Decizia civilă nr. 179/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 179/R/2011
Ședința publică din data de 19 ianuarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: G. L. T. JUDECĂTORI: S.-C. B.
I.-R. M.
G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul R. V. împotriva sentinței civile nr. 517 din 26 martie 2010, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), privind și pe pârâții intimați C. J. DE P. M. și C. L. DE P. S., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul recurent R. V., lipsă fiind reprezentanții pârâților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâților intimați și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 19 ianuarie 2011, prin fax, s-a depus la dosarul cauzei, întâmpinare, din partea pârâtei intimate C. J. de P. M. prin care solicită respingerea recursului.
Se comunică un exemplar din întâmpinare reclamantului recurent, care după lecturarea înscrisului arată că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului pentru motivele formulate în scris.
Instanța, constatând cauza în stare de judecată, o reține în vederea pronunțării în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 517 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...) s-a respins contestația formulată de contestatorul R. V. în contradictoriu cu intimatele C. J. DE P. M. și C. L. DE P. S. M.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că dreptul la pensie al contestatorului s-a deschis în anul 1995, fiindu-i aplicabile dispozițiile L. nr. 3., iar la calculul pensiei s-a avut în vedere stagiul complet de cotizare de 30 de ani, conform art. 8 din L. nr. 3., drepturile de pensie fiind în mod corect calculate.
Prin contestație, contestatorul a solicitat obligarea intimatei la recalcularea pensiei în conformitate cu prevederile D. nr. 40 din (...) a Î.C.C.J prin care, s-a statuat că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi s-au deschis în intervalul (...)-(...) și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din L. nr. 3..
Potrivit art. 14 din L. nr. 3.: (1)Persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin
20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de munca, sau cel puțin 25 ani în grupa II de munca, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe câte: a) un an și șase luni pentru grupa I de munca; b) un an și trei luni pentru grupa II de munca.
(2) Pe aceasta baza persoanele care au lucrat în grupele I și II de munca au dreptul, la cerere, sa fie pensionate, la împlinirea vârstei de: a) 52 ani, pentru grupa I și 57 ani pentru grupa II, bărbații; b) 50 ani pentru grupa I și 52 ani pentru grupa II, femeile.
(3) Persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (1) sunt pensionate, la cerere, și la 50 de ani, atât bărbații cât și femeile din grupa I de munca, și la 55 ani bărbații sau 50 de ani femeile, din grupa II de munca.
(4) Persoanele care au vechime în munca prevăzută de lege și au lucrat efectiv cel puțin 15 ani în locurile încadrate în grupa I de munca sau cel puțin
20 ani în locurile încadrate în grupa II de munca au dreptul, la cerere, sa li se reducă vârsta de pensionare prevăzută de art. 8 alin. 2, în mod proporțional cu anii lucrați în grupele I sau II de munca, dar nu mai puțin de 52 ani, pentru grupa I și 57 ani pentru grupa II, bărbații, sau 50 ani pentru grupa I și 52 ani pentru grupa II, femeile.
Din interpretarea dispozițiilor art. 14 din L. nr. 3. s-a reținut că persoanele care au lucrat efectiv cel puțin 20 de ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de muncă, sau cel puțin 25 de ani în grupa II de muncă beneficiază atât de reducerea vârstei legale de pensionare, cât și de majorarea vechimii în muncă, potrivit dispozițiilor art. 14 din L. nr. 3..
Potrivit art. 2 al. 3 din normele metodologice aprobate prin H. 1., pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul (...)-(...), stagiul de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de actul normativ în vigoare la data pensionării, deci L. nr. 3., iar cum art. 8 din L. nr. 3. a reglementat vechimea minimă în muncă necesară pensionării ca fiind de 30 de ani pentru bărbați, această vechime a fost reținută la recalcularea pensiei contestatorului.
Prin D. nr. 40 din (...), Î.C.C.J. a stabilit că persoanelor pensionate sub imperiul L. nr. 3. le sunt aplicabile dispozițiile art. 14 din același act normativ, fără a se face nicio referire la stagiul complet de cotizare stabilit, așa cum s-a arătat anterior, prin art. 8 din legea 3., la 30 de ani în cazul bărbaților.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul R. V. solicitândanularea sentinței și admiterea acțiunii.
În motivarea recursului, s-a arătat că drepturile de pensie nu s-au recalculat în baza HG nr. 1. și a OUG nr. 4., ci în baza L. nr. 1., astfel s-a făcut o gravă eroare când s-a concluzionat că drepturle sale de pensie au fost corect stabilite.
S-a susținut că s-au interpretat greșit prevederile art. 2 alin. 1 și 3 din
HG 1. și s-au confundat noțiunile de stagiu complet de cotizare cu cea de vechime integrală în muncă, afirmându-se eronat că vechimea integrală în muncă reglementată de L. nr. 3 pentru bărbați este de 30 ani.
Cuantumul pensiei s-a făcut la pensionare în baza art.11 alin. (1) și (2) prin acordarea de procente în funcție de grupa de muncă și salariul tarifar și nu cum se afirmă că art. 14 se referă la beneficiul sporului la vechime în muncă și la reducerea vârstei de pensionare.
