Decizia civilă nr. 1344/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ Nr. 1344/R/2011
Ședința publică din data de 12 aprilie 2011
Instanța constituită din:
P.: C. M.
JUDECĂTOR: I. T. JUDECĂTOR: L. D.
GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de către pârâta CURTEA DE APEL CLUJ împotriva sentinței civile nr. 3790 din 9 noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantul intimat P. T. și pe pârâta intimată C. J. DE P. C., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul reclamantului intimat - avocat M. P. din cadrul Baroului C., lipsind reprezentanții pârâtei recurente și pârâtei intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantul reclamantului intimat arată că nu mai are cereri de formulat în probațiune ori excepții de invocat.
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, C. declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului declarat în cauză.
Reprezentantul reclamantului solicită respingerea recursului pentru considerentele arătate în întâmpinarea formulată în scris, pe care o susține în fața instanței, fără cheltuieli de judecată.
C. reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la data (...) sub numărul de mai sus pe rolul T. C., reclamantul P. T. în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE APEL CLUJ și C. J. DE P. C., a solicitat instanței obligarea pârâtei de rândul 1 să calculeze sporul de 50 % prevăzut de art. 47 din L. 50/1996, care a fost avut în vedere la stabilirea pensiei în anul 1998 să comunice aceste date pârâtei C. J. de P. C. obligarea pârâtei de rândul 2 să recalculeze pensia pentru perioada august
2007 până la zi și pentru viitor, cu includerea sporului de 50 %, raportat la media veniturilor brute și să achite diferența de pensie în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.
În motivarea acțiunii reclamantul arată că a fost pensionat cu pensie de serviciu în cursul anului 1998. La data pensionării, la fel ca pentru toți magistrații, la calculul pensiei s-au avut în vedere, alături de salariul de bază, și alte sporuri, printre care și sporul de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, prevăzut de art. 47 din L. nr. 50/1996.
După anul 2000, acest spor, precum și altele, nu au mai fost avute în vedere la recalcularea anuală a pensiei, ca urmare a O. nr. 8..
Se invocă dispozițiile art. 85 din L. nr. 303/2004, ce stipulează că reactualizarea pensiilor magistraților se face cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime. În anii anteriori, magistrații în activitate și pensionari au solicitat în instanțe și au obținut acest spor, iar Înalta Curte de Casație și Justiție prin D. nr. 2. a decis că magistrații au dreptul la sporul de
50 % și după intrarea în vigoare a O. nr. 8.. Fiind un drept câștigat, el nu poate fi ulterior pierdut. Magistrații în activitate beneficiază de acest spor iar celor pensionați în ultimii ani le-a fost inclus în calculul pensiei.
Pârâta C. J. de P. C. a solicitat respingerea acțiunii arătând că nu are altă obligație decât de a pune în aplicare datele oferite de angajator.
Prin sentința civilă nr. 3790 din 9 noiembrie 2010, a fost admisă acțiunea astfel cum a fost formulată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că reclamantul a avut calitatea de judecător, președinte la C. de A. C., fiind pensionat cu pensie de serviciu.
Prin L. nr.601/2004 de aprobare, cu modificări, a Ordonanței de urgență a G. nr.24/2004, aplicarea dispozițiilor art.28 alin.(4), devenit alin.(5), a fost extinsă și la toți judecătorii înaltei C. de C. și Justiție, precum și la toți procurorii P. de pe lângă înalta Curte de C. și Justiție, fără a se face vreo distincție între categoria de magistrați care participă la soluționarea cauzelor privind faptele de corupție și magistrații cu atribuții specifice îndeplinirii funcției de procurori sau judecători în toate celelalte cauze.
Fiind sesizat cu examinarea acestui caz inadmisibil de diferențiere a indemnizațiilor stabilite pentru magistrați, Consiliul Național pentru
Combaterea Discriminării, prin H. nr. 185 din 22 iulie 2005, a constatat existența unei discriminări directe prin aplicarea prevederilor textelor de lege menționate și a propus M.ui J. inițierea unui proiect de act normativ de modificare a acelor prevederi, în vederea eliminării diferenței de tratament salarial, care a creat o inegalitate evidentă între cele două categorii de magistrați cu pregătire și responsabilități identice.
