Art. 924 Noul Cod de Procedură Civilă Împăcarea soţilor Dispoziţii comune

întocmai ca în reglementarea anterioară [art. 618 alin. (2) CPC 1865], acţiunea de divorţ se stinge prin împăcarea soţilor. Chiar dacă noua reglementarea nu mai prevede expres că împăcarea poate surveni chiar direct în instanţa de apel, credem că sintagma „în tot cursul judecăţii" acoperă această situaţie, o astfel de decizie a soţilor fiind prioritară oricărei alte proceduri.

Legiuitorul dispune că instanţa va lua act de împăcare, chiar dacă nu s-a satisfăcut cerinţa timbrajului, astfel că eventuala excepţie de netimbrare va rămâne lipsită de obiect, prin efectul acestei norme speciale,

Citește mai mult

derogatorii.

Totodată, această derogare este corelată cu cea din art. 924 alin. (1) teza a ll-a NCPC, potrivit căruia, atunci când soţii se împacă, instanţa trebuie să dispună restituirea taxelor de timbru deja achitate. Textul nu distinge dacă este vorba despre taxele judiciare de timbru achitate doar în instanţa în faţa căreia apare împăcarea părţilor sau toate taxele de timbru, dacă împăcarea apare direct în apel. Cum legiuitorul nu distinge, nu o putem face nici noi, astfel încât apreciem că, atunci când împăcarea survine direct în instanţa de apel, se va dispune atât restituirea taxei de timbru achitate la prima instanţă, cât şi a celei achitate pentru apel. Deşi pare oarecum hilară o astfel de derogare, credem că legiuitorul a optat pentru această măsură în ideea de a încuraja o dată în plus soţii să se împace.

Asupra declaraţiei părţilor privind împăcarea, instanţa va lua act de actul lor de voinţă, pronunţând o hotărâre cu caracter definitiv de închidere o dosarului [deci va pronunţa o soluţie care nu va avea autoritate de lucru judecat asupra fondului; mai mult, chiar norma art. 924 alin. (2) prevede că, ulterior, oricare dintre soţi poate formula o nouă cerere de divorţ, invocând atât noi motive, ulterioare împăcării, dar şi pe cele anterioare acesteia, fapt care atestă o dată în plus că hotărârea definitivă de închidere a dosarului nu are autoritate de lucru judecat].

Jurisprudenţă născută sub imperiul reglementării anterioare a decis că, în situaţia în care instanţa de fond a declarat stinsă acţiunea de divorţ prin împăcare, la cererea ambilor soţi, şi s-a dispus şi restituirea taxei de timbru (solicitată expres de reclamantă), aceasta nu mai poate reveni, în recurs, solicitând să se continue procesul, pentru considerentul că soţul continuă să aibă o comportare necorespunzătoare, întrucât, faţă de dispoziţiile art. 618 alin. (3) CPC 1865, reclamanta poate porni o nouă cerere pentru faptele petrecute după împăcare.

Tot în jurisprudenţă generată de vechiul cod s-a decis că acţiunea de divorţ se stinge prin împăcarea soţilor în orice fază a procesului, chiar dacă intervine în instanţa de apel, iar apelul nu este timbrat. Constatarea stingerii acţiunii de divorţ este obligatorie pentru instanţă, împrejurare care rezultă din chiar cuprinsul textului legal al art. 618 CPC 1865, astfel că, văzând poziţia ambilor soţi exprimată în cadrul şedinţei de judecată şi făcând aplicarea textului legal mai sus amintit, tribunalul a admis apelul declarat, a schimbat în tot hotărârea atacată, în sensul că a constatat stinsă acţiunea de divorţ prin împăcarea părţilor.