Decizia civilă nr. 1938/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ Nr. 1938/R/2011
Ședința publică din data de 31 mai 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. M.
JUDECĂTOR : I. T.
JUDECĂTOR: D. C. G.
GREFIER : N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 350 din 24 ianuarie 2011 pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) privind și pe reclamantul intimat G. I. P., având ca obiect asigurări sociale - recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul reclamantului intimat - avocat C. I. din cadrul Baroului C., lipsind reclamantul și reprezentantul recurentei.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatului și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la data de 9 mai 2011 intimatul a înregistrat la dosar întâmpinare.
Reprezentantul reclamantului declară că nu are de formulat cereri în probațiune.
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului solicită respingerea recursului susținând concluziile expuse în scris în întâmpinarea formulată, cu cheltuieli de judecată conform chitanței depuse la dosar, reprezentând onorariu avocațial.
La întrebarea instanței dacă sporul de noapte și îndemnizația de șef echipă au fost luate în considerare, reprezentantul reclamantului arată că este vorba de o simplă afirmație a pârâtei, aceasta nefăcând dovada susținerilor sale.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 350 din 24 ianuarie 2011 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a admis acțiunea formulată de către reclamantul G. I. P. împotriva pârâtei C. J. DE P. C. și în consecință pârâta a fost obligată la emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă în favoarea reclamantului cu luarea în calcul a tuturor sporurilor și veniturilor suplimentare menționate în Adeverința nr. (...) emisă de S. REMAR(...)RUARIE S. C.-N. începând cu data de (...), precum și să achite reclamantului suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că reclamantul a depus la dosarul cauzei Adeverința nr.(...) eliberată de către S.C
REMAR(...)RUARIE S. din care rezultă că acesta a beneficiat de venituri suplimentare reprezentând acord global, prime și compensații în perioada
1976-2001. Conform reglementărilor în materie, calculul și plata contribuției de asigurări sociale datorate de asigurați prevăzuți la art.5 alin. l, pct. I, II și V din L. nr. 19/2000 republicată, și de către angajatorii acestora, se face lunar de către aceștia din urmă. Baza lunară de calcul a contribuției individuală de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie după caz, salariile brute individuale realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul asiguraților prevăzuți la art. 5 alin. l pct. I, au veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de asigurații prev. la art. 5 alin. I pct. II și V. Se iau așadar în calcul sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariul de bază sau sumele fixe indiferent dacă au caracter permanent sau nu. Salariile sunt înscrise în carnetul de muncă iar în situația în care acest lucru nu s-a întâmplat ele pot fi dovedite cu adeverințe. Dacă nu se pot dovedi cu înscrisuri la stabilirea drepturilor se va lua în calcul salariul minim pe economie. La fel pot fi dovedite și sporurile cu caracter permanent ca și majorările de salarii.
Vor fi luate în considerare indemnizațiile care potrivit legislației anterioare datei de l.04.2001 au făcut parte din baza de calcul al pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, potrivit art. 4 pct.2 și 3 din OUG 4/2005. Prevederi asemănătoare sunt cuprinse și în Ordinul nr.
680/(...) pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr.
19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, punctul 7, care modifică punctul 19 de la secțiunea I „. generale";.
Față de cele ce preced, având în vedere faptul că reclamantul a dovedit pretențiile sale prin adeverința anterior menționată, instanța în temeiul art. 87 coroborat cu prev. art. 155 și urm. din L. nr. 19/2000 a admis acțiunea.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta C. J. DE P. C. solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței cu respingerea acțiunii.
În motivarea recursului a arătat că acordarea sumelor din adeverința nr.(...), nu se justifică și nu are temei în legislație.
Potrivit art.164 al legii nr.19/2000 la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a prezentei legi - (...), se utilizează salariile brute sau nete,m după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă.
Până la (...) potrivit art.164 se iau în calcul sumele din carnetul de muncă, sporul de vechime fiind expres prevăzut de acest articol.
O confirmare a justeții celor arătate o constituie și Recursul în interesul legii promovat de P. G. al P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care constatând că nu există un punct de vedere unitar în practica instanțelor, solicită ca prin admiterea acestuia să se pronunțe o decizie să se statueze că nu se pot valorifica la stabilirea și recalcularea pensiilor formele de retribuire în acord global, prevăzute de legea 5., ce este utilizată ca temei legal de R. 16 F.
Sporul de noapte a fost luat în calcul potrivit înscrierilor din adeverința nr. (...). Indemnizația de șef echipă, (conducere) a fost luată în considerare potrivit adeverinței nr. nr. (...). Pentru "sporul specific" nu este menționat temeiul legal de acordare și denumire acestuia.
