Decizia civilă nr. 1172/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1172/R/2011
Ședința din data 29 martie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. JUDECĂTOR: C. M.
G.: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul T. T. S. și recursul declarat de pârâta C. J. DE P. M. împotriva sentinței civile nr. 1790 din 5 noiembrie 2010 a T. M. pronunțată în dosar nr. (...), având ca obiect asigurări sociale - recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul recurent T. T. S. personal, lipsind reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este realizată.
Recursurile sunt declarate și motivate în termen legal, au fost comunicate reciproc și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care reclamantul depune la dosar copia deciziei civile nr. 4727 din 17 noiembrie 2010 a Curții de A. C. reprezentând practică judiciară.
Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursurilor formulate în cauză.
Reclamantul solicită admiterea recursului pe care l-a declarat și respingerea recursului casei de pensii. S. cheltuieli de judecată în sumă de
80 lei reprezentând contravaloarea transportului la instanță cu autobuzul, însă arată că nu deține asupra sa biletul de călătorie.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Asupra recursurilor civile de față.
Prin acțiunea înregistrată inițial sub nr.(...) pe rolul T. M., astfel cum a fost precizată, reclamantul T. T. S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C. J. de P. M., obligarea pârâtei la recalcularea pensiei reclamantului stabilită prin decizia nr. 148730/(...), în sensul includerii în calcul a sporului pentru lucru sistematic peste programul normal, a sporului pentru munca suplimentară și a sporului pentru munca de noapte, conform adeverințelor nr.16/(...) și 183/(...), precum și luarea în considerare a salariului mediu net conform adeverinței nr.191/(...).
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, în cadrul procesului de recalculare a pensiei, pârâta refuză luarea în considerare a tuturor veniturilor indicate în adeverințele depuse la dosarul de pensie.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca fiind nefondată, întrucât procentele sporului pentru lucru sistematic peste programul normal, indicate în adeverința nr. 183/(...), încalcă prevederile Legii nr.57/1974, iar sporul pentru munca suplimentară și sporul pentru munca de noapte au fost deja luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie ale reclamantului. În ceea ce privește salariile brute, pârâta a arătat că acestea nu pot fi luate în considerare, deoarece adeverința nr.16/(...) nu îndeplinește cerințele prevăzute de pct.VI din anexa la O. nr.4/2005.
În dovedirea cererii, părțile au depus la dosar înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 498/(...) a T. M. s-a admis în parte acțiunea civilă precizată formulată de reclamantul T. T. S. în contradictoriu cu pârâta C. J. de P. M. și, în consecință, a fost obligată pârâta să recalculeze pensia reclamantului stabilită prin decizia nr. 148730/(...), prin luarea în calcul a sporului pentru lucru sistematic peste program normal, conform adeverinței nr. 16/(...) și 183/(...) până la nivelul maxim de 25% și la emiterea unei noi decizii de pensionare în acest sens. Celelalte capete de cerere au fost respinse.
Pârâta a fost obligată la plata sumei de 800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe civile au formulat recurs reclamantul T. T.
S. și pârâta C. J. de P. M., iar Curtea de A. C., prin decizia civilă nr.1811/R/(...), a admis recursurile formulate, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, reținând că fondul cauzei a fost insuficient cercetat, pentru următoarele motive:
Reclamantul a înregistrat cererea de chemare în judecată la 6 septembrie 2007, după ce în prealabil formulase cerere la C. J. de P. M. pentru recalcularea pensiei în raport de sporurile menționate în adeverința nr. 147/(...) și nr. 115/(...) emisă de SC C. SA B.
În cursul judecării procesului, reclamantul a depus adeverințe noi cu privire la sporurile de care a beneficiat până la pensionare, care practic reiterează conținutul adeverințelor anterioare, respectiv adeverința nr.
16/(...) și adeverința nr. 183/(...), care atestă că reclamantul a beneficiat de spor pentru lucru sistematic peste programul normal, în perioada (...)-(...), sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare pentru perioada (...)-(...)
și sporul de noapte pentru perioada cuprinsă între (...)-(...). S-a solicitat obligarea pârâtei să procedeze la determinarea punctajului mediu anual, prin reținerea ca bază de calcul a pensiei, a salariului aferent perioadei cuprinsă între (...)-(...) și a celui aferent perioadei (...)-(...), iar pentru perioada cuprinsă între (...)-(...), a salariului net.
Comparând datele cuprinse în adeverințele prezentate de reclamant cu cele menționate în buletinul de calcul, instanța de control judiciar a constatat că nu toate sporurile evidențiate în adeverințe au fost incluse în baza de clacul, respectiv nu au fost luate în calcul toate perioadele în care reclamantul a beneficiat de sporuri, iar procentele reținute sunt mai mici decât cele atestate de adeverințe.
