Art. 926 Noul Cod de Procedură Civilă Nemotivarea hotărârii Dispoziţii comune

Dat fiind caracterul strict personal al cererii de divorţ şi specificul acesteia, legea recunoaşte părţilor posibilitatea de a solicita instanţei să nu motiveze hotărârea de divorţ, indiferent de raţiunile pentru care fac această solicitare. însă instanţa nu va da curs acestei solicitări decât în situaţia în care cererea de nemotivare a fost formulată de ambele părţi. Practic, nu se va motiva partea din hotărâre privitoare la motivele care au determinat destrămarea relaţiilor de căsătorie (deci strict capătul de cerere privind divorţul), însă instanţa trebuie să motiveze obligatoriu soluţia

Citește mai mult

adoptată în privinţa cererilor accesorii formulate simultan cu cererea principală de divorţ.

Solicitarea părţilor de a nu se motiva hotărârea trebuie consemnată de instanţa de judecată, la cererea expresă a ambelor părţi, fie pe parcursul judecării cauzei (în cuprinsul încheierii de şedinţă), fie cu ocazia judecării în fond (în practica), fie trebuie conţinută într-un înscris separat, semnat de ambele părţi, astfel încât din cuprinsul actelor dosarului să rezulte indubitabil voinţa neîndoielnică a părţilor exprimată în sensul nemotivării hotărârii.

Existenţa unei cereri scrise (sau a consemnării de către instanţă) este esenţială, deoarece, în ipoteza în care aceasta lipseşte, iar una dintre părţi contestă că ar fi cerut nemo-tivarea hotărârii, suntem în prezenţa unei hotărâri care nu cuprinde motivele pe care se sprijină (hotărâre nemotivată), adică a unei hotărâri căreia îi lipseşte unul dintre elementele esenţiale cerute de art. 425 NCPC, împrejurare care atrage nulitatea absolută a acesteia.

Lipsa motivării, în cazul în care nu se probează faptul că părţile au solicitat nemotiva-rea, echivalează cu necercetarea fondului, întrucât, în absenţa cunoaşterii motivelor de fapt care au format convingerea instanţei de fond, instanţa de control judiciar nu are criterii de apreciere a temeiniciei sau netemeiniciei soluţiei pronunţate de prima instanţă.