Odată cu vârsta de pensionare se reduce proporțional și stagiul complet de cotizare de la 30 de ani acordat grupei III (condiții normale) de muncă la 20 de ani pentru grupa I (condiții speciale) și la 25 de ani pentru grupa II (condiții deosebite) de muncă.
Consideră că instanța de fond a interpretat greșit prevederile D. nr.
40/(...) a Î. C. de C. și Justiție, deoarece aceasta trimite la stagiul de cotizare acordat de art. 14 și nu la art. 8 din L. nr. 3 /1977, adică 20 de ani și nu 30 de ani.
Se mai arată că încadrarea în grupa I de muncă s-a făcut în baza Decretului-Lege nr.68/1990, Ordinului nr. 50/1990 anexa 1 și Instrucțiunilor nr. 1040/1967 de aplicare a L. nr. 2.
S. complet de cotizare atribui de lege este de 20 de ani pentru activitatea de 20 de ani depusă în grupa I de muncă, iar încadrarea în grupa III de muncă
(condiții normale) s-a făcut din incompetență sau cu rea credință.
Intimata pârâtă C. J. de P. M. prin întâmpinare (f. 9) a solicitatrespingerea recursului ca nefondat și menținerea în întregime a sentinței pronunțată de Tribunalul Maramureș.
Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, prin prisma apărărilor din întâmpinare, Curtea constată că recursul este nefondat, astfel că, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 din C.proc.civ., îl va respinge ca atare, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Drepturile inițiale de pensie pentru munca depusă și limită de vârstă ale reclamantului au fost stabilite începând cu data de (...), prin decizia nr. 1./(...) (f. 6 dosar fond), ca urmare a realizării unei vechimi totale în muncă de 31 ani
10 luni 4 zile, din care 18 ani 7 luni 3 zile în grupa I de muncă, 1 an 4 luni în grupa II de muncă și 2 ani 8 luni 1 zi în condiții normale.
Prin decizia nr. 1. emisă la (...) (f. 33 dosar fond), pensia reclamantului a fost recalculată în temeiul dispozițiilor OUG nr. 1. prin acordarea unui punctaj suplimentar pentru perioadele în care acesta și-a desfășurat activitatea în grupele de muncă I și II, noul punctaj mediu anual rezultat prin utilizarea stagiului de cotizare de 30 ani fiind de 0,73038 față de cel anterior de 0,57830 puncte.
Prin demersul său juridic, reclamantul a solicitat recalcularea pensiei în sensul utilizării unui stagiu de cotizare de 20 ani, susținând că ar fi desfășurat o activitate de 20 ani 9 luni în grupa I de muncă.
În primul rând, Curtea constată că în mod eronat este indicată de către reclamant perioada de 20 ani 9 luni ca fiind cea în care și-a desfășurat activitatea în grupa I de muncă, eroare care se datorează probabil modului în care a fost dactilografiată prima decizie de pensie, și anume cu decalarea rubricilor, astfel încât nu se poate reține o altă vechime în muncă față de cea avută în vederea la data stabilirii inițiale a drepturilor de pensie.
În al doilea rând, se constată că reclamantul și-a întemeiat contestația pe prevederile D. nr. 4. a Î. C. de C. și Justiție, dată în recurs în interesul legii, care se referă la stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă, însă Curtea apreciază că în mod eronat se susține că stagiul complet de cotizare ar fi potrivit menționatei decizii 20 de ani, în loc de 30 de ani cât a fost avut în vedere de intimată la data recalculării pensiei în temeiul dispozițiilor OUG nr. 1..
Astfel, prin nr. 40 din 22 septembrie 2008 a Î. C. de C. și Justiție s-a decis că „dispozițiile art. 77 alin. 2 raportat la 43 alin. 1 și 2 din L. nr. 1. privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășuratactivitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de 14 din L. nr. 3. privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială";.
Apreciind că instanțele, care au considerat că persoanele pensionate în baza L. nr. 3. și care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale beneficiază la determinarea punctajului mediu de un stagiu de cotizare de 20 de ani, conform art. 43 alin. 1 din L. nr. 1., au procedat greșit, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut în considerentele deciziei că „aceste persoane au beneficiat atât de reducerea vârstei legale de pensionare, cât și de majorarea vechimii în muncă, deci a perioadei de contribuție, denumită în actuala reglementare stagiu de cotizare.";
În considerentele aceleiași decizii, s-a mai reținut că „Cele stabilite de unele instanțe, în sensul că acestei categorii de asigurați îi sunt aplicabile dispozițiile art. 43 din L. nr. 1. și ale anexei nr. 4 la această lege ca "act normativ special" la care fac trimitere prevederile art. 2 alin. 4 din normele metodologice aprobate prin G. nr. 1., sunt consecința unei interpretări greșite a prevederilor legale, întrucât nr. 1. reprezintă o lege generală, actul normativ- cadru în domeniul pensiilor și al drepturilor de asigurări sociale.
