Decizia civilă nr. 5247/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale

Dosar nr. (...)*

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția I Civilă

D. CIVILĂ Nr.5247/R/2011

Ședința 14 decembrie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I. T. JUDECĂTOR: C. M. JUDECĂTOR: L. D.

GREFIER: N. N.

S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 4024 din (...) a Tribunalului C. privind și pe reclamanta intimată D. M., având ca obiect asigurări sociale - contestație împotriva deciziei de pensionare.

Mersul dezbaterilor și susținerile părților s-au consemnat în încheierile ședințelor de judecată din data de 6 decembrie respectiv 9 decembrie, când s-a amânat pronunțarea, încheieri care fac parte integrantă din prezenta decizie

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 4024 din 3 octombrie 2011 a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr. (...)*, a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanta și precizata de reclamanta D. M. împotriva pârâtei C. J. DE P. C. și în consecință s-a anulat decizia privind acordarea pensiei de invaliditate nr.180480/(...), emisa de parata.

A fost obligată pârâta sa emită o noua decizie de pensionare în favoarea reclamantei cu aplicarea prevederilor art. 59 al. 2 din L. nr.1., cu un stagiu complet de 25 de ani, începând cu data de (...).

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Reclamanta este beneficiara a pensiei de invaliditate începând cu data de

(...), conform D. nr.180480/(...), inițial fiind încadrata în gradul III de invaliditate.

La data pensionarii, reclamanta avea vârsta de 37 ani 5 luni și 28 zile.

În anul 2005, în baza prevederilor OUG nr.4/2005, aprobata prin L. nr.

7., HG nr. 1. și ale HG nr. 1456/2005 i-a fost recalculata pensia începând cu data de (...), conform D. de pensie nr. (...)05. La acea data - anul 2005- reclamantei i-a fost stabilit un stagiu potențial de 10 ani 1 luna, 3 zile, pentru fiecare an de stagiu potențial primit, acordându-se conform art.78 alin (6) lit.c cate 0,40 puncte corespunzător gradului III de invaliditate.

Prin D. nr.180480/(...), reclamantei i-a fost stabilit în urma recalculării un punctaj mediu anual de 0,60482 puncte.

Începând cu data de (...) în baza D. asupra capacității de munca nr.633/(...) reclamanta a fost trecuta din gradul III de invaliditate în gradul II de invaliditate.

În baza D. asupra capacității de munca nr.633/(...) reclamantei i-a fost emisa începând cu (...) decizia de pensie de invaliditate nr. 180480/(...).

1

Din documentele scrise depuse la dosar rezulta că data ivirii invalidității

(...), vârsta la data ivirii invalidității este de 37 ani 5 luni 28 zile, data înscrierii inițiate la pensie: (...) (L. nr.3.), stagiul de cotizare este de 25 ani 4 luni 27 zile, iar stagiul de cotizare necesar conform art.57 în raport cu vârsta la data ivirii invalidității este de 14 ani, conform Tabelului nr.3 din L. 1..

În conformitate cu prevederile art.171, alin.(1) recalcularea pensiei, se face cu respectarea condițiilor existente la data emiterii deciziei inițiale.

Art.171 -(2). Prevederile alin. l se aplica și în cazul pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislației anterioare, la modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate. C. art.59 alin.2 în cazul asiguraților care au realizat cel puțin jumătate din stagiul de cotizare necesar (14 ani) - precizat în Tabelul nr.3, stagiul potențial se determina ca diferența între stagiul complet de cotizare (25 ani) și stagiul de cotizare necesar (14 ani).

Prin decizia de pensie din anul 2005, pârâta a acordat reclamantei un stagiu potențial de 10 ani l lună și 3 zile. Prin decizia de pensie din anul 2010, pârâta a acordat un stagiu potențial de doar 4 ani 7 luni 3 zile, deși reclamanta a cotizat în toate perioada 2005-2010.

Întrucât reclamanta s-a pensionat sub incidența L. nr.3., stagiul legal complet de cotizare - femeie - este de 25 ani și nu de 30 ani. Stagiul complet de cotizare de 30 ani s-a aplicat asiguraților - bărbați - ale căror drepturi de pensie s-au deschis sub imperiul L. nr.3..

În baza prevederilor art.59 alin.(2) din L. nr.1. în cazul asiguraților care au realizat cel puțin jumătate din stagiul de cotizare necesar - În cazul reclamantei 14 ani - menționat în tabelul nr.3 din lege, stagiul potențial se determina ca diferența între stagiul complet de cotizare - 25 ani în cazul reclamantei și stagiul de cotizare necesar adică 14 ani în cazul de față.