S-a mai reținut că prima instanță a apreciat că, exceptând sporul pentru lucru sistematic peste program, pârâta ar fi luat în calcul celelalte sporuri dovedite prin adeverințele prezentate de reclamant, iar în privința sporului pentru lucru sistematic peste program a apreciat că acesta se plafonează la procentul de 25%, conform art. 71 alin. 4 din Legea nr.
57/1974. Instanța de recurs a reținut că această statuare este în contradicție cu principiul contributivității conform căruia, la stabilirea pensiei, persoana asigurată este îndreptățită a primi drepturi proporțional cu sumele pentru care a plătit contribuția pentru pensii și asigurări sociale.
De asemenea, s-a mai reținut că soluționarea în concret a pretențiilor reclamantului obliga la stabilirea pe ani a veniturilor ce intră în baza de calcul a pensiei și a cuantumului acestora și raportarea lor la buletinul de clacul emis de pârâtă.
Prin decizia de casare s-a mai reținut că, în ședința publică din 4 aprilie 2008, reprezentanta reclamantului a solicitat administrarea probei cu expertiza contabilă, probă pe care prima instanță a respins-o ca nefiind utilă cauzei.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr.(...), fiind administrate probele cu înscrisuri și expertiză contabilă.
Prin sentința civilă nr. 1790/(...) a T. M. s-a admis în parte contestațiaformulată de contestatorul T. T. S. în contradictoriu cu pârâta C. J. de P. M. și, în consecință, s-a dispus anularea deciziei nr. 148730/(...), ce a revizuit decizia din (...), pârâta fiind obligată să emită o nouă decizie prin luarea în calcul a sporului pentru lucru sistematic peste program normal, neplafonat, conform expertizei anexa 1 col.7 pagina 155, care face parte integrantă din hotărâre, să determine punctajul mediu anual și plata diferențelor de pensie în cuantum de 96 lei/lună începând cu luna septembrie 2008 și până la emiterea unei noi decizii de pensionare.
Pârâta a fost obligată să plătească reclamantului suma de 2200 lei, cu titlu de cheltuieli parțiale de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În rejudecare a fost emisă în favoarea reclamantului decizia nr.
148730/(...), pensia reclamantului fiind recalculată prin valorificarea sporului pentru munca suplimentară și a sporului pentru munca de noapte, astfel cum rezultă din adeverința nr.28/(...).
Având în vedere concluziile expertizei efectuate în cauză de expert A. F. și completarea la aceasta, raportate la dispozițiile obligatorii ale deciziei de casare, prima instanță a înlăturat din cauză această probă și a dispus efectuarea unei noi expertize de către expert H. V., care a calculat diferențele de drepturi de pensie ce se cuvin reclamantului prin luarea în considerare a sporului pentru lucru sistematic peste programul normal, conform adeverinței nr. 183/(...), în anexa 1, coloana 7 din raportul întocmit( filele nr.154-155).
De asemenea, întrucât prin decizia nr. 148730/(...), diferențele de drepturi de pensie au fost acordate doar începând cu luna septembrie 2008, prima instanță a reținut că reclamantul este îndreptățit și la diferențele de pensie de 96 lei/lună până la emiterea unei noi decizii.
Împotriva acestei sentințe civile au formulat recurs reclamantul T. T. S.
și pârâta C. J. de P. M.,considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
În recursul Casei Județene de P. M., întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ., se invocă nelegalitatea sentinței pentru greșitaaplicare a prevederilor art. 4 alin. 3 din O. nr. 4/2005, coroborate cu punctul VI din Anexa la acest act normativ.
Se arată astfel că în adeverințele prezentate de reclamant pentru recalcularea pensiei au fost menționate procente ce depășeau limita legală a sporului peste programul normal de lucru, prevăzută de art.71 alin.4 din Legea nr.57/1974.
Astfel, recurenta consideră că în mod greșit a fost obligată să ia în considerare acest spor, în procentele menționate în anexa 1, coloana 7 la raportul de expertiză contabilă și, în consecință, în mod greșit a fost obligată la plata diferențelor de pensie.
Recurentul-reclamant T. T. S. critică sentința primei instanțe, sub aspectul datei de la care i se cuveneau diferențele de pensie recalculate și a cuantumului cheltuielilor de judecată stabilite de către prima instanță.
