Art. 439 Noul Cod Penal Infracţiuni contra umanităţii Infracţiuni de genocid şi contra umanităţii
Comentarii |
|
Infracţiuni de genocid şi contra umanităţii
Art. 439
Infracţiuni contra umanităţii
(1) Săvârşirea, în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, a uneia dintre următoarele fapte:
a) uciderea unor persoane;
b) supunerea unei populaţii sau părţi a acesteia, în scopul de a o distruge în tot sau în parte, la condiţii de viaţă menite să determine distrugerea fizică, totală sau parţială, a acesteia;
c) sclavia sau traficul de fiinţe umane, în special de femei sau copii;
d) deportarea sau transferarea forţată, cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional, a unor persoane aflate în mod legal pe un anumit teritoriu, prin expulzarea acestora spre un alt stat sau spre un alt teritoriu ori prin folosirea altor măsuri de constrângere;
e) torturarea unei persoane aflate sub paza făptuitorului sau asupra căreia acesta exercită controlul în orice alt mod, cauzându-i vătămări fizice sau psihice, ori suferinţe fizice sau psihice grave, ce depăşesc consecinţele sancţiunilor admise de către dreptul internaţional;
f) violul sau agresiunea sexuală, constrângerea la prostituţie, sterilizarea forţată sau detenţia ilegală a unei femei rămase gravidă în mod forţat, în scopul modificării compoziţiei etnice a unei populaţii;
g) vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unor persoane;
h) provocarea dispariţiei forţate a unei persoane, în scopul de a o sustrage de sub protecţia legii pentru o perioadă îndelungată, prin răpire, arestare sau deţinere, la ordinul unui stat sau al unei organizaţii politice ori cu autorizarea, sprijinul sau asentimentul acestora, urmate de refuzul de a admite că această persoană este privată de libertate sau de a furniza informaţii reale privind soarta care îi este rezervată ori locul unde se află, de îndată ce aceste informaţii au fost solicitate;
i) întemniţarea sau altă formă de privare gravă de libertate, cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional;
j) persecutarea unui grup sau a unei colectivităţi determinate, prin privare de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, rasial, naţional, etnic, cultural, religios, sexual ori în funcţie de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul internaţional;
k) alte asemenea fapte inumane ce cauzează suferinţe mari sau vătămări ale integrităţii fizice sau psihice,
se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează faptele prevăzute în alin. (1), săvârşite în cadrul unui regim instituţionalizat de oprimare sistematică şi de dominare a unui grup rasial asupra altuia, cu intenţia de a menţine acest regim.
← Art. 438 Noul Cod Penal Genocidul Infracţiuni de genocid şi... | Art. 440 Noul Cod Penal Infracţiuni de război contra... → |
---|
Dati in google portiuni din textul de mai jos. Veti gasi dosarul pe portalul truthjustice, sau pe saitul scribd
II.2.4.1 tortionarul Barbarosie Carmen a savarsit Infracţiuni contra umanităţii impotriva mea
cf. art. 439 (1) a) din CP precum am demonstrat in sectiunea II.2.3 privind infractiunea de Omorul calificat, precum si impotriva altor persoane, asa cum am demonstrat in paragraful I.2.3.5. Infracţiunile contra umanităţii savarsite impotriva mea fac parte dintr-un atac generalizat sau sistematic prin abuzul de sarlatania
Citește mai mult
“psihiatrica” ca arma de terorism de stat si represiune politica, impotriva oricui denunta cel putin un membru al mafiei penal sau public - vezi paragrafele 1.2.7.1, I.1.2.7.1 si II.2.2.3.1, intotdeauna impotriva unor persoane lipsite de aparare, ceea ce caracterizeaza traficul de droguri si de persoane savarsit prin acreditarea ilegala a sarlataniei “psihiatrice” si abuzul acesteia in scop de profit ilicit cel mai adesea prin drogarea cu forta, lobotomizarea chimica si distrugerea pe viata a orfanilor, 5700 doar in anul 2019 - vezi paragrafele II.6 si I.1.2.5, precum si impotriva altor persoane institutionalizate, 1447 fiind omorati cu premeditare doar in anul 2017 cand as fi fost numarul 1448 daca a 7-a instanta de Infractiuni impotriva umanitatii savarsite impotriva mea de mafia de “stat” isi avea rezultatul scontat de mafie.II.2.4.2 tortionarul Barbarosie Carmen a savarsit Infracţiuni contra umanităţii impotriva mea