Potrivit art. 59 al. 2 din L. nr. 1., „În cazul asiguraților care au realizat cel puțin jumătate din stagiul de cotizare necesar, prevăzut în tabelul nr. 3, stagiul potențial se determină ca diferență între stagiul complet de cotizare și stagiul de cotizare necesar";.

Potrivit tabelului nr. 3 prevăzut în art. 59 al. 2 din L. nr. 1., stagiul de cotizare necesar în cazul reclamantei era de 18 ani, stagiul de cotizare realizat de către reclamantă este de 25 ani, 4 luni și 27 de zile.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 23, 78, 87, art. 59 al. 2, art. 155 și urm. din L. nr. 1., instanța a admis acțiunea, a anulat decizia privind acordarea pensiei de invaliditate nr.180480/(...), emisa de parată și a obligat pârâta să emită o nouă decizie de pensionare în favoarea reclamantei cu aplicarea prevederilor art. 59 al. 2 din L. nr.1., cu un stagiu complet de 25 de ani începând cu data de (...).

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C. J. de P. C. solicitândmodificarea sentinței atacate, cu respingerea acțiunii.

În motivarea recursului pârâta a arătat că potrivit prevederilor art. 59 alin. (1) din L. nr. 1., la stabilirea pensiei de invaliditate asiguraților (adică tuturor persoanelor) li se acorda un stagiu potențial, determinat ca diferența intre stagiul complet de cotizare și stagiul de cotizare realizat efectiv până la data încadrării într-un grad de invaliditate.

Prin decizia de pensie din anul 2010 pârâta a acordat un stagiu potențial de doar 4 ani, 7 luni și 3 zile, tocmai pentru că reclamanta a cotizat în toată perioada 2005-2010 iar în acest mod s-a mărit stagiul realizat efectiv.

Nu este de înțeles stipularea în dispozitiv a aplicării alin. 2 al art. 59. Condiția de vechime pentru acordarea pensiei de invaliditate este realizarea a cel puțin jumătate din stagiul de cotizare necesar, prevăzut în tabelul nr. 3.

2

Daca aceasta condiție este îndeplinită, atunci se ia în calcul toata vechimea realizata, iar diferența până la stagiul complet se acoperă cu stagiu potențial. Evident, stagiul potențial este o posibilitate, și nu o obligație în cuantum fix.

59 (2) În cazul asiguraților care au realizat cel puțin jumătate din stagiul de cotizare necesar, prevăzut în tabelul nr. 3, stagiul potențial se determina ca diferența între stagiul complet de cotizare și stagiul de cotizare necesar-adică stagiul de minim jumătate din Tabelul nr.3. Evident, aceste persoane nu au o situație superioara care sa le îndreptățească la vreun extrabeneficiu, ci doar realizează condiția minima pentru acordarea pensiei.

Că legiuitorul nu a dorit sa uniformizeze situațiile este și art.60 care se refera la handicapați - deci la persoane care au o situație mai grava decât restul general indicat în art.57, 59 - fiind nevoite sa muncească în condiții de handicap. art. 60 Asiguraților care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent calității de asigurat li se acorda un stagiu potențial, determinat ca diferența între stagiile de cotizare cerute la art. 47 și stagiile de cotizare realizate efectiv.

În plus, la baza legii pensiilor sta principiul contributivității - des invocat în instanța - în cazul de fata prin excepție înlăturat.

2. Se face apel la vechea lege a pensiilor nr.3. neincidentă în cauza - uitându-se de cele trei etape din evoluția pensiilor: L. nr.3., L. nr.1. și recalcularea prin procedeul legii nr.1. a tuturor dosarelor stabilite în baza L. nr.3. potrivit HG nr.1. pentru atingerea egalității de calcul. A., încă din data de (...) potrivit HG.nr.1456/2005 nu mai este incidenta legea veche, ci discuția se poarta pe L. nr.1.. Nu a fost investita instanța cu decizia de recalculare din (...), neatacata.

Potrivit art. 2, alin.3 din HG nr. I550/2004, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de L. nr. 3. - potrivit art. 8 al acesteia stagiul complet de cotizare este de 25 de ani pentru femei.

Dar, la data recalculării reclamanta nu îndeplinise condițiile de pensionare de limita de vârsta pe L. nr.3.(avea doar 44 de ani)- fiind născuta din

1960 - motiv pentru care și avea doar o pensie de boala calculata conform vechii legi, care a fost recalculata.