Ca urmare a demersului legislativ, inițiat pe baza constatării acestei discriminări a fost adoptată Ordonanța de urgență a G. nr.27 din 29 martie
2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de magistrați și de personal din sistemul justiției, pentru eliminarea inegalității ce s-a creat, fiind reglementate unitar salarizarea și celelalte drepturi ale judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți și ale personalului asimilat acestora.
În acest fel, tratamentul salarial discriminatoriu a fost înlăturat, pentru viitor, prin ordonanța de urgență menționată nemaifiind reglementate sporuri și diferențieri la indemnizațiile magistraților în raport cu natura cauzelor pe care le instrumentează, ci numai pentru delimitarea firească a gradului profesional și a funcției îndeplinite.
Până la adoptarea și intrarea în vigoare a acestei ordonanțe de urgență, însă, aplicarea textelor de lege constatate discriminatorii prin hotărârea la care s-a făcut referire a creat o inegalitate vădită între nivelul indemnizațiilor acordate magistraților, în contradicție cu principiul egalității cetățenilor în fața legii, consacrat în art. 16 alin.(1) din Constituția României, republicată, cu cel al egalității de tratament salarial pentru muncă egală, instituit prin art.23 alin.2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și cu cel al interzicerii oricărei discriminări prevăzut în art.2 din Pactul internațional cuprivire la drepturile civile și politice și în art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
De altfel, înalta Curte de C. și Justiție, sesizată fiind cu recurs în interesul legii, prin D. nr. VI din 15 ian.2007 a statuat că în aplicarea nediscriminatorie a dispozițiilor art. 11 alin. 1 din O. nr. 177/2002 și a dispozițiilor art.28 alin.4 din O. nr.43/2002, modificată prin O. nr.24/2004, modificată și aprobată prin L. nr.601/2004, drepturile salariale prevăzute de aceste texte de lege se cuvin tuturor magistraților.
De aceea, pentru eliminarea oricărei discriminări între diferitele categorii de magistrați, cu profesii implicând pregătire, experiență și responsabilități identice, în raport cu gradul profesional și funcția îndeplinită de fiecare, instanța supremă a mai conchis că se impune ca pentru perioada în care o parte dintre magistrați nu au beneficiat de sporul specific de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară, acei magistrați să aibă dreptul la întregirea drepturilor lor salariale cu acel spor, obligația autorității care nu 1-a acordat tuturor magistraților, fiind întemeiată pe ideea răspunderii pentru tratament discriminatoriu.
Respectarea dreptului fiecărui cetățean la egalitate de tratament remuneratoriu pentru aceeași muncă, în condiții de responsabilitate identică implică obligația firească a autorității care a generat acordarea discriminatorie a sporului la care s-a făcut referire de a repara prejudiciul cauzat categoriei de magistrați ce a fost lipsită de echivalentul acelui spor în perioada în care dispozițiile ce îl reglementau erau în vigoare.
Așadar, din tot ceea ce mai sus s-a arătat, trebuie concluzionat faptul că sporul de 50% prevăzut, este un drept salarial cuvenit tuturor magistraților și ca atare trebuie inclus în indemnizația de încadrare brută lunară, prevăzută de dispozițiile art.85 alin.2 din L. 303/2004 atât în forma inițială cât și în cea modificată, astfel cum indemnizația brută lunară este definită de dispozițiile art. 19 din Ordinul nr.680/1 aug.2007.
Întrucât aceste drepturi salariale au fost recunoscute și acordate magistraților în activitate și pentru perioadele anterioare O. nr.27/2006, pentru aplicarea corectă și uniformă a legii, respectând întru-totul dispozițiile art.85 alin.2 a L. 303/2004, se cuvine ca și pentru magistrații pensionari, aceste drepturi recunoscute și acordate să-și producă efectul în sensul ca pentru perioadele de timp neprescrise, să se emită și să se comunice C. J. de P. veniturile pe care un magistrat în activitate le-a obținut sau trebuia să le obțină, incluzând și sporul de 50%, cu atât mai mult că în acea perioadă, în mod discriminatoriu, o parte dintre magistrați au beneficiat de acest spor, iar majoritatea celorlalți și-au câștigat acest drept prin hotărâri judecătorești.