Analizând recursul formulat de pârâta C. J. de P. M., în temeiul disp.art.3041 Cod. proc. civilă, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, se reține că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin decizia civilă nr.1811/R/(...), Curtea de A. C. a reținut că, deși prima instanță a apreciat că sporul pentru lucru sistematic peste program se plafonează la procentul de 25%, conform art. 71 alin. 4 din Legea nr.
57/1974, această statuare este în contradicție cu principiul contributivității, conform căruia, la stabilirea pensiei, persoana asigurată este îndreptățită a primi drepturi proporțional cu sumele pentru care a plătit contribuția pentru pensii și asigurări sociale.
Având în vedere disp.art.315 Cod.proc.civilă, dispozițiile acestei hotărâri sunt obligatorii în rejudecarea cauzei după casare, problema de drept privind valorificarea sporurilor privind lucrul sistematic peste program, în procentul în care acestea au fost menționate în adeverințele depuse de către reclamant la dosar, fiind deja dezlegată de către instanța de control judiciar, astfel încât prima instanță a fost legată de această soluție, sentința astfel pronunțată nemaiputând fi cenzurată sub acest aspect în prezentul recurs.
Având în vedere faptul că singurele motive de recurs formulate de către C. J. de P. M. privesc tocmai plafonarea sporului pentru lucru sistematic peste program conform disp.art. 71 alin. 4 din Legea nr. 57/1974, ce ar presupune repunerea în discuție a unui aspect dezlegat în cauză în mod irevocabil prin decizia de îndrumare nr.1811/R/(...) a Curții de A. C., se reține că în cauză nu pot fi incidente motivele de recurs prevăzute de art.304 pct. 9 Cod.proc.civilă, privind aplicarea greșită sau încălcarea legii.
Se reține însă ca fiind fondat recursul reclamantului T. T. S., pentruurmătoarele motive:
Drepturile de pensie se impun a fi recalculate în baza anexei 1 coloana 7 din raportul de expertiză ce face parte integrantă din sentința recurată, începând din data de (...), conform disp.art.7 alin.3 și 5 din O. nr.4/2005.
Astfel, conform acestei reglementări, decizia de recalculare a drepturilor de pensie în temeiul Legii nr.19/2000 putea fi modificată la cerere, în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare, drepturile modificate acordându-se prin derogare de la prevederile 95 și 169 din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, de la data plății drepturilor recalculate, stabilită potrivit prevederilor art. 3, cu respectarea termenului general de prescripție, calculat începând cu luna înregistrării cererii.
Se rețin ca fiind fondate în parte și motivele de recurs privind cheltuielile de judecată ce se cuvin reclamantului la judecarea cauzei în fond.
Astfel, Curtea reține că pârâta trebuia obligată la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2670 lei în favoarea reclamantului, incluzând onorariuexpert H. V., în sumă de 1220 lei și onorariu avocat în sumă de 1450 lei, probate în mod legal în cauză.
Se reține că pârâta nu poate fi obligată însă la plata onorariului plătit expertului A. F., probă ce nu a putut fi reținută de către prima instanță întrucât încălca dispozițiile obligatorii ale deciziei de casare și nici la plata cheltuielilor de deplasare în sumă de 1000 lei, ce nu au fost dovedite în cauză.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.
1 din Codul de procedură civilă, urmează să se respingă ca fiind nefondatrecursul Casei Județeane de P. M., să se admită recursul declarat de reclamantul T. T. S. și să se modifice în parte sentința primei instanțe, în sensul obligării pârâtei la plata diferențelor de pensie în cuantum de 96lei/lună, începând cu (...).
Pârâta C. J. de P. M. va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2670 lei în favoarea reclamantului.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul formulat de C. J. de P. M..
Admite recursul declarat de reclamantul T. T. S. împotriva sentinței civile nr. 1790 din 5 noiembrie 2010 a T. M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în parte în sensul că obligă intimata la plata diferențelor de pensie în cuantum de 96 lei/lună, începând cu (...).
Obligă pârâta C. J. de P. M. la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2670 lei în favoarea contestatorului.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I. T. D. C. G. C. M.cu opinie separată în sensul admiterii recursului CJP
G.
N. N.
Red./Tehnored: C.M.;
2 ex.- (...);
Jud.fond: -Tribunalul Maramureș:- C. M.;
- P. Virgina.
MOT.EA OPINIEI SEPARATE
Apreciez oportună soluția admiterii recursului pârâtei, cu consecința modificării în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii.
În acest sens, rețin că la dosarul cauzei, au fost depuse adeverințele nr. 183/(...) și nr. 191 din (...) emise de S. C. S. B. (filele 79-84 dosar nr. (...) al T. M.) și adeverința nr. 16 din (...) emisă de M. B. (filele 5-6 dosar nr. (...) al T. M.).
