Decizia civilă nr. 1414/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1414/R/2011
Ședința publică din data de 19 aprilie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. JUDECĂTOR: C. M. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de către reclamantul C. N. împotriva sentinței civile nr. 2382 din 1 iulie 2010 pronunțată de Tribunalul
Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâtele intimate C. L. DE P. DEJ și C. J.
DE P. C., având ca obiect asigurări sociale - contestație împotriva deciziei de pensionare.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reclamantul recurent personal, însoțit de fiica sa, lipsind reprezentantul pârâtei intimate.
Procedura de citare este realizată.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că nu s-a depus răspunsul solicitat de instanță.
Având în vedere că M. A. N. nu înțelege să depună înscrisurile solicitate de instanță iar partea care a invocat aceste înscrisuri nu a făcut alte demersuri pentru a le depune la dosar, instanța revine asupra probei și față de împrejurarea că nu mai există alte cereri în probațiune sau de altă natură, declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului formulat în cauză.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris cu consecința admiterii acțiunii introductive de instanță.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin acțiunea înregistrată pe rolul T. C. sub nr. (...), reclamantul C. N. a solicitat obligarea pârâtelor C. J. de P. C. și C. L. de P. Dej la stabilirea dreptului de pensie pentru limită de vârstă în sistemul public, aferentă anilorlucrați în activități civile; plata retroactivă a pensiei stabilite de la data când avea dreptul la pensie, a penalităților și a majorărilor de întârziere aferente precum și daune morale în sumă de 50.000 lei și cheltuieli de judecată.
În motivare, a arătat că prin adresa nr. 3706/(...), C. L. de P. Dej i-a comunicat că nu poate beneficia de pensie conform Legii nr. 1. întrucât are pensie M.A.I., ce i-a fost acordată prin decizia nr. 0. din (...).
Invocă în drept dispozițiile art. 62 din L. nr. 14/2001.
Prin întâmpinare, C. J. de P. C. a solicitat respingerea acțiunii, cu motivarea că potrivit art. 194 din L. nr. 1., între cele două sisteme de cotizare - cel public și cel militar - se pot recunoaște reciproc stagiile de cotizare, însănumai în vederea deschiderii dreptului la pensie. A., ar însemna să se plătească sume din sistemul public în virtutea grupei din alt sistem. Potrivit Legii nr. 1., art. 194 alin. 2, pensia se stabilește numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem.
Prin sentința civilă nr. 2382 din 1 iulie 2010, a fost respinsă acțiunea.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul este beneficiar al pensiei militare de serviciu în baza deciziei nr. 0./2004 și a depus cerere pentru pensie în sistemul public de pensie.
Art. 194 (1) din L. nr. 1. prevede că „între sistemul public și celelalte sisteme proprii de asigurări sociale, neintegrate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, inclusiv sistemul pensiilor militare, se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate și de urmaș, precum și a altor drepturi de asigurări sociale prevăzute de prezenta lege";.
Astfel, reclamantul a optat pentru pensia de serviciu, potrivit Legii nr.
164/2001, iar prin decizia emisă de M. A. N. - secția pensii militare i s-a recunoscut stagiul de cotizare în vederea deschiderii dreptului la pensie pentru limită de vârstă.
Potrivit art. 62 din L. nr. 164/2001, pensionarii militari care realizează stagiu de cotizare în sistemul public, după înscrierea la pensia de serviciu au dreptul la pensie conform prevederilor Legii nr. 1..
Vechimea în serviciu realizată până la data pensionării se recunoaște numai pentru deschiderea dreptului de pensie, iar pentru această perioadă nu se pot stabili drepturi de pensie în sistemul public.
Activitatea desfășurată de reclamant care constituie stagiu de cotizare în sistemul public este anterioară stabilirii pensiei militare de serviciu.
Raportat la considerentele arătate mai sus, în temeiul art.155 din L. nr.1. s-a respins acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul C. N. solicitând modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea s-au invocat prevederile art. 304 pct.9 teza a II-a și art. 304 ind. 1 C.pr.civ.
Se invocă refuzul aplicării Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 164/(...) privind pensiile militare de stat, norme emise în temeiul art.85 din
L. nr.164/2001.
Referitor la art. 6 din L. nr.164/2001:
„5.1. Cadrele militare pot primi o singură pensie militară de stat. În cazul în care au lucrat și în alte sectoare cu sisteme proprii de pensionare (sistemul public, magistrați, avocați), la împlinirea vârstei prevăzută de legislația respectivă, pot solicita pensie în sectorul respectiv, potrivit normelor legale proprii fiecărui sistem.
În asemenea cazuri, pensionarul este obligat să anunțe organele de pensii în legătura cu perioada de vechime recunoscută în fiecare sector precum și drepturile la pensie de care beneficiază";.
Potrivit art. 62 L. nr.164 din 2001, „beneficiarii pensiei militare de serviciu care se încadrează în munca, după trecerea în rezervă pot solicita stabilirea dreptului de pensie în raport cu vechimea dobândită, după pensionare în condițiile prevăzute de L. nr. 1..
Potrivit art.194 alin.(2) din L. nr. 1. actualizată în situația reclamantului
„... prestațiile de asigurări sociale în sistemul public se stabilesc numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem";.
Cererea vizează deschiderea dreptului la pensie în sistemul public.
Conform Legii nr.1., vârsta standard pentru pensia la limită de vârstă în sistemul public, ținând cont de data nașterii și grupa a doua în care a lucrat, în situația acestuia este de 59 de ani și 7 luni, vârstă împlinită în data de (...). În data de (...) a depus prin poștă dosarul de pensionare la C. L. de P. D. Cu adresa nr.3706/141706/ (...) emisă de C. L. de P. Dej i s-a adus la cunoștința că nu i se poate deschide dreptul de pensie conform Legii nr.1. deoarece beneficiază de pensie militara de serviciu.
În al doilea rând, sentința a fost data cu interpretarea greșită a obiectului cererii sale, întrucât nu a cerut recalcularea pensiei, ci obligarea Casei Județene de P. C. - C. L. de P. Dej la deschiderea dreptului de pensie în sistemul public.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 11 ianuarie 2011 pârâta C. J.de P. a solicitat respingerea recursului.
În motivare pârâta a arătat că dacă ar fi să se considere că există în vechimea recurentului stagiul lucrat la sistemul public adică în calitate de civil
- ceea ce nu este cazul de față, ar însemna că potrivit tabelului nr.1 este o reducere de 4 ani pentru 18 de grupa a II-a; potrivit anexei nr.9 vârsta pentru bărbații născuți în 10.1948 era în mai 2013 - adică la 64 ani și 7 luni.
Scăzând reducerea ar rezulta vârsta de 60 de ani și 7 luni, nicidecum de
59 de ani și 7 luni.
Potrivit art.194 între cele două sisteme de cotizare - cel public și cel militar se pot recunoaște reciproc stagii de cotizare, însă numai în vederea deschiderii dreptului la pensie.
Sumele la care este îndreptățit cu titlu de pensie se achită însă separat în fiecare sistem.
Evident chiar în condițiile recunoașterii reciproce a vechimilor, condițiile de pensionare specifice fiecărui sistem trebuie îndeplinite.
Cum nu există stagiu public, ci doar stagiul în sistem MAI - care până în prezent a fost unul distinct, în mod corect rezultă respingerea recursului și a instanței de fond.
Prin precizarea la recurs depusă la termenul din data de 11 ianuarie 2011s-au invocat și dispozițiile art. 304 pct. 7 C.pr.civ. (teza 1), respectiv hotărârea recurată nu cuprinde motivele pe care se sprijină iar instanța a omis să se pronunțe asupra tuturor capetelor de cerere.
Astfel, deși s-a reținut în considerentele hotărârii faptul ca reclamantul a solicitat plata retroactivă a pensiei și plata daunelor morale în suma de 50.000 lei, în dispozitivul hotărârii, prima instanță a omis să se pronunțe asupra petitelor nr. 2 și 3, fără a indica considerentele în fapt și temeiul legal în baza căruia, pe fondul cauzei, prima instanță a respins aceste capete de cerere.
În acest context consideră că a fost încălcat dreptul reclamantului la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din Convenția europeana a drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Raportat la incidența motivului de recurs prevăzut de art.304 pct.9
C.pr.civ. se face trimitere la prevederile art. 62 din L. nr. 164/2001 și ale art. 194 alin. 2 din L. nr. 1..
Poate beneficia de dreptul la pensie în sistemul public, ca urmare a exprimării opțiunii și depunerii dosarului de pensionare, în data de (...), conform chitanței nr. 1660, emisă de O. poștal Dej, fiind, totodată, îndeplinite condițiile legale pentru a beneficia de dreptul la pensie și în acest sistem, atâta timp cât acesta a desfășurat activitate și în sistemul public, dispozițiile Legii nr. 164/2000 coroborate cu prevederile Legii nr. 1., neconținând nici o interdicție legala care să impieteze asupra soluționării cererii reclamantului în sens favorabil.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și a apărărilor invocate, Curtea reține următoarele:
Recursul este nefondat și urmează a fi respins ca atare.
Practic, din concluziile depuse la dosarul de fond (filele 47-48) reiese că reclamantul solicită acordarea drepturilor de pensie în sistemul public, în baza Legii nr. 1., pentru cei 16 ani lucrați în sistemul civil în perioada 1985-1998, cu sublinierea că în anul 1998 s-a pensionat de invaliditate din sistemul civil, iar în anul 1999 a renunțat la pensia de invaliditate în favoarea pensiei militare tot de invaliditate, care la acea vreme era mai avantajoasă. Împlinind în anul
2007 condițiile pentru deschiderea dreptului la pensie anticipată în sistemul civil, a depus cerere la C. J. de P. C. în luna iunie 2007, considerând că are dreptul la acordarea acestei pensii în baza art. 17 și 20 din L. nr. 164/2001 și art. 194 alin. 2 din L. nr. 1..
Așa cum judicios a reținut prima instanță, vechimea în sistemul civil realizată până la data pensionării are ca efect doar deschiderea dreptului la pensie militară, neputându-se stabili drepturi de pensie și în sistemul public.
Practic, conform deciziei nr. 0. din (...) emisă de M. A. N., reclamantul este beneficiarul pensiei de serviciu pentru activitatea depusă (fila 6 dosar fond).
Din adresa nr. P 15850/(...) emisă de M. A. N. (fila 7 dosar fond) reiese că totalul timpului valorificat în sistemul de pensii militare este de 35 ani, 4 luni și 29 zile, întregit la 35 ani. Din tabelul cuprins în adresă rezultă că și perioada (...)-(...) cât a fost încadrat în muncă a fost cuprinsă în acest total al timpului valorificat în sistemul de pensii militare.
Prevederile legale pertinente în materie sunt următoarele:
- art. 17 din L. nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat: „. în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei este perioada în care o persoană s-a aflat în una dintre următoarele situații: a) a avut calitatea de cadru militar în activitate; b) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituții militare de învățământ pentru formarea cadrelor militare; c) a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist; d) a fost în captivitate";;
- art. 20 din aceeași lege: „(1) între sistemul pensiilor militare de stat și sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie și a altor drepturi de asigurări sociale.
(2) În situația prevăzută la alin. (1) pensia militară de stat se stabilește doar pentru perioadele de vechime în serviciu.
(3) Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 17, care sunt recunoscute ca perioade de contribuție în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei în unul dintre cele doua sisteme";;
- art. 62 din aceeași lege: „beneficiarii pensiei militare de serviciu care se încadrează în muncă după trecerea în rezervă pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în raport cu vechimea dobândită după pensionare în condițiile prevăzute de nr. 1.
- art. 194 din L. nr. 1.: „(1) între sistemul public și celelalte sisteme proprii de asigurări sociale, neintegrate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, inclusiv sistemul pensiilor militare, se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limita de vârstă, de invaliditate și deurmaș, precum și a altor drepturi de asigurări sociale prevăzute de prezenta lege.
(2) În situația prevăzută la alin. (1) prestațiile de asigurări sociale în sistemul public se stabilesc numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem";.
Coroborând toate aceste dispoziții legale rezultă, pe cale de interpretare, că nu se poate valorifica în sistemul public de pensii o perioadă contributivă realizată înainte de trecerea în rezervă, în condițiile în care opțiunea beneficiarului este pentru deschiderea dreptului la pensie în sistemul militar, ci doar una realizată după trecerea în rezervă.
Chiar dacă ar putea părea nerezonabilă această interpretare limitativă cu privire la drepturile de pensie, prin raportare doar la dispozițiile art. 194 din L. nr. 1. și ale art. 17 și 20 din L. nr. 164/2001, se constată că este singura interpretare care permite articolului 62 din L. nr. 164/2001 să producă efecte
și practic să aibă un sens. Doar considerând că se va exclude de la calculul drepturilor de pensie în sistemul public perioada contributivă lucrată în civil anterior trecerii în rezervă, pentru beneficiarii pensiei militare, se va putea da eficiență și sens dispozițiilor art. 62 din L. nr. 164/2001, care permit beneficiarilor pensiei militare de serviciu care se încadrează în muncă după
trecerea în rezervă să solicite stabilirea drepturilor de pensie în raport cuvechimea dobândită după pensionare în condițiile prevăzute de nr. 1..
Interpretarea este totodată rațională, având în vedere faptul că pensiile militare de stat au avut o altă modalitate de calcul decât cele din sistemul public, nu prin raportare la principiul contributivității, ci la solda lunară brută avută în ultima lună de activitate, care include solda de grad corespunzătoare la data trecerii în rezervă, prin aplicarea unor procente de 60-64 % în funcție de condițiile în care s-a desfășurat activitatea. În mod evident, este mai favorabil acest mod de stabilire, raportat și la vârsta mai redusă la care s-a putut face înscrierea la pensie de serviciu, motiv pentru care legiuitorul, prin dispozițiile legale sus menționate, a considerat că tocmai prin aceste măsuri de favoare se acoperă aparentul inconvenient dat de posibilitatea ca anterior trecerii în rezervă să fi existat perioade contributive în sistemul de asigurări sociale de stat.
Practic, pentru perioada invocată de reclamant prin cerere, acestuia i s-a recunoscut vechimea minimă în serviciu, care trebuia să fie de 30 de ani, în condițiile în care s-a considerat ca vechime în serviciu și perioada lucrată în afara sistemului militar, condiția impusă de art. 12 din L. nr. 164/2001 pentru acordarea pensiei de serviciu fiind o vechime minimă în serviciu de 30 de ani bărbații și 25 de ani femeile, din care efectiv ca militar 15 ani bărbații și 10 ani femeile. Prin urmare, pentru această perioadă, (...)-(...), s-a acordat deja un beneficiu reclamantului recurent, prin luarea ei în considerare ca vechime în serviciu pentru acordarea pensiei de serviciu de care în prezent beneficiază, astfel încât solicitarea acordării pentru aceeași perioadă a unui nou beneficiu, a unei noi pensii, apare ca nelegală.
Aceasta este interpretarea textelor legale incidente, aplicabilă în egală măsură și normelor de aplicare emise raportat la aceste dispoziții legale.
Față de comunicarea sentinței, făcută reclamantului la data de (...), precizarea cererii de recurs depusă direct în instanță la termenul din data de
11 ianuarie 2011 apare ca tardivă, aplicabile fiind dispozițiile art. 303 și 301
C.proc.civ., astfel încât Curtea va omite a cerceta aceste motive de recurs depuse peste termen.
Văzând prevederile art. 304 pct. 9 și art. 304 ind. 1, raportat la art. 312 alin. 1 C.proc.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul C. N. împotriva sentinței civile nr. 2382 din (...) a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 19 aprilie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, I. T. D. C. G. C. M.
GREFIER, N. N.
Red.I.T./S.M.
2 ex./(...) Jud.fond.E.B./I.P.
| ← Decizia civilă nr. 4956/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 3528/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