Așadar, venitul brut avut în vedere de legiuitor la stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu a magistraților, este cel care include toate sporurile, indiferent de caracterul lor permanent sau ocazional și indiferent dacă acesta a fost acordat în mod corect o dată cu salariul sau dacă în mod discriminatoriu nu a fost acordat, dar s-a dispus acordarea acestuia prin hotărâre judecătorească.
De fapt, așa cum mai sus s-a menționat chiar înalta Curte de C. și
Justiție prin D. în interesul legii nr. XXI/2008 a stabilit că drepturile salariale, concretizate în aceste sporuri de 50% se cuvin tuturor magistraților, știut fiind că potrivit art. 329 alin.3 C.proc.civ., dezlegarea dată problemelor de drept judecate printr-o decizie în interesul legii este obligatorie pentru instanță.
Așadar, nu este cu nimic justificat nerecunoașterea efectelor sporului de mai sus în privința stabilirii drepturilor de pensie prevăzute de art.85 alin.2 din L. 303/2004, deoarece s-ar ajunge la o nouă discriminare prin înlăturarea fărătemei legal a beneficiilor care rezultă din plata acelui spor, cum este în speță dreptul de a beneficia de o pensie raportată la indemnizația brută lunară în care potrivit dispozițiilor art. 19 din Ordinul nr.680/2007 este inclus și acest spor.
De fapt atât instanța supremă cât și celelalte instanțe când au dispus plata sporului de 50% către magistrații aflați în activitate, au făcut-o în considerarea faptului că aceste sporuri li se cuveneau anterior tuturor magistraților, ori în acest context nici lor și nici magistraților pensionari nu li se poate imputa vreo culpă pentru neplata la timp a acestor sume astfel încât să nu poată produce consecințele pe care legea le prevede cum ar fi luarea lor în calcul la stabilirea drepturilor de pensie.
Așadar, chiar dacă reclamantul și-a încetat activitatea chiar anterior acordării sporului de 50% a indemnizației de încadrare brută lunară a magistraților specializați în urmărirea și judecarea infracțiunilor de corupție, trebuie reținut că dispozițiile art.85 alin.2 chiar în forma inițială din L.
303/2004, se aplică unitar tuturor magistraților pensionari, legea nu prevede situații de aplicare diferite, în raport de data pensionării, astfel că de la data de
08 august 2007 și până la zi reclamanții sunt îndreptățiți la recalcularea pensiei în raport de sporul de 50% și la plata diferențelor de pensie neacordate pentru această perioadă, instituția de la care s-au pensionat reclamantul având obligația comunicării către C. J. de P. a veniturilor brute lunare pe care le-a realizat un magistrat în activitate la aceeași instituție pe aceeași funcție și același grad cuprinzând și sporul de 50% de care magistratul trebuia să beneficieze.
Față de cele ce preced, instanța a admis acțiunea, obligând pârâții să recalculeze drepturile cuvenite reclamantului cu includerea acestui spor de
50% iar pe pârâta C. J. de P. C. să achite reclamantului sumele de bani cuvenite reprezentând diferența dintre pensia achitată efectiv și cea rezultată în urma recalculării de mai sus pentru perioada (...) și până la zi.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C. de A. C. solicitândmodificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâta a arătat că nu au existat și nu există dispoziții legale care să permită emiterea unei adeverințe în sensul celor solicitate de reclamant.
La data pensionării reclamantului, conform prevederilor legale în vigoare, s-a avut în vedere pentru stabilirea pensiei venitul net realizat. Actualizările ulterioare ale pensiei de serviciu ale reclamantului - și după luna august 2007 s-au făcut în conformitate cu prevederile legale, prin raportare la indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condițiile identice de funcție, vechime și grad al instanței.
În perioada vizată de hotărâre (august 2007 - noiembrie 2009) nu au existat prevederi legale care să permită eliberarea unor adeverințe-tip pentru actualizarea pensiei reclamantului cu includerea sporului de risc și solicitare neuropsihică.