cf. art. 439 (1) b) din CP precum si impotriva altor persoane, asa cum am demonstrat in paragraful II.2.4.1. Deoarece in inchisorile de tortura ale sarlataniei “psihiatrice” nu inchisorile regulare, rata mortalitatii este de 20 de ori mai mare ca in inchisorile regulare, sau cu 2000% mai mare din orice cauza, si de 3.5 ori mai mare sau cu 350% ori mare din cauza de infectii respiratorii mortale in inchisorile de tortura comparat cu orice cauza din inchisorile regulare - vezi paragraful I.1.3.2, este dovedit mai presus de orice dubii rezonabile textul legii privind “condiţii de viaţă menite să determine distrugerea fizică”
II.2.4.3 tortionarul Barbarosie Carmen a savarsit Infracţiuni contra umanităţii impotriva mea
cf. art. 439 (1) c) din CP sub prin savarsirea infractiunii de Traficul de persoane - vezi paragraful II.6, in contextul declararii mele ca lipsit de discernamant din data de 29 Mai 2017 pana in prezent, instigand prin aceasta savarsirea celei de-a 8-a tentativa de Infractiuni impotriva umanitatii in forma continuata pana in prezent, prin falsificarea deciziilor din 12718/231/2019 - vezi anexele 18-20 din dosarul CEDO publicat la adresa indicata in sectiunea III.1. Nu sunt singura victima a tortionarului Barbarosie Carmen in privinta savarsirii de Infractiuni impotriva umanitatii
II.2.4.4 tortionarul Barbarosie Carmen a savarsit Infracţiuni contra umanităţii impotriva mea cf. art. 439 (1) d) din CP, prin instigarea celei de-a 8-a tentativa de Infractiuni impotriva umanitatii in forma continuata pana in prezent, ceea ce m-a determinat sa devin refugiat politic permanent pentru a-mi salva viata si continua munca de investigare si denuntare a activitatii criminale a mafiei de “stat” roman ce se ocupa cu traficul de droguri si de persoane - vezi paragraful 2.4^45 din anexa 21 din dosarul CEDO publicat la adresa indicata in sectiunea III.1, si anexa 13 din documentul publicat la adresa indicata in sectiunea III.2. Desi nu aceasta a fost intentia mafiei de “stat”, ci de a ma asasina clandestin in scopul stoparii muncii mele de investigare si denuntare a activitatii sale criminale de trafic de droguri si persoane, clandestin pentru a-si musamaliza infractiunile - vezi paragraful 0.4 din anexa 1 din documentul publicat la adresa indicata in sectiunea III.2, si abuzand de sarlatania “psihiatrica” concomitent pentru a-mi discredita munca de investigare si denuntare a activitatii sale criminale, acesta este rezultatul, ceea ce constituie infractiune cf. art. art. 439 (1) d) din CP
II.2.4.4 tortionarul Barbarosie Carmen a savarsit Infracţiuni contra umanităţii impotriva mea cf. art. 439 (1) e) din CP, vezi sectiunea II.2 din prezenta. Deoarece sunt nevinovat, nu pot suferi legal si logic nici o sanctiune - vezi sectiunea I.4 din documentul publicat la adresa indicata in sectiunea III.2, sau paragraful 3 ce sumarizeaza demonstratia nevinovatiei mele legale. Vezi sectiunile II.1.1.1.2-3 din documentul publicat la adresa indicata in sectiunea III.2 reprezentand demonstratia nevinovatiei mele factuale si logice
II.2.4.5 tortionarul Barbarosie Carmen a savarsit Infracţiuni contra umanităţii impotriva mea cf. art. 439 (1) g) din CP, vezi sectiunea I.5 din documentul publicat la adresa indicata in sectiunea III.2