Stagiul complet folosit - de 30 de ani - este corect, întrucât se observa ca acesta era stagiul maxim pentru femei prevăzut, valabil pentru toate femeile născute după data de 12.1954.

Așadar în mod greșit i s-a recunoscut beneficiul aplicabil doar celor care deja erau pensionați la data apariției L. nr.1. de acordare a stagiului de 25 de ani la femei - stagiu care a fost mărit progresiv prin L. 1. în funcție de data nașterii de la 25 la 30 de ani.

În plus, prin anularea D. din 04.2010 se pot anula strict schimbările aduse în pensia reclamantei prin aceasta decizie - or acest act nu a avut ca obiect decât trecerea din gradul 3 în 2 de invaliditate.

(1) în sistemul public se asimilează stagiului de cotizare și perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul: a) a beneficiat sau beneficiază de drepturi de asigurări sociale, de la art. 40 lit. d.) - pensie de invaliditate.

(4) Perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) se valorifica pentru obținerea prestațiilor de asigurări sociale prevăzute de prezenta lege.

(5) Se exceptează de la prevederile alin. (4) numai pensia anticipata și pensia anticipata parțiala, așadar se iau în calcul la pensie de invaliditate și perioadele de invaliditate, în loc de salariu considerându-se cuantumul pensiei.

3

În aceste condiții, stagiul potențial scade, fiind posibil ca în funcție de valoarea pensiei să rezulte pe perioada de stagiu un punctaj mai mic decât punctajul potențial acordat inițial de legiuitor. A., după fiecare revizuire medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite o noua decizie prin care se stabilește, după caz: a) menținerea în același grad de invaliditate; b) încadrarea în alt grad de invaliditate; c) încetarea calității de pensionar de invaliditate, ca urmare a redobândirii capacității de muncă.

(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifica sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia de revizuire medicala.

Calculul este corect, stagiul realizat crescând, iar cel potențial scăzând corelativ, punctajele rezultate prin calcularea pensiei fiind inferioare celor teoretice, potențiale acordate inițial de legiuitor pentru acoperirea vechimii.

În 2005 avea 19 ani, 10 luni și 27 de zile stagiu realizat și 10 ani, 1 luna și 3 zile stagiu potențial,

Total: stagiu complet 30 de ani.

Nu exista nici o prevedere care să oblige la pensie de invaliditate într-un anumit cuantum, aceasta fiind consecința calculelor legale de mai sus.

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 24 noiembrie 2011, reclamanta a solicitat respingerea recursului.

În motivare reclamanta a arătat că s-a pensionat începând cu (...), conform Decizie de pensie nr.180480/(...) privind acordarea pensiei pentru incapacitate de munca, în conformitate cu prevederile L. nr.3..

La acea dată avea vârsta de 37 ani 5 luni 28 zile.

În baza D. asupra capacitații de munca nr.633/(...) a fost trecuta din gradul III de I. în gradul II de invaliditate, fiindu-i comunicata D. nr.180480/(...), contestată în prezentul dosar pentru că i-a fost redus punctajul mediu anual de la 0.60482 la 0.59581 puncte, precum și cuantumul pensiei de la 444 lei la 437 lei.

Raportat la prevederile art.2 alin.3 din H. nr.1456/2005 care trimite la prevederile L. nr.3. și la art.8 din L. nr. 3., stagiul complet de cotizare este de 25 ani pentru femei.

Stagiul complet de 30 de ani s-a aplicat bărbaților.

Or, condițiile existente la data emiterii deciziei inițiale vor fi menținute și în cazul pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislației anterioare, la modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate.

În acest sens stipulează prevederile art.171 alin.2 din L. nr.1. așa cum a fost introdus prin O. nr.49/2001.

Art. 171 (1) În cazul modificării numărului de urmași după intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru o pensie stabilită pe baza legislației anterioare, pensia pentru soțul supraviețuitor se recalculează potrivit prezentei legi, cu îndeplinirea condițiilor existente la data deciziei inițiale.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislației anterioare, la modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate.

Cât privește stagiul potențial cuvenit, acesta trebuie calculat în funcție de stagiul complet de cotizare, stagiul de cotizare necesar (art.57 - Tabel nr.3 din L. nr.1.) sau stagiul de cotizare efectiv realizat.