În ceea ce privește actualizările pentru perioada ulterioară intrării în vigoare a L. nr.330/2009, art.12 din O. nr.1/2009 prevede că „măsurile prevăzute de L.-cadru nr.330/2009 și de prezenta ordonanță de urgență referitoare la reîncadrarea și salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu vor produce efecte asupra cuantumului (…) pensiilor de serviciu aflate în plată";.
Prin întâmpinare, reclamantul a solicitat respingerea recursului.
În motivare reclamantul a arătat că până în luna octombrie 2007, C. de
A. avea obligația de a comunica anual C. J. de P., veniturile brute lunare aleunui judecător în activitate, pentru actualizarea pensiei. După această dată conform O. nr.100/2007, comunicările trebuiau făcute ori de câte ori se modificau veniturile magistraților în activitate.
Contrar susținerilor recurentei, această obligație nu a fost îndeplinită decât parțial. Potrivit art.7 din Normele Metodologice de A. a L. nr.303/2004, în venituri brute se includ și sporurile cu caracter permanent sau nepermanent, iar potrivit O. nr.100/2007, actualizarea pensiilor magistraților se face cu luarea în considerare a sporurilor intrate în calcul la acordarea pensiei de serviciu.
Contrar acestor prevederi legale, bazate pe prevederile art.85 din L. nr.303/2004, pârâta nu a mai comunicat sporul de 50% în vederea actualizării pensiilor, deși în ultimii ani acest spor a fost recunoscut magistraților în activitate s-au celor care s-au pensionat după anul 2007, iar cei pensionați anterior, au câștigat acest drept în baza unor hotărâri judecătorești.
Potrivit actelor depuse la dosar, la data pensionării reclamantul a beneficiat de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că, fiind un drept câștigat, el nu putea fi pierdut ulterior. Recunoașterea acestuia este cu atât mai justificată, cu cât însăși L. nr.303/2004 precizează în art.85, modificat prin O. nr.100/2007 că actualizarea pensiei de serviciu se face cu luarea în considerare a sporurilor intrate în calcul la acordarea pensiei.
Prin D. XXI din (...) a I., dată în interesul legii s-a statuat că magistrații au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și după intrarea în vigoare a O. nr. nr. 8., iar în practică, instanțele au admis acțiunile magistraților în activitate sau pensionați, prin care au solicitat recalcularea și plata acestui drept de care au fost privați.
Actuala lege a pensiilor nr.263/2010 nu a afectat modul de calcul a pensiilor magistraților, prevederile art.85 din L. nr.303/2004 fiind în vigoare, iar magistraților pensionați recent le-a fost luat în considerare sporul de 50% la calcularea pensiilor.
Necunoașterea acestui drept, ar însemna o discriminare vădită, în raport cu majoritatea celor pensionați.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și aapărărilor invocate, C. reține următoarele:
Recursul este întemeiat și urmează a fi admis, cu majoritate de voturi, cu consecința modificării sentinței în sensul respingerii acțiunii formulate.
În acest sens, se reține că la data pensionării reclamantului, data de (...) (fila
13 dosar fond), L. nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească stipula, la art. 103 alin. 1, că „magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de bază, sporul pentru vechi me în muncă și spor ul de stabilitate în magistratur ă, avute
la data pensionării";.
Prin urmare, la data pensionării reclamantului, sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică nu era inclus în baza de calcul a pensiei magistraților, potrivit prevederilor legale în vigoare la acea dată.
La data înregistrării acțiunii, data de 7 septembrie 2010, art. 85 alin. 2 din L. nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor statua că
„pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, precum și pensiile de urmaș prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează
indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condițiiidentice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea
pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime . D. în urma actualizăriirezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul își poate păstra pensia aflată în plată";.
