Art. 207 OUG 34/2006 Informarea candidaţilor şi a ofertanţilor Atribuirea contractului de achiziţie publică
| Comentarii |
|
Atribuirea contractului de achiziţie publică
SECŢIUNEA a 5-a
Informarea candidaţilor şi a ofertanţilor
Art. 207
(1) În cadrul comunicării prevăzute la art. 206 alin. (2), autoritatea contractantă are obligaţia de a informa ofertantul/ofertanţii câştigător/câştigători cu privire la acceptarea ofertei/ofertelor prezentate.
(2) În cadrul comunicării prevăzute la art. 206 alin. (2), autoritatea contractantă are obligaţia de a informa ofertanţii/candidaţii care au fost respinşi sau a căror ofertă nu a fost declarată câştigătoare asupra motivelor care au stat la baza deciziei respective, după cum urmează:
a) fiecărui candidat respins, motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a candidaturii sale;
b) pentru fiecare ofertă respinsă, motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere, detaliindu-se argumentele în temeiul cărora oferta a fost considerată inacceptabilă şi/sau neconformă, îndeosebi elementele ofertei care nu au corespuns cerinţelor de funcţionare şi performanţă prevăzute în caietul de sarcini;
c) fiecărui ofertant care a prezentat o ofertă acceptabilă şi conformă, prin urmare admisibilă, dar care nu a fost declarată câştigătoare, caracteristicile şi avantajele relative ale ofertei/ofertelor câştigătoare în raport cu oferta sa, numele ofertantului căruia urmează să i se atribuie contractul de achiziţie publică sau, după caz, ale ofertanţilor cu care urmează să se încheie un acord-cadru.
d) fiecărui operator economic dintre cei prevăzuţi la lit. a)-c), data-limită până la care au dreptul de a depune contestaţie, avându-se în vedere prevederile art. 2562alin. (1).
OUG 34/2006 actualizată prin:OUG 19/2009 - privind unele măsuri în domeniul legislaţiei referitoare la achiziţiile publice din 7 martie 2009, Monitorul Oficial 156/2009;
OUG 94/2007 - pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii din 26 septembrie 2007, Monitorul Oficial 676/2007;
| ← Art. 206 OUG 34/2006 Informarea candidaţilor şi a... | Art. 208 OUG 34/2006 Informarea candidaţilor şi a... → |
|---|
În lipsa certitudinii că anumite documente nu sunt valabile, autoritatea nu poate respinge oferta, ci trebuie să solicite clarificări privind respectivele documente
S-a reţinut de către Consiliu în motivarea deciziei că, potrivit raportului procedurii de atribuire nr. 5024/30.03.2012, oferta contestatoarei a fost respinsă, ca inacceptabilă, deoarece „certificatele ISO 9001 şi ISO 14001 nu sunt vizate la zi (certificatele sunt valabile cu condiţia aplicării vizei RadCert de efectuare a supravegherilor programate la 6, 18 şi 30 de luni de la emitere)”.
După citarea
Citește mai mult
prevederilor din fişa de date a achiziţiei, Consiliul, analizând certificatele în discuţie, a reţinut că, deşi sunt valabile până la data de 18.10.2013, valabilitatea lor este condiţionată de efectuarea auditurilor de supraveghere la 6, 10 şi 30 luni de la data de 19.10.2010, dovada efectuării auditului la 6 luni fiind constituită de aplicarea vizei de supraveghere aferentă anului 2011. Prin urmare, în lipsa acestei vize nu se putea trage concluzia certă că auditul de supraveghere a fost efectuat şi, deci, certificatele sunt valabile.
A mai reţinut Consiliul că, în situaţia relevată, nu se poate decide că nu este îndeplinită cerinţa ca certificatele să fie valabile la data deschiderii ofertelor, după cum a considerat autoritatea contractantă, începutul de dovadă în privinţa valabilităţii lor reprezentându-1 data de valabilitate, respectiv până la 18.10.2013, care nu poate fi ignorată, dar nici că cerinţa este îndeplinită, faţă de conţinutul menţiunii sus enunţate. Demersul care se impunea efectuat de către autoritatea contractantă, pentru lămurirea aspectului în discuţie, era acela al solicitării unei confirmări, din partea organismului de certificare, în sensul că auditului de supraveghere la 6 luni a fost efectuat şi certificatele sunt, pe cale de consecinţă, valabile, în paralel cu solicitarea de precizări în acest sens şi din partea contestatorului sau chiar depunerea raportului de audit de către acesta.