În baza datelor și documentelor scrise existente la dosar rezultă următoarele:

- data ivirii invalidității: (...):

- vârsta la data ivirii invalidității: 37 ani 5 luni 28 zile

4

- data înscrierii inițiale la pensie: (...) (L. nr.3.)

- total stagiu de cotizare realizat: 25 ani 4 luni 27 zile

- stagiu de cotizare necesar conform art.57 în raport cu vârsta la data ivirii invalidității este de 14 ani. conform Tabel nr.3 din L. 1..

- vârsta standard de pensionare 60 ani 0 luni.

C. prevederilor arf.59 alin.(2) din L. nr. 1., în cazul asiguraților care au realizat cel puțin jumătate din stagiul de cotizare necesar - în cazul reclamantei- intimate 14 ani - precizat în Tabelul nr.3 din lege, stagiul potențial se determina ca diferența între stagiul complet de cotizare - 25 ani în cazul reclamantei - și stagiul de cotizare necesar - adică 14 ani. în cazul de fata.

C. prevederilor art.59 alin. (3) din L. nr.1. stagiul potențial rezultat conform alin. (2) - 11 ani (25 ani-14 ani) - nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care asiguratul ar fi putut realiza de la data ivirii invalidității - (...) - până la împlinirea vârstei standard de pensionare de 60 de ani, adică 12 ani 6 luni și 2 zile, vârsta la care, în condițiile prezentei legi, poate solicita o pensie pentru limită de vârstă.

Rezultă fără dubiu că intimata este îndreptățită să-i fie acordat stagiul potențial conform prevederilor art.59 alin.(2) și alin. (3).

Legiuitorul a urmărit prin măsurile adoptate - la acordarea stagiului potențial - să vină în sprijinul acestei categorii de asigurați, având în vedere situația gravă a acestora și de cele mai multe ori imposibilitatea de a munci și a se întreține. Este și motivul pentru care în cazul acestora principiul contributivității se aplică în alte condiții.

C. prevederilor arf.78 alin. (6) lit.b din lege pentru cei cu gradul II de invaliditate se acorda cota de 0.60 puncte pentru fiecare an de stagiu potențial acordat.

În drept a invocat prevederile art.304 Cod pr.civ.; art.57, art.59 alin.(2), art.78 alin. (6), art.171 alin.(2) din L. nr.1.; L. nr.3..

Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și aapărărilor invocate, Curtea reține următoarele:

Recursul este fondat doar în ce privește motivul de recurs referitor la incorecta aplicare în cazul reclamantei a dispozițiilor art. 59 alin. 2 din L. nr. 1., sens în care urmează a se modifica sentința în sensul înlăturării dispoziției instanței de a se recalcula pensia reclamantei cu luarea în considerare a acestor prevederi legale.

În acest sens, se reține faptul că interpretarea dispozițiilor art. 59 din L. nr. 1. trebuie făcută corelat cu prevederile art. 57 din lege.

Art. 57 statuează:

„(1) Asigurații care și-au pierdut capacitatea de munca datorită unei boli obișnuite sau unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate, dacă îndeplinesc stagiul de cotizare necesar în raport cu vârstă, conform tabelului nr. 3. (…)

(2) Beneficiază de pensie de invaliditate și asigurații care, până la data ivirii invalidității, au realizat cel puțin jumătate din stagiul de cotizare necesar, prevăzut în tabelul nr. 3.

(3) Asigurații prevăzuți la art. 47 beneficiază de pensie de invaliditate, dacă au realizat cel puțin jumătate din stagiul de cotizare necesar, prevăzut în tabelul nr. 3, in raport cu vârsta avuta la data expertizării";.

Art. 59 din L. nr. 1. statuează că:

„(1) La stabilirea pensiei de invaliditate asiguraților li se acorda un stagiu potențial, determinat ca diferența între stagiul complet de cotizare și stagiul de cotizare realizat efectiv până la data încadrării într-un grad de invaliditate.

5

(2) În cazul asiguraților care au realizat cel puțin jumătate din stagiul de cotizare necesar, prevăzut în tabelul nr. 3, stagiul potențial se determina ca diferența între stagiul complet de cotizare și stagiul de cotizare necesar.

(3) Stagiul potențial rezultat conform alin. (1) si (2) nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care asiguratul l-ar fi putut realiza de la data ivirii invalidității până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3, vârsta la care, în condițiile prezentei legi, poate solicita o pensie pentru limita de vârstă";.

Se constată că dispozițiile art. 59 alin. 1 se aplică asiguraților care se încadrează în categoria descrisă de art. 57 alin. 1, iar art. 59 alin. 2 se aplică asiguraților care se încadrează în categoria descrisă de art. 57 alin. 2 din L. nr.