Se constată în acest sens că deși se invocă de către reclamant și de către prima instanță faptul că prin hotărâri judecătorești, consecutiv publicării decizie în interesul legii nr. XXI/2008, s-a recunoscut dreptul magistraților în funcție la plata sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50 %, acest fapt nu este de natură a determina admiterea acțiunii, și în consecință respingerea recursului, întrucât actualizarea pensiei reclamantului era prevăzut, conform dispozițiilor mai sus citate, a se face în raport de majorarea indemnizației brute lunare a unui judecător în activitate, cu luarea în calcul a sporurilor intrate în baza de calcul a pensiei de serviciu la acordarea acesteia. Or, recunoașterea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în favoarea magistraților în funcție, prin hotărâri judecătorești, nu avea incidență asupra pensiei reclamantului, neimpunând o actualizare, prin faptul că nu reprezenta o majorare a indemnizației brute lunare a unui judecător în activitate, ci, așa cum o indică denumirea, recunoașterea unui spor, care prin definiție se adaugă la indemnizația brută lunară.
Aceeași era varianta în vigoare a L. nr. 303/2004 la data pronunțării deciziei în interesul legii nr. XXI din 2008, situație în care nu se poate considera că reclamantului ar fi trebuit, consecutiv pronunțării acestei decizii, să i se recunoască dreptul la actualizarea pensiei de serviciu prin includerea sporului în baza de calcul a pensiei sale.
Trebuie observat și că în prezent, acest spor este prevăzut prin L. nr. 2., la art. 5 din capitolul VIII cu „reglementări specifice personalului din justiție"; în cuantum de doar „. la 25 %";, astfel că însăși ipoteza de la care se pornește în afirmarea discriminării este neverificată, procentul acordat în prezent fiind mai mic decât cel solicitat de reclamant.
Raportat la invocata stare de discriminare față de alte situații de pensionari care beneficiază de pensie de serviciu prin raportare inclusiv la sporul de risc și suprasolicitare, nu s-a precizat dacă este vorba despre calculul inițial al acelor pensii sau de o actualizare și nu s-a invocat un caz concret care să poată fi cercetat, nefiind indicate datele care să permită comparația pe care reclamantul o propune la modul generic.
Așa fiind, urmează a se admite recursul, cu consecința modificării sentinței în sensul respingerii acțiunii, în drept avându-se în vedere și prevederile art. 312 alin. 1 și 3 raportat la art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.,
D E C I D E:
Admite recursul declarat de pârâta C. de A. C. împotriva sentinței civile nr. 3790 din 9 noiembrie 2010 a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul P. T. în contradictoriu cu pârâta C. de A. C. și C. J. de P. C.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 12 aprilie 2011.
P., JUDECĂTORI, C. M. I. T. L. D.cu opinie separată,
GREFIER, N. N.
Red.I.T./S.M
2 ex.&(...) Jud.fond.P.U./A.R.lescu
Motivarea opiniei separate a judecătorului C. M.
Analizând motivele de recurs invocate și dispozițiile legale aplicabile în speță, consider că recursul formulat de către CURTEA DE APEL CLUJ este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată sub nr.989/(...), reclamantul a solicitat C. de A.
C. „. datelor comunicate C. J. de P. C. în vederea stabilirii pensiei sale și
„formularea unei noi comunicări";, care să includă toate drepturile ce i se cuvin, în raport cu indemnizația lunară brută a unui magistrat în activitate, inclusiv a sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, în baza art.421 din L. nr.50/1996, introdus prin O. nr.9/(...).
C. de A. C. a răspuns reclamantului-intimat, la data de (...), prin adresa cu nr.989, că adeverințele întocmite atât la data stabilirii pensiei sale de serviciu, cât și ulterior, cu ocazia actualizării acesteia, au fost emise în conformitate cu prevederile legale în vigoare la acele date.
În ceea ce privește calcularea retroactivă a sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică pentru „perioada de prescripție de trei ani";, s-a răspuns reclamantului că recurenta a acceptat influența acestui spor asupra modului de stabilire a pensiilor foștilor judecători doar în temeiul unor hotărâri judecătorești care obligau C. de A. C. la o asemenea calculare, considerându-se că: „ Această practică este singura care conferă certitudine și deplin fundament legal procedurii de recalculare a pensiilor, evitându-se riscul unor interpretări sau proceduri neunitare ori incorecte.";
Din cuprinsul adeverinței privind pensia de serviciu pentru magistrați nr.555/A/(...) ( filele 5-7 dosar de fond) rezultă că reclamantul-intimat P. T., ce a îndeplinit funcția de P. al C. de A. C., a formulat cerere de pensionare la data de (...), în condițiile în care beneficia la data pensionării și de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, conform art.421 din O. nr.9/2007.