Prin expertiza întocmită în cauză, s-au făcut trei variante pentru stabilirea punctajului mediu al reclamantului, astfel:
- prima, cu luarea în considerare a sporului pentru lucrul sistematic peste program în cuantumul integral din adeverința nr. 183/(...) și a sporului de noapte din nr. 191 din (...) emise de S. C. S. B., în cadrul căreia se calculează o pensie de 929 lei, față de suma de 833 calculată de recurenta C. J. de P. M. prin decizia nr. 148730/(...);
- a doua, cu luarea în considerare a adeverinței nr. 191 din (...), care cuprinde salariile brute în locul datelor privind salariul de bază cumulat cu sporurile, în cadrul căreia se calculează o pensie de 806 lei lunar;
- a treia, cu luarea în considerare a datelor care au stat la baza emiterii deciziei nr. 148730/(...) și în plus a sporului de lucru sistematic peste program din adeverința nr. 183/(...) în cuantum de maxim 25 % și a sporului de noapte, în cadrul căreia se calculează o pensie de 880 lei (filele 97-99 dosar fond).
Diferențele dintre cele trei variante rezultă din luarea în considerare, în prima și a treia variantă, a unor adeverințe care atestă doar plusul pe care reclamantul l-a încasat, pe lângă salariul tarifar, în perioadele cuprinse în ele, pe când în cea de a doua variantă, a fost luat în considerare salariul brut încasat de reclamant pe aceleași perioade, salariu în care se reflectă nu doar adaosurile față de salariul tarifar, ci și diminuările pe care le-a cunoscut acesta, așa cum de altfel arată și expertul (fila 99 dosar fond).
În acest sens, se reține că în baza Legii nr. 57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, salarizarea în perioada supusă incidenței acestei legi includea și măsuri de diminuare a retribuției în cazul nerealizării sarcinilor de muncă (art. 7, 12, 13, 39, 42-49,83, 91 etc.), nu numai dispoziții de acordare a unor sporuri, cum este cel pentru lucrul peste durata normală a zilei de muncă, reliefat în cuprinsul adeverinței nr.
183/(...).
Or, în condițiile în care, pornind de la principiul contributivității de trebuie să guverneze domeniul asigurărilor sociale de stat, instituit prin art. 2 din Legea nr. 19/2000, și pentru considerentele expuse în opinia majoritară asupra acestei chestiuni, practica acestei Curți a statuat în mod constant necesitatea de a se lua în calcul, la stabilirea drepturilor de pensie ale asiguraților, toate veniturile în funcție de care s-au plătit contribuții de asigurări sociale, consider că în mod similar și pentru identitate de rațiune, trebuie excluse de la calculul pensiei sumele care au fost luate în consideraredoar în mod fictiv, fără a se reflecta în salariul primit efectiv de angajat și în funcție de care s-au plătit asigurări sociale. Dacă pentru ceea ce s-a plătit în plus față de retribuția tarifară este corect a se primi un plus la pensie, în măsura în care s-au plătit contribuții pentru aceste sume, rezultă că ceea ce s-a scăzut din retribuția tarifară nici nu s-a reflectat în contribuțiile de asigurări sociale, și deci nu trebuie să se reflecte nici în calculul pensiei.
Desigur, se va avea în vedere a nu se înrăutăți situația reclamantului în propria cale de atac, sesizarea instanței fiind practic o plângere împotriva refuzului nejustificat al autorității competente în materie de a da curs unei cereri.
Consider să soluția de modificare în sensul celor arătate poate fi pronunțată în recursul Casei Județene de P. fără a semnifica o pronunțare ultra petita, întrucât aspectele dezvoltate s-au reflectat în dosarul de fond, iar o astfel de soluție are efectul unei admiteri a solicitărilor formulate de recurentă prin cererea sa. În plus, consider că este o chestiune de ordine publică a nu se calcula sume excesive cu titlu de pensie de stat, legislația în domeniu fiind una imperativă, iar interesul de a se îndatora bugetul de stat doar în măsura legală, unul general.
În drept, am în vedere prevederile art. 312 alin. 1 și 3 raportat la art. 304 pct. 9 și art. 304 ind. 1 C.proc.civ.
Evident, consider nefondat recursul reclamantului, care tinde la a obține cu începere de la data de (...) plata diferenței de pensie pe care o consider nejustificată, și a cheltuielilor de judecată, pe care, de asemenea, le consider nejustificate.
JUDECĂTOR,
I. T.
(...)
Red., dact. I.T.
| ← Decizia civilă nr. 625/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 1543/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
