Art. 856 Noul Cod de Procedură Civilă Transmiterea proprietăţii imobilului Efectele adjudecării Urmărirea imobiliară
| Comentarii |
|
Urmărirea imobiliară
SECŢIUNEA a 5-a
Efectele adjudecării
Art. 856
Transmiterea proprietăţii imobilului
(1) Prin adjudecarea imobilului adjudecatarul devine proprietar. De la această dată, adjudecatarul are dreptul la fructe şi venituri, datorează dobânzile până la plata integrală a preţului şi suportă toate sarcinile imobilului.
(2) Prin intabulare, adjudecatarul dobândeşte dreptul de a dispune de imobilul cumpărat, potrivit regulilor de carte funciară.
(3) De la data intabulării, imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanţă, creditorii putându-şi realiza aceste drepturi numai din preţul obţinut. Dacă preţul de adjudecare se plăteşte în rate, sarcinile se sting la plata ultimei rate.
(4) Ipotecile şi celelalte sarcini reale, precum şi drepturile reale intabulate după notarea urmăririi în cartea funciară se vor radia din oficiu, cu excepţia celor pentru care adjudecatarul ar conveni să fie menţinute; de asemenea, vor fi radiate din oficiu drepturile reale intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci, dacă vânzarea s-a făcut în condiţiile prevăzute la art. 845 alin. (7), toate notările făcute cu urmărirea silită, interdicţia de înstrăinare sau de grevare, dacă există, cu excepţia celei prevăzute la art. 855 alin. (3), precum şi promisiunea de a încheia un contract viitor, dacă până la data adjudecării beneficiarul promisiunii nu şi-a înscris în cartea funciară dreptul dobândit în temeiul contractului care a făcut obiectul acesteia.
(5) Dacă imobilul a fost adjudecat cu plata preţului în rate, adjudecatarul nu îl va putea înstrăina sau greva, fără încuviinţarea creditorilor urmăritori, înainte de plata integrală a preţului.
| ← Art. 855 Noul Cod de Procedură Civilă Intabularea dreptului de... | Art. 857 Noul Cod de Procedură Civilă Viciile ascunse şi... → |
|---|
Pe planul dreptului material, actul de adjudecare, obţinut ca rezultat final al procedurii de vânzare silită a imobilului urmărit, cu caracter definitiv şi pus în executare, trece asupra adjudecatarului dreptul pe care l-a avut debitorul asupra acestui imobil, în general dreptul de proprietate. Suntem, deci, în prezenţa unui act translativ al dreptului de proprietate sau al altui drept real ce a format obiectul urmăririi silite şi, de la această dată, adjudecatarul are dreptul să culeagă
Citește mai mult
fructele şi veniturile, dar, în acelaşi timp, datorează dobânzi până la plata integrală a preţului şi suportă toate sarcinile imobilului. Dreptul de proprietate şi dreptul de folosinţă privind imobilul trec asupra adjudecatarului din momentul depunerii preţului; chiar dacă actul de adjudecare a fost executat mai târziu, adjudecatarul este considerat proprietar din momentul depunerii preţului şi tot de atunci are dreptul să încaseze chiriile sau să culeagă fructele produse de acel imobil, moment de la care va suporta şi riscul pieirii bunului.Prin înscrierea în cartea funciară a actului de adjudecare, adjudecatarul dobândeşte dreptul de a dispune de imobilul vândut, potrivit regulilor de carte funciară. De la data intabulării, imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau sarcini privind garantarea drepturilor de creanţă, creditorii putându-şi realiza aceste drepturi numai din preţul obişnuit. Dacă preţul de adjudecare se plăteşte în rate, sarcinile se sting de la plata ultimei rate.
Deci, prin adjudecare, se produce purga ipotecilor şi privilegiilor la care este supus imobilul, adjudecatarul primind astfel imobilul liber de orice sarcini, iar creditorii ipotecari şi privilegiaţi urmează a fi îndestulaţi din preţul depus. Liberarea de sarcini a imobilului nu se referă însă la alte drepturi reale care grevează asupra imobilului, ca uzufructul, uzul, dreptul de abitaţie sau servituţile, care se exercită împotriva adjudecatarului în calitate de continuator al fostului proprietar, exceptând ipoteza în care licitaţia se face în temeiul art. 845 alin. (7) NCPC.
Cu toate acestea, adjudecatarului nu îi sunt opozabile nici drepturile reale intabulate după notarea urmăririi în cartea funciară, acestea urmând a fi radiate. Adjudecatarul poate fi însă de acord ca ipotecile, sarcinile şi drepturile reale arătate să fie menţinute, fapt permis de art. 856 alin. (4) NCPC.
în jurisprudenţă s-a decis că urmărirea silită purghează imobilul vândut de toate sarcinile şi îl transmite adjudecatarului liber de orice privilegiu sau ipoteci consimţite de către debitor sau autorii lui. Această regulă se aplică chiar când sarcinile nu au fost trecute în publicaţiuni.
Actul de adjudecare, care nu a fost desfiinţat în urma exercitării căilor de atac prevăzute de lege, intră sub autoritatea lucrului judecat şi, ca atare, dreptul de proprietate constituit prin această hotărâre este opozabil erga omnes de la momentul prevăzut de art. 856 NCPC, inclusiv creditorului.
în literatura de specialitate şi în jurisprudenţă s-a arătat că adjudecatarul bunurilor urmărite nu poate avea acţiune în rezilierea vânzării în contra creditorului urmăritor, când nu a putut intra în posesia bunurilor adjudecate, atare acţiune trebuind a fi îndreptată contra debitorului, el fiind vânzătorul. Orice pretenţie pentru faptul că nu a fost pus în posesia bunurilor cumpărate, din culpa creditorului urmăritor, nu poate fi formulată de cumpărător în contra acestuia decât prin exerciţiul acţiunii reglementate de art. 1357 şi urm. C. civ. 1864. Explicaţia acestei soluţii rezidă în faptul că, în materia vânzării silite, debitorul urmărit îşi conservă calitatea sa de vânzător, deşi vânzarea se face contra voinţei sale şi chiar dacă urmărirea se face după lege, astfel încât debitorul urmărit devine custode al bunurilor sechestratefîntrucât declararea lui drept custode nu îi ridică dreptul de proprietate asupra acelor bunuri, ci numai îi limitează libera dispoziţie a lucrurilor sale faţă de creditor).