Potrivit disp.art.98 din L. nr.92/1992, în vigoare la data înscrierii la pensie a reclamantului, magistrații beneficiau de salarii stabilite în raport cu nivelul instanței, de indemnizații pentru stabilitate în magistratura, pentru îndeplinirea unei funcții de conducere, pentru participare la ședințe de judecata, de sporuri pentru vechime în munca, pentru risc și suprasolicitare neuropsihica, pentru titluri științifice, precum și de alte drepturi reglementate prin lege.
Potrivit Precizărilor M.ui Muncii și Protecției Sociale și M.ui Finanțelor privind aplicarea prevederilor L. nr.49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale, contribuția pentru asigurările sociale de stat datorată de persoanele juridice și fizice se calculeazăprin aplicarea procentului legal asupra câștigului brut realizat de salariați, indiferent de durata contractului de muncă, de forma de salarizare utilizată și de forma de proprietate a unității în care lucrează.
Deși acest aspect nu este esențial în speță, trebuie menționat faptul că, pentru veniturile reprezentând spor de suprasolicitare neuropsihică, realizate chiar și în ultima lună de activitate, reclamantul-intimat a plătit în mod legal contribuția pentru asigurările sociale de stat.
Mai mult, prin decizia nr. XXI din (...) pronunțată de Înalta Curte de
Casație și Justiție, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a O. nr.8., aprobată prin L. nr.334/2001.
Prin considerentele acestei decizii, s-a reținut că „… au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice";.
De asemenea, s-a mai constatat de către Înalta Curte de Casație și
Justiție că „… dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea";.
Articolul 103 al L. nr.92/1992, în vigoare la data înscrierii la pensie a reclamantului, prevedea într-adevăr, la alin.1, că magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca și sporul de stabilitate în magistratura, avute la data pensionării, iar alin.5 din aceeași lege reglementa actualizarea pensiilor magistraților în raport cu nivelul salariilor de bază ale magistraților în activitate.
Conform art.107 alin.2 lit.b) din L. nr.303/2004, la data intrării în vigoare a acestei legi s-au abrogat însă dispozițiile art. 2 alin. (2), art. 3, art.
42-69, art. 91-120^1 și art. 121-131^1 din L. nr. 92/1992 pentru organizareajudecătorească, astfel încât consider că, deș i pens ia d e serv ic iu a recl aman tulu i
a f ost s tab il ită în mo d leg al te me iul L. nr.92/1992, conf or m regle men tăr ilor acesteia, actualizarea acestei pensii de serviciu se putea face doar în temeiulunor prevederi legale în vigoare în perioada în care mag is tr aț ilo r în ac tiv i tate li semajora salariul, respectiv a prevederilor art. 85 alin.2 din L. nr.303/2004.
Astfel, consider că reclamantului, la data formulării cererii nr.989/(...), îi era aplicabil singurul articol legal în vigoare privind actualizarea pensiilor de serviciu ale magistraților, respectiv 85 alin.2 din L. nr.303/2004, conform căruia pensiile de s erviciu ale judecător ilor și procurorilor, precum și pensiile
de urmaș prevăzute la art. 84 se actu alizează ori de câte ori se majoreaz ă indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții
identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime. D. în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul își poate păstra pensia aflată în plată.
În consecință, opinez că actualizarea pensiei de serviciu a reclamantului
nu poate fi supusă ap licării unor prevederi legale abrogate, o asemenea actualizare a pensiilor judecătorilor doar în raport cu nivelul salariilor de bază
ale magistraților în activitate și includerea în baza de calcul a pensiei de serviciu doar a anumitor sporuri, fiind considerată de către legiuitor , prin adoptarea L. nr.303/2004, ca necorespunzătoare și insuficentă în raport cu
statutul magistraților.