II.2.4.6 tortionarul Barbarosie Carmen a savarsit Infracţiuni contra umanităţii impotriva mea cf. art. 439 (1) h) din CP, deoarece este complice si instigator la arestarea mea ilegala si incarcerarea mea ilegala in inchisoarea de tortura din Focsani in perioada 27 Mai 2017 - 8 Iunie 2017 - vezi paragrafele II.3.1, II.3.2.1. In privinta textului de lege “sau de a furniza informaţii reale privind soarta care îi este rezervată ... de îndată ce aceste informaţii au fost solicitate”, vezi sectiunea II.2 din documentul publicat la adresa indicata in sectiunea III.2, unde demonstrez falsificarea de documente de catre agentul mafiei de “stat” Catrinel Brumar, implicit a Ministerului de Externe adica a “statului” roman, la CEDO
II.2.4.7 tortionarul Barbarosie Carmen a savarsit Infracţiuni contra umanităţii impotriva mea cf. art. 439 (1) i) din CP, savarsind infractiunile de Lipsirea de libertate in mod ilegal si Represiunea nedreapta, vezi paragrafele II.3.1 si II.3.2
II.2.4.8 tortionarul Barbarosie Carmen a savarsit Infracţiuni contra umanităţii impotriva mea cf. art. 439 (1) j) din CP, vezi paragraful II.2.4.1
II.2.4.9 tortionarul Barbarosie Carmen a savarsit Infracţiuni contra umanităţii impotriva mea cf. art. 439 (1) k) din CP, vezi paragraful II.2.4.5
II.2.4.10 tortionarul Barbarosie Carmen a savarsit Infracţiuni contra umanităţii impotriva mea cf. art. 439 (2) din CP. Vezi in special paragrafele II.2 si II.2.4.1, ce demonstreaza ca mafia de “stat”, cultul criminalitatii, persecuta oamenii onesti, sau cultul onestitatii. Deoarece definitia moderna a rasismului include modern si criteriile de nationalitate, etnicitate si cultura, se refera prin urmare si la discriminarea mea pe criteriu de credinta si religie, respectiv credinta mea in sistemul de valori al onestitatii, identic cu cel al Crestinismului, ce determina activitatea mea de rasturnare a regimului totalitar al mafiei de “stat” roman - vezi paragraful I.1.2.5.5. Mafia de “stat” a savarsit Infractiuni impotriva umanitatii impotriva mea in mod sistematic pe criterii politice, de represiune politica a muncii mele de investigare si denuntare a activitatii criminale a mafiei, in “intentia e amentine acest regim”, instigand in acest scop pe tortionarul Barbarosie Carmen, si prin acesta, alti tortionari din inchisoarea de tortura din Focsani. Cu precizarea ca aparatorii drepturilor omului ca mine sunt o categorie recunoscuta de Biroul inaltului comisariat al drepturilor omului din cadrul ONU - vezi si paragraful I.1.1.1.b.1^2.Vezi si paragraful II.2.1.2
sectiunea III.2, demonstratia falsificarii documentelor la CEDO de catre la mafia de “stat” roman ce se ocupa cu traficul de droguri si persoane, din Septembrie 2020, din dosarul CEDO 31061/17 (actualizat prin 56472/17 in August 2018)
Dati in google portiuni din textul de mai sus. Veti gasi dosarul pe portalul truthjustice, sau pe saitul scribd
Sub denumirea marginală „Infracţiuni contra umanităţii" sunt încorporate într-un singur articolul 12 infracţiuni distincte, sistematizate după modelul german. Dacă în art. 7 din Statutul Curţii Penale Internaţionale, după prevederea celor 11 infracţiuni contra umanităţii, în
Citește mai mult
parag. 2 sunt definiţi termenii utilizaţi în normele de incriminare, în noul Cod penal român s-a renunţat la formula expli-citării termenilor în mod separat, la finalul articolului, optându-se pentru explicarea lor în cuprinsul fiecărei norme de incriminare.Sub aspectul structurii, infracţiunile contra umanităţii prevăzute la art. 439 NCP se prezintă într-o variantă tip [alin. (1)] şi o variantă asimilată (alin. (2)].
Varianta tip presupune săvârşirea, în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, atât în timp de pace, cât şi în timp de război, a uneia dintre cele 11 modalităţi normative descrise la lit. a)-k) de la alin. (1) al art. 439 NCP.
Spre deosebire de definiţia dată crimelor contra umanităţii în art. 7 parag. 1 din Statut, în legislaţia penală naţională s-a renunţat la precizarea ca faptele să fie comise „(...) în cunoştinţă de acest atac", cu argumentul că precizarea nu este utilă, întrucât necesitatea ca atacul să fie lansat contra unei populaţii civile implică automat existenţa cel puţin a intenţiei eventuale1'1.
