desfiinţarea popririi de către executorul judecătoresc, din oficiu sau la cererea debitorului poprit, caz în care, aşa cum a ordonat terţului poprit indisponibilizarea sumelor/bunurilor printr-o adresă, tot printr-o astfel de adresă
Citește mai mult
executorul îi va ordona ridicarea (desfiinţarea) popririi, iar terţul poprit este obligat să se conformeze acestui ordin;b) desfiinţarea popririi de către instanţa de executare, în ipoteza în care s-a pronunţat o hotărâre de validare a popririi.
Deşi textul legal nu se referă şi la o situaţie tranzitorie, din interpretarea normei legale opinăm că, atunci când poprirea a fost înfiinţată, dar este pendinte procesul de validare, desfiinţarea se va face tot de către executorul judecătoresc, din oficiu sau la
cererea debitorului poprit, procesul-verbal de încetare a executării va fi adus în instanţa de executare, iar în baza sa instanţa fie va pronunţa o hotărâre de invalidare a popririi, fie va lua act de renunţarea creditorului urmăritor la cererea de validare a popririi, o astfel de ipoteză neputându-se suprapune cu aceea la care se referă expres textul legal, în sensul că cererea de validare a popririi are un alt obiect şi o altă cauză decât cererea de desfiinţare a popririi, iar instanţa de executare, fiind deja învestită cu o cerere de validare a popririi, nu poate încălca principiul disponibilităţii, astfel încât nu poate schimba cadrul procesual stabilit de părţi cu privire la obiect şi cauză (nemaivorbind de faptul că scopul urmărit în cele două acţiuni este diametral opus).
Desigur, nu trebuie exclusă nici ipoteza de a se formula o cerere de desfiinţare a popririi, iar în baza acestui nou dosar să se solicite suspendarea cererii de validare până la soluţionarea cererii de desfiinţare, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 NCPC, după cum nu excludem chiar posibilitatea formulării unei cereri reconvenţionale în chiar cererea de validare a popririi, având ca obiect desfiinţarea acesteia, dacă motivul care determină cea din urmă măsură a survenit într-un interval de timp care să permită formularea unei astfel de cereri incidentale în termenul prevăzut de lege.
Atunci când desfiinţarea popririi se face de către instanţa de executare, este vorba despre o procedură contencioasă, toate părţile din procesul de validare a popririi fiind citate (pentru a respecta principiul simetriei). Asupra cererii de desfiinţare a popririi instanţa se pronunţă printr-o încheiere executorie, care urmează a fi adusă la îndeplinire în cel mai scurt timp. Deşi norma nu prevede expres, apreciem că împotriva acestei încheieri este deschisă calea apelului, în termenul special de 10 de zile, potrivit art. 650 alin. (3) NCPC, textul alineatului secund al art. 793 vorbind despre această încheiere „râmasâ definitiva", ceea ce implică posibilitatea de a fi atacată.
2. Situaţii care pot determina desfiinţarea popririi. în ceea ce priveşte situaţiile în care se poate ajunge la desfiinţarea popririi, acestea nu sunt prevăzute de lege, însă pot fi grupate, de principiu, în trei categorii:
a) datoria este stinsă prin plată de către terţul poprit;
b) datoria este stinsă prin plată chiar de către debitor, indiferent de modalitatea în care o face, chiar şi prin compensarea creanţei sale cu cea a creditorului urmăritor ori prin dare în plată sau remitere de datorie etc., iar nu doar prin plata efectivă a sumei de bani datorate. Or, dacă debitorul stinge creanţa creditorului urmăritor ulterior înfiinţării popririi, atunci terţul poprit nu mai este ţinut să plătească. în situaţia în care au plătit ambii (atât debitorul, cât şi terţul poprit), debitorul are deschisă o acţiune în restituirea plăţii, intervenită ulterior stingerii datoriei, cu respectarea termenului general de prescripţie extinctivă, fie pe temeiul plăţii nedatorate, fie pe temeiul îmbogăţirii fără justă cauză, atunci când acţiunea în repetiţiune nu mai poate fi exercitată sau nu îndeplineşte cumulativ condiţiile legale;
c) s-a obţinut, pe cale judecătorească, o hotărâre definitivă care desfiinţează sau modifică însuşi titlul executoriu, indiferent dacă nu se mai recunoaşte acea creanţă ori doar se reduce cuantumul acesteia. Chiar dacă ar fi vorba despre o reducere a cuantumului, poprirea trebuie desfiinţată nu doar pentru faptul că priveşte o creanţă mai mare, ci şi pentru faptul că se schimbă însuşi titlul executoriu (care va fi de această dată chiar hotărârea judecătorească obţinută), fapt care presupune o nouă încuviinţare a executării silite în baza acestuia şi, după caz, o nouă adresă de înfiinţare a popririi pentru creanţa prevăzută în el.
3. Radierea popririi din registrele de publicitate. Pe lângă măsura propriu-zisă de desfiinţare a popririi, prevederile art. 793 alin. (2) reglementează şi restabilirea situaţiei anterioare înfiinţării popririi, în cazul în care creanţa debitorului poprit este garantată cu o ipotecă. Astfel, debitorul este îndreptăţit, ca urmare a desfiinţării popririi, să solicite radierea notării popririi sau a intabulării strămutării dreptului de ipotecă în cartea funciară, fie în temeiul adresei executorului judecătoresc, fie, după caz, al încheierii rămase definitivă.
în fine, art. 793 alin. (3) stabileşte că aceste prevederi se aplică în mod corespunzător şi pentru situaţia în care se radiază poprirea asupra unor creanţe sau asupra altor bunuri mobile incorporale, care au fost înscrise în alte registre de publicitate decât cartea funciară.
Ce se intampla cu o poprire validata irevocabil acum 8 ani, dar nedesfiintata la cererea partii interesate. Ea poate fi utilizata de fostul creditor devenit debitor in urma unei intoarceri cu anularea actelor "numai in privinta fostului debitor" (dale justitiei!), dar nu si in privinta tertului poprit ?
Va multumesc.