O asemenea interpretare a prevederilor legale aplicabile în procesul de actualizare a pensiilor magistraților consider că este singura logică, nediscriminatorie și corespunzătoare intenției pe care legiuitorul a avut -o
permanent în reglementarea acestor drepturi de securitate socială specifice
unei categorii profesionale ce îndeplinește o funcție de mare responsabilitate socială, cu numero ase interdicții și inc ompatibilități în dec ursul vieții active, respectiv aceea ca pensiile de serviciu să crească în raport cu indemnizațiile cuvenite judecătorilor în activitate.
În edictarea art.85 alin.2 din L. nr.303/2004, legiuitorul nu a avut desigur în vedere introducerea unei discriminări între magistrații ce beneficiază de pensie de serviciu, intenția lui fiind ca aceștia, în raport desigur de indemnizațiile cuvenite în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului și de sporurile de care au beneficiat, să obțină, prin actualizarea acesteia, pensii de serviciu stabilite în mod nediscriminatoriu, fără ca aceste drepturi de securitate socială să difere în funcție de legea aplicabilă la data înscrierii inițiale la pensie.
Reclamantul, prin acțiunea formulată și întâmpinarea formulată în cauză, a invocat, de altfel, și principiul nediscriminării, invocând faptul că, în anii anteriori, magistrații în activitate și cei pensionari au solicitat în instanțe și au obținut sporul de risc și suprasolicitare, în acest sens fiind și decizia nr. XXI din (...) pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție,.
De asemenea, a susținut că magistrații în activitate au beneficiat de acest spor, iar celor pensionați în ultimii ani le-a fost inclus în calculul pensiei și acest spor.
În consecință, aplicând disp.art.85 alin.2 din L. nr.303/2004, conform intenției legiuitorului ca pensiile de servi ciu ale judecă torilor și procurorilor să se actualizeze ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui
judecător și procuror în activitate, în c ondiții identice de f uncție, vechime și
grad al instanței sau parchetului și luând în considerare faptul că, prinsentința civilă nr. 674/(...) a T. C., C. de A. C. și Ministeru l Justiției au fost
obligați să plătească reclamanților și intervenienților, judecători în c adrul C. de
A. C., sporul de ris c si suprasolicitare neuropsihică în pr ocent de 50% din
salariul de bază brut lunar pe perioada (...) -(...), drepturi care în parte au fost
achitate conform Ordinului nr. 1165/C/(...) al Ministrului J. si Libertăților
Cetățenești, restul fiind eșalonate la plată, precum și prevederile Ordinului nr.
768/C/(...), care, începând cu data de (...), a dispus ca jud ecătorii instanțelor
judecătorești să beneficieze de un spor de 50% pentru risc si suprasolicitare
neuropsihică calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, având în vedere cele statuate prin decizia nr. 2. a Î. C. de C. si Justiție - S. U., consider în mod corect prima instanță a admis acțiunea reclamantului, obligând C. de apel C. să recalculeze drepturile cuvenite reclamantului cu includerea înindemnizația brută lunară a sporului de 50%, începând cu data de (...) și până la zi și să comunice adeverințele conținând aceste date C. J. de P. în vederea recalculării drepturilor de pensie și emiterii unei noi decizii de pensie.
Având în vedere faptul că instanțele, în sensul deciziei nr. 2. a Î. C. de C. si Justiție- S. U. - au constatat că judecătorilor în funcție li se cuvine, pentru perioada în care reclamantul a solicitat eliberarea adeverinței, sporul de risc si suprasolicitare neuropsihică prevăzut de dispozițiile art.421 din L. nr.50/1996, introdus prin O. nr.9/(...), care „nu și-au încetat aplicabilitatea"; și luând în considerare trimiterea pe care art.85 alin.2 din L. nr.303/2004 o face la indemnizația cuvenită unui magistrat în funcție, mai consider că nu se poate crea o situație discriminatorie între magistrații pensionari, respectiv între ceicare dețin hotărâri de obligare la plata sporului de risc și suprasolicitare și cei care nu au obținut asemenea hotărâri judecătorești.
Judecător ,
C. M.
Red./Tehnored.: C.M.; (...).
| ← Decizia civilă nr. 6/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 1938/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