Compensațiile acordate în baza Decretului nr. 46/1982 nu se iau la stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determina în funcție de nivelul pensiei potrivit art.6. Astfel nefăcând parte din categoria sporurilor ce nu au caracter permanent nu pot fi luate în calcul.
Orele suplimentare nu făceau parte din baza de calcul a pensiei, concediul de odihnă nu se ia in calcul deoarece în luna respectivă se ia salariul din carnet, în luna respectivă primind o suma aferenta perioadei lucrate și o suma aferentă zilelor de concediu.
Orele suplimentare indiferent ca erau prestate în timpul săptămânii sau zilele libere sau sărbători legale nu făceau parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare.
Potrivit art.26 din L. nr.19/2000 (2) Sumele asupra cărora nu se datorează contribuția de asigurări sociale, prevăzute la alin.1 lit.b-e, nu se iau în considerare la stabilirea cuantumului prestațiilor de asigurări sociale.
Nu intra în calculul pensiei stimulentele, premiile, salariile de merit sau orice alte venituri ocazionale.
In adeverințele de la angajator apar atât sume pentru acord cât și pentru regie care se exclud reciproc.
In conformitate cu prevederile art. 164 la determinarea punctajelor anuale au în vedere și sporurile cu caracter permanent.
Conform art.3 al Legii nr.4. sporurile cu caracter permanent sunt: sporul de vechime în munca; sporul pentru lucrul în subteran, precum și pentru lucrul pe platformele marine de foraj și extracție; indemnizația de zbor; sporul pentru condiții grele de munca; sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal; sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare; alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de munca, potrivit legii.
Mențiune: Aceste sporuri se utilizează la determinarea punctajului mediu anual atât pentru perioadele anterioare, cât și pentru cele ulterioare datei de 1 aprilie 1992, data intrării în vigoare a prevederilor Legii nr. 4..
Prin modalitatea de a lua în calcul o suma globala brută se creează posibilitatea includerii în calculul pensiei a unor sume care fiind contopite cu salariul nu pot fi controlate ca fiind sporuri permanente.
Consideră că trebuie clarificat conținutul sumei brute prin defalcare, întrucât acesta ar putea de exemplu să includă chiar de 2 ori o sumă, fără a se putea verifica aceasta.
Mai menționează că până la (...) potrivit art.164 se iau în calcul sumele din carnetul de muncă. Nu există un text legal care să indice alt mod de calcul.
Reclamantul G. I. P. prin întâmpinare (f.7-9) a solicitat respingerea recursului.
Analizând recursul formulat, atât prin prisma motivelor invocate, cât și aapărărilor formulate, Curtea constată că acesta este parțial fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Adeverințele menționate cuprind, cu titlu de venituri suplimentare, și acordul global, orele suplimentare, premii, sporul de vechime.
Luarea în considerare a acestor venituri se impune în primul rând față de prevederile cu titlu de principiu din art. 2 al Legii nr. 19/2000, potrivit căruia sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază, printre altele, cele ale „b) egalității, care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege; (…) e) contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite";.
Faptul că art. 164 alin. 2 din L. nr. 19/2000 stipulează că „la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) (a)salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991) se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă";, iar la alin. 3 se statuează că „la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare"; și că art. 10 din L. nr. 3/1977, invocat în cererea de recurs, statuează că „retribuția tarifara, care se ia ca bază de calcul la stabilirea pensiei, este media retribuțiilor tarifare lunare din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate";, nu poate fi interpretat ca o înlăturare de la calculul pensiilor a sumelor ce nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, în măsura în care și asupra acestora s-a datorat și plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat, potrivit art. 1 din Decretul nr. 389/19722 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat, ce statuează la art. 1 că „. socialiste de stat, organizațiile cooperatiste, alte organizații obștești, orice alte persoane juridice, precum și persoanele fizice, care folosesc personal salariat, sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat";. Or, în mod evident, în înțelesul sintagmei de „. brut"; se includ și sporul pentru muncă în acord, premiile și orele suplimentare, chiar dacă acestea nu au avut caracter permanent.
Incidente sunt și dispozițiile art. 78 alin. 4 din L. nr. 19/2000, potrivit cărora „punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) si (2), se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale";. Chiar dacă, în mod evident, așa cum arată și recurenta, textul se referă la veniturile realizate după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, nu se poate ignora principiul egalității ce guvernează stabilirea raporturilor statului cu contribuabilii în ce privește asigurările sociale de stat, astfel încât nu se poate aplica o discriminare sub acest raport între contribuabili, în funcție de momentul realizării câștigului, având în vedere că asupra acestuia s-a calculat și plătit deopotrivă contribuția de asigurări sociale.
Nu poate fi reținută afirmația recurentei că asupra premiilor nu s-a reținut contribuția de asigurări sociale față de prevederile art. 26 din L. nr.