În ceea ce privește principiul înscris în expunerea de motive a de urgență a G. nr. 4. privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, potrivit căruia "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", acesta nu poate fi aplicat în cauză atât timp cât în lege nu există o prevedere expresă potrivit căreia și persoanelor care au lucrat în grupele speciale de muncă și s-au pensionat anterior intrării în vigoare a L. nr. 1. li se aplică acest act normativ pentru determinarea stagiului de cotizare și, în raport de acesta, a punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare.
Această interpretare decurge și din dispozițiile art. 4 alin. 1 din Ordonanța de urgență a G. nr. 4., potrivit cărora determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensii aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor Hotărârii G. nr. 1. privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile L. nr. 1..
Ca atare, aplicabilitatea prevederilor normelor metodologice aprobate prin G. nr. (...) este întărită și confirmată de norma de trimitere din Ordonanța de urgență a G. nr. 4..
Totodată, potrivit art. 1 din Codul civil și art. 15 alin. 2 din Constituția
României, republicată, legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactivă.
În aceste condiții, este evident că legea nouă, respectiv nr. 1. nu se poate aplica decât situațiilor ivite după intrarea ei în vigoare, deci persoanelor ale căror drepturi la pensie s-au deschis după data de 1 aprilie 2001, nu și persoanelor pensionate sub imperiul L. nr. 3.";.
S-a mai reținut de către Înalta Curte de Casație și Justiție că, „. urmare, singurele facilități oferite de nr. 3. persoanelor care au lucrat în grupa I sau II de muncă sunt acordarea sporului de grupă și posibilitatea pensionării înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, dispozițiile art. 14 din acest act normativ neavând semnificația reducerii stagiului de cotizare utilizat la recalcularea pensiei.";
Reținând că în conformitate cu dispozițiile art. 329 alin. 3 C.proc.civ. decizia în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, se constată căinstanța de fond, în aplicarea menționatei decizii, în mod corect a apreciat că textul art. 14 din L. nr. 3. nu prevede în mod distinct un alt stagiu de cotizare la determinarea drepturilor de pensie, decât cel general, care este de 30 de ani pentru bărbați potrivit art. 8 din L. nr. 3..
Întrucât pensia reclamantului a fost stabilită sub imperiul vechii legislații - L. 3., în conformitate cu dispozițiile HG nr. 1. și OUG nr. 4. a fost supusă recalculării. Or, aceste acte normative - art. 2 alin. 3 din HG nr. 1. - precizează că recalcularea pensiei se va face cu luarea în considerare a stagiului de cotizare - vechimea în muncă - reglementat de actul normativ în vigoare la data pensionării.
Art. 8 din L. nr. 3. a reglementat vechimea minimă în muncă, necesară pensionării ca fiind de 30 de ani pentru bărbați, aplicată de C. J. de P. la recalculare. S. complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului de pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine data începerii operațiunii de evaluare.
Constatând că prin D. nr. 4. a Î. C. de C. și Justiție s-a stabilit că persoanelor pensionate sub imperiul L. nr. 3. le sunt aplicabile dispozițiile art. 14 din acest act normativ, fără a se face nici o referire la stagiul complet de cotizare, care tot prin acest act normativ este stabilit la 30 de ani în cazul bărbaților - art. 8 - în baza art. 312 alin. 1 Cod proc. civ., criticile recurentului se constată a fi nefondate.
Curtea reține de asemenea că, potrivit prevederile OUG nr. 1., s-au aplicat și persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost recalculate conform dispozițiilor OUG nr. 4., cu excepția acelora în cazul cărora, pentru determinarea punctajului mediu anual, s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special.
În speță, pensia reclamantului a fost recalculată în temeiul dispozițiilor
OUG nr. 4. coroborate cu cele ale HG nr. 1., fiind luat în considerare un stagiu complet de cotizare de 30 de ani (f. 6 dosar fond), astfel încât reclamantului nu îi este aplicabilă excepția reglementată de II lit. a) din OUG nr. 1., atâta timp cât, la determinarea punctajului său mediu anual, nu s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special, ci cea menționată de 8 din L. nr. 3..
În consecință, prin utilizarea stagiul complet de cotizare de 30 de ani la calculul pensiei reclamantului prin decizia contestată, intimata nu a procedat la modificarea în vreun fel a datelor ce au condus la stabilirea drepturilor inițiale de pensie ale reclamantului, ci a respectat întocmai prevederile din Ordonanța de U. a G. nr. 1..
Ținând seama de aceste considerente, Curtea apreciază ca hotărârea fondului este legală și temeinică, astfel ca o va menține ca atare, urmând ca în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ. să respingă, ca nefondat, recursul declarat de recurent, în cauză nefiind incident motivele de recurs invocate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul R. V. împotriva sentinței civile nr. 517 din 26 martie 2010 a T.ui M., pronunțată în dosar nr.
(...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 19 ianuarie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
G. L. T. S.-C. B. I.-R. M.
G. G. C.
Red.SCB Dact.SzM/2ex. (...)
Jud. fond: M. C. și D. M. H.
| ← Decizia civilă nr. 5247/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 1717/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