Consiliul a invocat şi temeiul legal al demersului, respectiv dispoziţiile art. 78 alin. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006. A arătat că actul normativ vorbeşte despre un drept al autorităţii de a solicita detalii, precizări sau confirmări, însă dreptul trebuie exercitat cu bună-credinţă, şi nu discreţionar.
Autoritatea contractantă a încercat să efectueze cercetări, însă demersul s-a oprit la consultarea site-ului emitentului.
A concluzionat că decizia de respingere a ofertei contestatoarei este nelegală.
Reţinerile Consiliului sunt corecte, iar decizia atacată de autoritatea contractantă temeinică şi legală.
Poziţia autorităţii contractante a fost oscilantă. Dacă considera că nu există niciun dubiu cu privire la valabilitatea certificatelor ofertantei, cum susţine în plângere, nu se explică de ce a înccrcat verificarea acestor certificate pe site-ul www.radcert.ro. Tocmai această verificare demonstrează că, din certificatele depuse de contestatoare, nu reieşea în afara oricărui dubiu dacă acestea mai erau valabile sau nu, fapt ce impunea solicitarea de clarificări de la ofertant sau cel puţin de la emitentul certificatului.
In mod corect Consiliul a reţinut că un început de dovadă în privinţa valabilităţii certificatelor era faptul că acestea aveau ca dată de expirare a valabilităţii data de 18.10.2013,
mult ulterioară desfăşurării procedurii de achiziţie. Intr-adevăr, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 925/2006, art. 11 alin. 3 şi art. 35, autoritatea contractantă are dreptul să solicite detalii, confirmări, precizări, clarificări ori completări ale documentelor prezentate de ofertanţi pentru demonstrarea îndeplinirii criteriilor de calificare, însă în situaţia de faţă se impunea exercitarea acestui drept de către autoritatea contractantă, deoarece din certificate nu reieşea cu certitudine dacă acestea sunt valabile sau nu, pentru că, pe de o parte, perioada dc valabilitate era până în octombrie 2013, iar pe de altă parte, nu exista nicio prevedere că viza de supraveghere demonstra valabilitatea certificatelor, ci doar că era obligatorie efectuarea auditurilor.
Prin urmare, lipsa vizei se putea datora unei multitudini de cauze, inclusiv culpa emitentului certificatului. In loc ca autoritatea contractantă sa procedeze la continuarea demersurilor începute în vederea verificării valabilităţii certificatelor nr. 276 M şi 275C aparţinând intimatei contestatoare, în mod nejustificat aceasta a întrerupt verificările şi a considerat că certificatele nu sunt valabile şi a declarat oferta contestatoarei ca inacceptabilă, cauzând astfel contestatoarei un prejudiciu constând în imposibilitatea dovedirii faptului că celc două certificate erau valabile, fiind întrunite astfel condiţiile art. 255 din ordonanţă.
Nu se pot reţine susţinerile petentei din plângere că nu exista niciun dubiu cu privire la faptul că certificatele nu erau valabile şi că nu se impunea solicitarea de informaţii suplimentare ori clarificări.
Neanalizarea de către Consiliu a tuturor criticilor asupra motivelor de respingere a ofertei contestatoarei. Stabilirea legalităţii respingerii ofertei pentru unul dintre motive face de prisos cercetarea respingerii şi faţă de celelalte motive
Curtea a reţinut că în mod corect autoritatea contractantă a respins ca inacceptabilă oferta petentei pentru neîndeplinirea cerinţei de calificare privind lichiditatea generală pe anul 2009, astfel că şi decizia Consiliului atacată prin prezenta plângere este legală şi temeinică.
Petentă a criticat decizia şi pe motiv că organul
Citește mai mult
administrativ-jurisdicţional nu s-a pronunţat pe argumentul privind îndeplinirea cerinţei experienţei generale a inginerului coordonator de proiect propus.In această privinţă Consiliul a reţinut că, deşi autoritatea contractantă nu s-a conformat obligaţiei stabilite în sarcina sa prin decizia iniţială a Consiliului, de a solicita clarificări referitoare la experienţa coordonatorului de proiect, acest aspect este lipsit de relevanţă, de vreme ce neîndeplinirea unei singure cerinţe minime de calificare este un motiv suficient pentru respingerea ofertei ca inacceptabilă, iar petentă nu a îndeplinit cerinţa de calificare referitoare la înregistrarea valorii cerute a indicatorului lichiditate generală pentru exerciţiul aferent anului 2009.