19/2000, având în vedere că aceste venituri au fost realizate până în anul
1998, or L. nr. 19/2001 a intrat în vigoare în anul 2001, astfel încât plata contribuției de asigurări sociale s-a realizat, în raport de aceste premii, în baza art. 1 din Decretul nr. 389/1972, citat mai sus.
Sunt corecte citate de către recurentă prevederile art. 4 și 44 din L. nr.
27/1966, conform cărora fondurile necesare plății pensiilor, a ajutorului social și a celorlalte drepturi cuvenite pensionarilor și membrilor lor de familie se realizează din contribuțiile întreprinderilor, instituțiilor, altor organizații și ale persoanelor fizice care angajează, precum și din sumele alocate în acest scop din bugetul de stat, fără nici o reținere din salariu. Aceste dispoziții, ca și cele ale art.3 al Legii pensiilor nr. 3/1977, ce statuează că „fondurile necesare pentru plata pensiilor de asigurări sociale de stat se constituie din contribuțiile pe care le plătesc unitățile socialiste, precum și din sumele alocate în acest scop de la bugetul de stat";, nu sunt în contradicție cu prevederile art. 1 din Decretul nr. 389/1972 citat mai sus, astfel încât interpretarea coroborată aacestor texte de lege conduce la concluzia că din câștigul brut realizat de personalul salarizat, unitățile angajatoare rețineau contribuția de asigurări sociale de stat, pe care o vărsau la bugetul asigurărilor sociale de stat, acestea fiind de fapt „. pe care le plătesc unitățile socialiste";, despre care face vorbire art. 3 din L. nr. 3/1977. Deci, nu se poate afirma că, potrivit legislației în vigoare în perioada vizată de adeverința eliberată reclamantului, acesta nu ar fi contribuit din întreg venitul brut realizat la fondul asigurărilor sociale de stat. A. 1 din Decretul nr. 389/1972 a fost modificat pentru prima dată prin L. nr.
4., fără însă a se schimba principiul calculului contribuției de asigurări sociale asupra întregului câștig brut realizat.
Cât privește referirea la dispozițiile pct.VI al O.U.G. nr. 4/2005, conform cărora „nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioarei datei de 1 aprilie 2001:
● formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe baza de tarife sau cote procentuale";, Curtea apreciază că aplicarea acestui text de lege nu trebuie să ignore principiile enunțate mai sus ce guvernează ramura dreptului asigurărilor sociale de stat, așa cum au fost prezentate pe larg în cele ce preced.
Referitor la ultimul aspect invocat în recurs, se reține că prin D. nr. 30 din (...) s-a respins recursul în interesul legii declarat de procurorul general al P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și sesizarea Colegiului de conducere al C. de A. C. cu privire la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, referitor la posibilitatea luării în considerare a formelor de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. „a"; din L. nr. 5. privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, această decizie nefiind publicată în Monitorul Oficial al României, or de momentul publicării leagă art. 330 ind. 7 C.proc.civ. (art. 329 C.proc.civ. anterior Legii nr. 202/2010) caracterul obligatoriu al deciziilor prin care se admit atari recursuri în interesul legii.
În ceea ce privește însă sporul de noapte și sporul de echipă, din analiza comparativa a sumelor atestate de adeverința amintită și cele din buletinul de calcul, Curtea reține că acestea au fost avute în vedere la calculul pensiei, astfel încât criticele recurentei apar ca fondate sub acest aspect.
În consecință, față de cele de mai sus, în temeiul art. 304 ind. 1 raportat la art. #12 alin. 1 C.pr.civilă, Curtea va admite recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 350 din 24 ianuarie 2011 a
T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...) pe care o va modifica în parte în sensul că înlătură de la valorificarea la recalcularea pensiei sporul de noapte și îndemnizația de șef de echipă (conducere) din cuprinsul adeverinței nr. (...) emisă de SC R. 16 F. SA.
Va menține restul dispozițiilor care nu contravin prezentei decizii.
În temeiul art. 274 și 276 C.pr.civilă, va obliga pe numita recurentă să plătească intimatului G. I. P. suma de 150 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocat.
D. este irevocabilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 350 din 24 ianuarie 2011 a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...) pe care o modifică în parte în sensul că înlătură de la valorificarea la recalcularea pensiei sporul de noapte și îndemnizația de șef de echipă (conducere) din cuprinsul adeverinței nr. (...) emisă de SC R. 16 F. SA.
Menține restul dispozițiilor care nu contravin prezentei decizii.
Obligă pe numita recurentă să plătească intimatului G. I. P. suma de
150 lei cheltuieli de judecată în recurs.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 31 mai 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C. M. I. T. D. C. G.
N. N.
GREFIER
Red.DCG Dact.SzM/3ex.
| ← Decizia civilă nr. 1344/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 13/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