1., doar astfel putând fi explicată similitudinea exprimării folosite în cele două texte de lege, anume, faptul că în ambele alineate 2 se face vorbire de „. care au realizat cel puțin jumătate din stagiul de cotizare necesar";, fiind evident că alineatul 1 din cele două articole reglementează situația generală, când asigurații îndeplinesc stagiul de cotizare necesar în raport cu vârstă, conform tabelului nr. 3, iar alineatul 2 reglementează excepția, când a fost realizat doar jumătate din acest stagiul de cotizare necesar la data când se solicită înscrierea la pensie de invaliditate.

Concretizând, întrucât reclamanta, așa cum arată chiar aceasta în cuprinsul întâmpinării, avea la data ivirii invalidității ((...)) vârsta de 37 ani 5 luni 28 zile și un stagiu de cotizare realizat de 19 ani, 10 luni și 27 de zile (fila 9 dosar recurs), stagiul de cotizare necesar conform art.57 în raport cu vârsta la data ivirii invalidității fiind în cazul său, conform tabelului 3 din cuprinsul acestui articol, de 14 ani, se constată că în cazul său se aplică art. 57 alin. 1 din L. nr. 1., conform căruia se acordă pensie de invaliditate asiguraților care îndeplinesc stagiul de cotizare necesar în raport cu vârstă, conform tabelului nr.

3, fapt ce atrage aplicarea art. 59 alin. 1 din L. nr. 1. în calculul pensiei, anume, prin acordarea la stabilirea pensiei de invaliditate a unui stagiu potențial,

determinat ca diferența între stagiul complet de cotizare și stagiul de cotizare realizat efectiv până la data încadrării într -un grad de invaliditate.

Nu există argumente juridice convingătoare pentru a susține aplicabilitatea dispozițiilor art. 59 alin. 2 din L. nr. 1. și în cazul asiguraților care au realizat integral stagiul de cotizare necesar, fiind evident că în cazul acestora, stagiul potențial trebuie acordat (cum statuează art. 59 alin. 1) ca diferență dintre stagiul complet de cotizare și stagiul de cotizare realizat efectiv până la data încadrării într-un grad de invaliditate, doar în acest mod relevându-se finalitatea acordării acestui stagiu potențial, anume, aceea ca printr-un artificiu al legii, să se considere că este realizat stagiul complet de cotizare, prin ipoteză, mai mare decât stagiul de cotizare realizat efectiv până la data încadrării într-un grad de invaliditate.

Prin reglementarea stagiului potențial, legiuitorul acceptă a considera îndeplinite condițiile de pensioare în cazul în care nu este îndeplinit stagiul complet de cotizare pentru pensia de limită de vârstă, acordând protecție socială categoriilor sociale defavorizate mai devreme decât în cazul asiguraților care nu și-au pierdut capacitatea de muncă anterior vârstei standard de pensionare.

Nicidecum nu se urmărește favorizarea acestor categorii în alt mod, prin acordarea unor ani de stagiu potențial excedentari față de cei necesari pentru îndeplinirea condițiilor de pensioare.

De aceea, în condițiile în care, așa ca în cazul reclamantei, ulterior înscrierii la pensie de invaliditate, cu ocazia recalculării pensiei aferente trecerii dintr-un grad de invaliditate în altul, se evidențiază o nouă perioadă considerată conform legii ca fiind contributivă, potrivit art. 38 din L. nr. 1., apare ca legitim

6 a se reconsidera stagiul potențial prin scăderea din stagiul complet de cotizare a stagiului de cotizare realizat efectiv până la data recalculării, întrucât rațiunea legii o impune: prin ipoteză, într-o astfel de situație, stagiul potențial nu se mai justifică decât pentru perioada lipsă din stagiul complet de cotizare necesar pentru deschiderea dreptului la pensie, considerentele dezvoltate în cele ce preced fiind aceleași.

Nefondat apare motivul de recurs prin care se susține aplicabilitatea în cazul reclamantei a unui stagiu complet de cotizare de 30 de ani, fiind corectă statuarea primei instanțe în sensul că acesta trebuie să fie de 25 de ani.

Așa cum arată intimata reclamantă, incidente sunt prevederile art. 171 (1) din L. nr. 1., ce stipulează în sensul că: „în cazul modificării numărului de urmași după intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru o pensie stabilită pe baza legislației anterioare, pensia pentru soțul supraviețuitor se recalculează potrivit prezentei legi, cu îndeplinirea condițiilor existente la data deciziei inițiale.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislației anterioare, la modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate";.

