Decizia civilă nr. 1486/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 1486/R/2011
Ședința 02 mai 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : D. G. JUDECĂTOR : L. D. JUDECĂTOR : S. D. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta G. M. împotriva sentinței civile nr. 4075 din 13 septembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta intimată C. J. DE P. S., având ca obiect alte cereri - anulare decizie de dare în debit.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 22 aprilie
2011, prin serviciul de registratură al instanței, reclamanta recurentă a depus la dosar un script prin care solicită judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 C.pr.civ.
Curtea constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
În urma deliberării, reține că la data de (...), prin sentința civilă nr. 4., pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...), s-a respins ca nefondată acțiunea reclamantei G. M. privind anularea Deciziei nr.101/(...), emisă de C. J. de P. S. și plata de daune morale.
La baza sentinței au stat următoarele considerente:
Reclamanta beneficiază de pensie de invaliditate gradul III, în sistemul public, începând cu data de (...), prin decizia nr. 72532/(...) conform Legii nr.3/1977. În perioada (...)-(...), reclamanta a fost angajată la P. A. în funcția de asistent personal, cu un program de lucru de 8 ore pe zi.
Potrivit art. 94 alin.1 lit. d din Legea nr.19/2000, „pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, indiferent de nivelul veniturilor respective, pensionarii de invaliditate de gradul I. .
Potrivit art. 54 lit. c din Legea nr.19/2000, invaliditatea de gradul III se caracterizează prin pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, invalidul putând să presteze o activitate profesională.
Prin urmare, persoanele care beneficiază de pensia de invaliditate de gradul
III, au dreptul să lucreze maxim 4 ore pe zi sau 20 de ore pe săptămână.
Aceste venituri realizate din jumătatea legală de normă pot fi cumulate indiferent de nivelul veniturilor respective, cu pensia de invaliditate de gradul I. C.individual de muncă nu poate fi încheiat decât pentru cel mult 4 ore pe zi sau 20 de ore pe săptămână.
O.U.G. nr. 230/2009 le interzice și pensionarilor de invaliditate de gradul III să cumuleze pensia cu salariul din sistemul administrației publice de stat centrale
și locale.
Având în vedere faptul că reclamanta a prestat o normă întreagă de muncă, în mod corect pârâta a emis decizia contestată.
În termen legal, a declarat recurs reclamanta G. M., solicitând admitereaacestuia, modificarea sentinței în sensul anulării Deciziei nr. 101/(...) a Casei
Județene de P. S., prin care i-a fost imputată suma de 3546 lei, cu obligarea pârâtei la plata sumei de 1000 lei, reprezentând daune morale, respectiv la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamanta consideră că în mod eronat instanța fondului a reținut că persoanele care beneficiază de pensia de invaliditate de gradul III, au dreptul să lucreze maxim 4 ore pe zi sau 20 de ore pe săptămână. Această interpretare nu face altceva decât să adauge la lege, îngrădind implicit dreptul la muncă , garantat de art. 41 alin. 1 din C. României.
Natura specifică a relației de muncă în cazul unui asistent personal al persoanei cu handicap rezidă și din faptul că este de neconceput ca acesta să îngrijească persoana cu handicap doar 8 ore pe zi sau cum interpretează tribunalul, doar 4 ore pe zi, deoarece cadrul legislativ existent nu reglementează plata unor ore suplimentare.
Apreciază că norma legală prevăzută la art. 94 alin. 1 lit. d din Legea nr.
19/2000, stipulează fără echivoc că „pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective, pensionarii de invaliditate de gradul I.. Totodată subliniază că excepțiile sunt de strictă interpretare, principiu pe care însă T. nu l-a avut în vedere.
Pensionarul de invaliditate de gradul III are dreptul de a presta o activitate profesională de 8 ore, fiind vorba despre o facultate conferită de legiuitor. În susținerea acestei teze, reclamanta face trimitere la D. Î. C. de C. și Justiție nr.16 din (...) pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii.