Atacul îndreptat împotriva unei populaţii civile este definit de art. 7 parag. 2 lit. a) din Statut ca fiind comportamentul care constă în comiterea multiplă de acte dintre cele descrise în textul de incriminare împotriva oricărei populaţii civile, în aplicarea sau în sprijinirea politicii unui stat ori a unei organizaţii având ca scop un asemenea atac. Ca trăsături ce caracterizează atacul, s-au prevăzut, alternativ, caracterul generalizat sau sistematic. Atacul generalizat este acela care priveşte o categorie întreagă a populaţiei civile, iar atacul sistematizat este acela care are o derulare dinainte gândită şi planificată.
Faptele care constituie modalităţile alternative de săvârşire a infracţiunii supuse prezentei analize sunt următoarele:
a) uciderea unor persoane este acţiunea de suprimare a vieţii mai multor persoane, specifică infracţiunii de omor (omor simplu sau omor calificat). Caracteristic incriminării analizate este faptul că uciderea trebuie să aibă loc în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, iar victimele să fie dintre persoanele ce alcătuiesc populaţia civilă;
b) supunerea unei populaţii sau părţi a acesteia, în scopul de a o distruge în tot sau în parte, la condiţii de viaţă menite sa determine distrugerea fizică, totală sau parţială, a acesteia, reprezintă corespondentul faptei de exterminare prevăzute
în art. 7 parag. 1 lit. b) din Statut, explicitată în aceeaşi normă internaţională ca fapta de a impune, cu intenţie, condiţii de viaţă, ca privarea accesului la hrană şi la medicamente, cu scopul de a antrena distrugerea unei părţi a populaţiei.
La o primă vedere, s-ar putea crede că această modalitate a incriminării analizate se suprapune cu conţinutul infracţiunii de genocid. Suprapunerea de norme este doar aparentă, întrucât, deşi prin prisma laturii obiective cele două infracţiuni se aseamănă, sub aspectul subiectului pasiv ele sunt total diferite. Astfel, în cazul genocidului, acţiunea incriminată priveşte anumite grupuri determinate pe baza unor criterii expres prevăzute (rasial, etnic, religios etc.), în timp ce în cazul infracţiunilor contra umanităţii este vizată populaţia civilă, fără ca textul de incriminare să conţină vreun criteriu de diferenţiere şi, chiar dacă s-ar face o deosebire, criteriile trebuie să fie altele decât cele specifice genocidului (criteriul politic, social etc.);
c) sclavia sau traficul de fiinţe umane, în special de femei sau copii, presupune comiterea, în condiţiile specifice incriminării de faţă, a acţiunilor ce realizează conţinutul constitutiv al infracţiunilor de sclavie, trafic de persoane şi trafic de minori (art. 209-211 NCP);
d) deportarea sau transferarea forţată, cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional, a unor persoane aflate în mod legal pe un anumit teritoriu, prin expulzarea acestora spre un alt stat sau spre un alt teritoriu ori prin folosirea altor măsuri de constrângere. Potrivit definiţiei de la parag. 2 al art. 7 din Statut, deportarea sau transferarea forţată a populaţiei semnifică fapta de a deplasa în mod forţat persoane, expulzându-le sau prin alte mijloace coercitive, din regiunea în care ele se află legal, fără motive admise în dreptul internaţional. în cazul transferului forţat nu s-a prevăzut condiţia ca mutarea să vizeze o populaţie, situaţie în care fapta se va reţine şi atunci când sunt vizate persoane individuale. La verificarea condiţiei legalităţii şederii persoanei pe un anumit teritoriu nu va fi luată în considerare norma de drept intern care contravine regulilor de drept internaţional;
e) torturarea unei persoane aflate sub paza făptuitorului sau asupra căreia acesta exercită controlul în orice alt mod, cauzându-i vătămări fizice sau psihice ori suferinţe fizice sau psihice grave, ce depăşesc consecinţele sancţiunilor admise de către dreptul internaţional, constă în comiterea, în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, a acţiunilor ce realizează elementul material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute la art. 282 NCP;
f) violul sau agresiunea sexuală, constrângerea la prostituţie, sterilizarea forţată sau detenţia ilegală a unei femei rămase gravidă în mod forţat, în scopul modificării compoziţiei etnice a unei populaţii, presupune realizarea, în condiţiile specifice incriminării de faţă, a unor acţiuni ce definesc infracţiunile corespondente săvârşite împotriva persoanei, respectiv violul (art. 218 NCP), agresiunea sexuală (art. 219 NCP), proxenetismul (art. 213 alin. (2) NCP], lipsirea de libertate în mod ilegal (art. 205 NCP). Faţă de norma corespondentă din Statut, în textul de incriminare naţional a fost introdusă şi noţiunea de „agresiune sexuală", pentru armonizarea acestuia cu reglementarea infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale. Nu a fost preluată din textul Statutului sintagma „sclavaj sexual", din considerentul că nu are un înţeles clar în legislaţia română.
Pentru a exista infracţiunea analizată, este necesar ca prin realizarea acţiunilor arătate să se fi urmărit modificarea compoziţiei etnice a unei populaţii;
g) vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unor persoane reprezintă fapta de lovire sau orice alte acte de violenţă care a produs vreuna dintre urmările specifice infracţiunii de vătămare corporală prevăzută la art. 194 NCP. Reţinerea incriminării de la art. 439 NCP se va face doar atunci când fapta de lovire sau orice alte acte de violenţă a fost comisă în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile;
h) provocarea dispariţiei forţate a unei persoane, în scopul de a o sustrage de sub protecţia legii pentru o perioadă îndelungată, prin răpire, arestare sau deţinere, la ordinul unui stat sau ol unei organizaţii politice ori cu autorizarea, sprijinul sau asentimentul acestora, urmate de refuzul de o admite că această persoană este privată de libertate sau de a furniza informaţii reale privind soarta care îi este rezervată ori locul unde se află, de îndată ce aceste informaţii au fost solicitate. în norma corespondentă din Statut, această faptă este numită „dispariţiile forţate de persoane" şi, în esenţă, presupune lipsirea de libertate a unei persoane prin răpire, arestare sau altă formă de deţinere, cu ascunderea datelor referitoare la situaţia ei. Scopul sub care acţionează participanţii la realizarea acţiunilor ilicite este acela de a o sustrage pe persoana vizată de sub protecţia legii;
i) întemniţarea sau altă formă de privare gravă de libertate, cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional, presupune realizarea, în împrejurările specifice incriminării de faţă, a oricărei fapte care are ca rezultat încălcarea libertăţii fizice a persoanei, cu condiţia ca prin fapta concretă să fi fost nesocotite regulile generale de drept internaţional incidente în materia privării de libertate a persoanei;
j) persecutarea unui grup sau a unei colectivităţi determinate, prin privare de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, rasial, naţional, etnic, cultural, religios, sexual ori în funcţie de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul internaţional. în această modalitate normativă, fapta presupune împiedicarea exerciţiului unor drepturi fundamentale ale persoanei ce face parte dintr-un grup sau dintr-o colectivitate determinată, pe baza unor criterii politice, rasiale, naţionale, etnice, culturale, religioase, sexuale ori în funcţie de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul internaţional. Aceste criterii stau la baza diferenţierii pe care o face făptuitorul şi îl animă în realizarea activităţii infracţionale;
k) alte asemenea fapte inumane ce cauzează suferinţe mari sau vătămări ale integrităţii fizice ori psihice. Rămâne ca în fiecare caz concret organele judiciare să analizeze şi să aprecieze asupra caracterului „inuman" al faptei şi asupra existenţei sau nu a unor „suferinţe mari".
Varianta asimilată [alin. (2)] se reţine atunci când oricare dintre cele 11 fapte distincte prevăzute în primul alineat al textului de incriminare se comite în cadrul unui regim instituţionalizat de oprimare sistematică şi de dominare a unui grup rasial asupra altuia, cu intenţia de a menţine acest regim.
Spre deosebire de varianta tip, în cazul variantei asimilate faptele nu se mai comit în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, ci în cadrul unui regim instituţionalizat de oprimare sistematică şi de dominare a unui grup rasial asupra altuia, cu intenţia de a menţine acest regim.
Potrivit dispoziţiilor art. 445 NCP, tentativa la incriminarea analizată se pedepseşte.
Consumarea are loc în momentul în care acţiunea incriminată fiind realizată, se produce urmarea periculoasă a faptei, adică starea de pericol pentru existenţa populaţiei civile sau a unor grupuri ori colectivităţi determinate.
Legea penala mai favorabilă. Neavând corespondent în Codul penal din 1969, infracţiunile contra umanităţii nu vor ridica problema aplicării legii mai favorabile.