Raţionamentului Consiliului este pe deplin valabil şi în lumina celor reţinute de Curte prin prezenta decizie, în sensul că în mod corect oferta petentei a fost respinsă ca inacceptabilă pentru neîndeplinirea cerinţei de calificare privind lichiditatea generală, astfel că nu se impune analizarea pe fond a celui de al doilea motiv de nelegalitate invocat prin contestaţie şi plângere.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita clarificări ofertantului pentru a determina dacă modificarea propunerii tehnice reprezintă corectarea unor abateri tehnice minore
Contestatorul a criticat respingerea ofertei sale ca neconforme, susţinând că ofertarea articolului pavele cu grosimea de 8 cm, în loc de 10 cm, constituie o abatere tehnică minoră.
Consiliul a analizat accastă apărare numai prin prisma prevederilor art. 80 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006, concluzionând că oferta nu conţine o eroare aritmetică faţă de faptul că preţul de achiziţie de la
Citește mai mult
furnizor şi cel din ofertă este acelaşi. Or, faţă de obiectul contestaţiei, Consiliul avea obligaţia de a analiza dacă autoritatea contractantă trebuia să solicite clarificări ofertantei, în condiţiile art. 79 din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006.Prevederile acestui art. 79 reglementează, de principiu, obligativitatea menţinerii ofertei, respectiv a nemodificării propunerilor tehnice şi financiare, sub sancţiunea declarării ca neconforme a ofertei. Totuşi, de la această regulă se instituie anumite excepţii. Astfel, prin răspunsul la cererea de clarificări propunerea tehnică poate fi modificată, fară a atrage declararea neconformă a ofertei, în măsura în care aceste modificări pot fi încadrate în categoria viciilor de formă sau a erorii aritmetice ori reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a preţului indusă de aceste corectări nu ar conduce la modificarea clasamentului ofertanţilor participanţi la procedura de atribuire şi nu se modifică propunerea financiară decât ca urmare a unor erori aritmetice.
Instanţa apreciază că, prin prisma prevederilor art. 79, autoritatea contractantă trebuia să solicite clarificări, anterior declarării ofertei neconformă, căci numai în funcţie de răspunsul la clarificări poate analiza dacă se modifică propunerea tehnică a ofertantei mai mult decât pentru corectarea unei abateri tehnice minore, respectiv dacă prin aceste corectări se modifică clasamentul şi propunerea financiară.
Raţionamentul Consiliului ar fi valabil numai dacă legislaţia n-ar permite corectarea propunerii tehnice, or, aşa cum s-a arătat mai sus, există această posibilitate în anumite condiţii. Solicitarea de către autoritate de clarificări, în sensul art. 78 şi art. 79 din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006, se impune şi pentru a respecta egalitatea de tratament a tuturor participanţilor la procedura de achiziţie.
Prin urmare, instanţa a admis plângerea, a anulat raportul procedurii şi a dispus reluarea procedurii, prin obligarea autorităţii contractante să solicite clarificări, pentru a analiza conformitatea ofertei petentei, atât în sensul celor dispuse de Consiliu pentru primele două argumente ale contestaţiei, cât şi a celor dispuse de instanţă.
Comentariu
Instituţia juridică a abaterilor tehnice minore suferă din cauza caracterului ei eminamente subiectiv, fiind lăsată la libera apreciere a celui care interpretează textul legal determinarea dacă abaterea este minoră sau nu. Nu este exclusă apariţia unei divergenţe între autoritatea contractantă care evaluează ofertele şi cel care a depus oferta, în privinţa stabilirii dacă abaterea constituie sau nu una minoră. Totuşi, este cert că legislaţia în vigoare în prezent acceptă existenţa şi corectarea aşa-numitelor abateri tehnice minore, în care se pot încadra şi diminuările sau excedentul de cantităţi.
În general, am remarcat o reticenţă atât din partea autorităţilor contractante, cât şi a Consiliului, în a accepta ca o ofertă cu mici neconformităţi să fie declarată admisibilă. Primul impuls, care după cum se cunoaşte este şi cel mai puternic, este de a respinge oferta ca neconformă.