Intimata CJP nu și-a exprimat poziția procesuală.
Nu au fost administrate probe.
Recursul este parțial fondat.
T. își fundamentează soluția de respingere a contestației reclamantei recurente pe două aspecte esențiale, respectiv incidența OUG. nr. 230/2009 și obligativitatea prestării unei activități cu program redus de către persoanele care sunt beneficiare ale unei pensii de invaliditate de gradul I.
În ceea ce privește OUG nr. 230 emisă în 2008, iar nu în 2009, cum în mod eronat a reținut prima instanță, Curtea observă că prin dispozițiile de la art. I, pct.
2 din această ordonanță s-a instituit într-adevăr interdicția cumulului pensiei de invaliditatea de gradul III cu „. obținute din exercitarea unor funcții remunerate în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale…";.
Cu toate acestea, constată că s-a omis a se avea în vedere de către T. că prin C. C. nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 33 din
16 ianuarie 2009, ordonanța menționată a fost declarată neconstituțională, astfel că aceasta, nefiind pusă de acord cu C., și-a încetat efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei C. C..
Cum perioada în care reclamanta recurentă a cumulat veniturile se situează între (...) și (...), ordonanța menționată nu mai putea să producă efecte juridice.
Cu alte cuvinte, instanța de fond a aplicat situației reclamantei un act normativ care nu mai era în vigoare, conferind valoare juridică unui act care încetase să mai existe, încălcând astfel în mod flagrant legea.
De asemenea, Curtea observă că prin dispozițiile art. 94 al. 1 lit. d din legea nr. 19/2000 legiuitorul a statuat că "pot cumula pensia cu veniturile realizatedintr-o activitate profesionala, indiferent de nivelul veniturilor respective…. de invaliditate de gradul III ";. După cum se poate remarca, legiuitorul nu face nici o mențiune cu privire la programul de desfășurare al activității profesionale de către acești pensionari, stabilind doar că acest cumul este legal indiferent de nivelul veniturilor realizate.
Este adevărat că prin art. 54 lit. c din Legea nr. 19/2000 același legiuitor stabilește că invaliditatea de gradul III se caracterizează prin pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, însă acest aspect nu este suficient pentru a justifica soluția instanței de fond care s-a raportat la programul de 8 ore pe care l- a desfășurat reclamanta recurentă în perioada de referință și pentru care aceasta a fost remunerată.
T. a aplicat un raționament incompatibil cu dispozițiile art. 94 lit. d din legea nr. 19/2000, în condițiile în care acest text de lege care privește în mod expres situațiile în care se poate realiza un astfel de cumul, nu face nici o referire la programul de desfășurare a activității profesionale de către pensionarii de invaliditate de gradul III, respectiv la numărul de ore de activitate la care trebuie să se limiteze acești pensionari.
Ținând seama de considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor legale menționate și ale art. 312 al. 1,3 Cod de procedură civilă, Curtea va admite în parte recursul și va modifica sentința recurată, în sensul că va admite în parte acțiunea reclamantei și în consecință va anula decizia numărul 101 din (...), emisă de pârâtă.
Reținând că reclamanta nu a produs nici o probă cu privire la daunele morale pretinse, Curtea va menține dispoziția din sentința atacată privitoare respingerea acestui petit.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite în parte recursul declarat de reclamanta G. M. împotriva sentinței civile numărul 4075 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosar numărul (...), pe care o modifică în parte în sensul că admite în parte acțiunea reclamantei G. M. împotriva pârâtei C. J. de P. S. și, în consecință, anulează decizia numărul 101 din (...) emisă de pârâtă.
Menține dispoziția de respingere a cererii reclamantei de acordare a daunelor morale.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER |
D. G. L. D. S. D. | C. M. |
Red. /dact./ DG
3 ex./(...)
Jud.fond: M.K./R.M.P.
| ← Decizia civilă nr. 2560/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 1720/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