Având în vedere faptul că recalcularea pensiei de invaliditate a reclamantei, stabilită inițial sub auspiciile L. nr. 3., în anul 1997, a avut loc cu ocazia trecerii de la gradul III la gradul II de invaliditate, în anul 2010, devine aplicabilă limitarea precizată în cuprinsul alin. 1 al art. 171 din L. nr. 1., în sensul că recalcularea trebuie făcută „cu îndeplinirea condițiilor existente la data deciziei inițiale";, ceea ce atrage, în condițiile în care recalcularea trebuie făcută „potrivit prezentei legi";, aplicarea unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani.

Aceasta, prin aplicare dispozițiilor invocate de reclamanta intimată în cuprinsul întâmpinării, anume, art. 2 alin.3 din normele metodologice din cuprinsul anexei la H. nr.1456/2005 și art.8 din L. nr. 3., stagiul complet de cotizare fiind de 25 ani pentru femei.

Nefondată este critica prin care se invocă imutabilitatea deciziei emise la data de (...), atacată prin acțiunea formulată, sub aspectul stagiului complet de cotizare, în măsura în care nu sub acest aspect aduce modificări deciziei anterioare de pensie de invaliditate și în condițiile în care și prin decizia din data de (...) (filele 8 și 9 dosar recurs) era stabilit un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, necontestat în raport de acea decizie anterioară.

Or, în acest caz, devin incidente prevederile art. 89 alin. 1 din L. nr. 1., ce statuează că „în situația în care se constata erori în stabilirea și în plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile și modificările legale, atrăgând, după caz, răspunderea celor vinovați";.

Textul legal permite deci ca oricând sunt constatate erori în stabilirea cuantumului pensiei, acestea să fie îndreptate, situație în care, fiind obligația legală a pârâtei intimate de a opera aceste corecturi ori de câte ori acestea sunt semnalate, apare ca o exercitare abuzivă și contrarie legii a obligațiilor sale opunerea de a cerceta pertinența criticilor aduse de reclamantă cu privire la cuantumul pensiei sale.

Pensia reprezintă de multe ori sursa existenței beneficiarului, astfel încât legiuitorul a înțeles să nu permită perpetuarea unor erori în modul de stabilire a cuantumului ei, ci a reglementat această obligație legală a pârâtei intimate de a opera modificările și revizuirile legale atunci când se constată erori în stabilirea cuantumului pensiei. Or, textul legal citat nu face distincție între situația în care erorile sunt constatate din oficiu sau sunt semnalate de către beneficiar, astfel încât, ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus";

7

(unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să facă distincții). În concluzie, chiar atunci când beneficiarul pensiei sesizează organul competent cu o eroare în modul de stabilire a cuantumului pensiei sale, trebuie să se facă corecturile legale, iar în situația în care casa de pensii refuză aceasta, sesizarea instanței este legitimă și nu poate fi paralizată prin invocarea unei excepții de tardivitate care poate viza doar alte situații expres prevăzute de lege.

Față de aceste considerente, urmează a fi admis recursul în baza art. 312 alin. 1 și 3 raportat la art. 304 pct. 9 C.proc.civ., cu consecința modificării sentinței în limita arătată și cu menținerea dispoziției apreciate corecte de către instanța de recurs.

Va fi obligată recurenta, în baza art. 276 C.proc.civ., la plata sumei de

250 lei din onorariul avocațial aferent judecății în recurs, proporțional cu măsura în care a căzut în pretenții în această cale de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.,

D E C I D E:

Admite recursul declarat de pârâta C. J. de P. C. împotriva sentinței civile nr. 4024 din 3 octombrie 2011 a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr. (...)* pe care o modifică în parte în sensul că:

Obligă pârâta C. J. de P. C. să emită o nouă decizie de pensionare în favoarea reclamanta D. M. cu luarea în considerare, la stabilirea cuantumului pensiei acesteia a unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani, începând cu data de (...).

Menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.

Obligă pe intimata C. J. de P. C. să plătească intimatei D. M. suma de

250 lei cheltuieli de judecată în recurs.

D. este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședință publică din 14 decembrie 2011.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

I. T. C. M. L. D.

Red.I.T./S.M.

2 ex./(...) Jud.fond.P. U.

N. N.

GREFIER,

8

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 5247/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale