Decizia civilă nr. 1937/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1937/R/2011
Ședința publică din data de 31 mai 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. M.
JUDECĂTOR: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. și recursul declarat de reclamanta S. A. C. împotriva sentinței civile nr. 244 din
18 ianuarie 2011 pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), având ca obiect asigurări sociale - recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanta recurentă personal și asistată de avocat C. I. din cadrul Baroului C., lipsind reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este realizată.
Recursurile sunt declarate și motivate în termen legal, au fost comunicate reciproc și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la data de 17 mai
2011 reclamanta a înregistrat întâmpinare la recursul formulat de pârâtă iar la data de 31 mai 2011 pârâta a transmis la dosar prin fax întâmpinare la recursul formulat de reclamantă.
Reprezentantul reclamantei depune la dosar un set de înscrisuri reprezentând intervenții făcute de reclamantă pentru obținerea cărții sale de muncă și răspunsurile date de instituțiile cărora s-a adresat. D. că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune.
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea recursului formulat de reclamantă, modificarea sentinței pronunțate de prima instanță în sensul obligării pârâtei de a emite o nouă decizie cu luarea în calcul a adeverinței nr.
3184/(...) iar pentru perioada din 1979 și până în 1982 să se dispună a fi luat în considerare salariul minim pe țară în acea perioadă. Susține motivele recursului și solicită cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial, conform chitanței pe care o depune la dosar.
Cu privire la recursul declarat de pârâtă, solicită respingerea acestuia ca nefondat arătând în esență că reclamanta a făcut dovada că a avut calitatea de persoană angajată cu contract de muncă pentru toată perioada (...) - (...). Solicită să fie acordate în integralitate și cheltuielile de la fond, prima instanță în mod greșit reducându-le și neținând cont în acest sens de împrejurarea că au existat trei termene de judecată, reprezentantul reclamantei fiind prezent la fiecare dintre acestea și depunând toate diligențele necesare soluționării cauzei.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 244 din 18 ianuarie 2011 a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), a fost admisă în parte acțiunea formulată și precizată de reclamanta S. A. C. împotriva pârâtei C. J. DE P. C. și în consecință a fost obligată pârâta să emită o nouă decizie de pensionare pentru reclamantă, începând cu data de (...) cu luarea în calcul la stabilirea drepturilor cu titlu de pensie a adeverinței nr.384/(...) emisă de SC A. SA.
Au fost respinse celelalte petite.
A fost obligată pârâta să achite reclamantei suma de 300 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial parțial.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în conformitate cu deciziei de pensionare nr. 2./(...) pârâta a acordat reclamantei pensie pentru limită de vârstă pentru un stagiu total realizat în România de 7 ani și 8 luni începând cu data de (...).
Din adeverința nr. 3184/(...) eliberată de A. SA B. rezultă că în perioada
(...) - (...) reclamanta a fost angajată în funcția de arhitect proiectant, conform contractului individual de muncă nr. 2/155/(...). În această perioadă societatea a achitat contribuțiile către bugetul asigurărilor sociale de stat, respectiv CAS și pensie suplimentară.
Această perioadă nu este cuprinsă în datele privitoare la activitatea în muncă a reclamantului, situație în care pârâta are obligația să emită o nouă decizie de pensionare în favoarea reclamantei cu luarea în calcul la stabilirea drepturilor cu titlu de pensie a adeverinței nr. 3184/(...) emisă de SC A. SA conform prevederilor art. 155 litera „f"; din Lg.1..
Decizia de pensie contestată a fost emisă cu respectarea prevederilor legale în vigoare în momentul emiterii și cu reflectarea activității în muncă conform carnetului de muncă depus la dosarul de pensionare, motiv pentru care petitul privind anularea acesteia a fost respins ca nefondat.
Pentru perioada (...) - (...) reclamanta nu a făcut dovada existenței raporturilor de muncă și a calității de asigurat, astfel că cererea privind calculul pensiei în funcție de salariul mediu brut lunar pe economie a fost nefondată și a fost respinsă.
Respectivul salariu se are în vedere în situația în care există dovada calității de asigurat, perioada contributivă și raporturile de muncă, însă nu există dovada salariului sau a retribuției. Văzând și prevederile art. 274 C. pr.civ.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta S. A. C. solicitândmodificarea în parte a sentinței, în sensul admiterii acțiunii precizate.
În motivare s-a arătat că drepturile de pensie au fost acordate inițial începând cu data de (...), conform deciziei nr.2./(...).
Originalul carnetului de muncă seria AX nr.0020953 a rămas la ultimul angajator la care a lucrat în România, în perioada (...) - (...), Î. de P. a P. A. B.
Deși reclamanta a făcut mai multe intervenții la B. nu i-a fost găsită cartea de munca nici în prezent.
Deține totuși o copie incompletă a cărții de munca care cuprinde activitatea desfășurată în perioada (...) - (...).
La data înregistrării dosarului de pensionare - (...) - a depus următoarele documente justificative scrise:
- adeverința nr. 4654/(...), eliberată de U. de A. „. M. B., dovedind că în perioada 1965 - 1972 a urmat și absolvit I. de A., curs de zi, cu durata de 6 ani.
- adeverința nr. 2308/(...), eliberată de S.C „. A. I. S. dovedind că în perioada (...) - (...) a lucrat în această unitate. Aceste perioade au fost luate în considerare la calculul pensiei.
- adeverința nr. 21106 din decembrie 1982, eliberată de I. de P. pentru Gospodărirea Apelor B., din care rezultă că în perioada (...) - (...) a lucrat ca arhitect la acest institut.
- S.C „A."; S. B., care a preluat activitatea fostului Institut de C. si P. pentru Gospodărirea Apelor, a eliberat adeverința nr. 3184/(...), din care rezultă că în perioada (...) - (...), a lucrat în această unitate ca arhitect proiectant, adeverința cuprinzând și drepturile salariale de care a beneficiat în această perioadă.
- adeverința nr. 682/(...), eliberată de Î. de P. a P. A. B. (ultima unitate la care a lucrat în România), din care rezultă că:
- în perioada (...) - (...) - a lucrat la A. I.
- în perioada (...) - (...) - a lucrat la I. B.
- în perioada (...) - (...) - a lucrat la I. B.
De la acest loc de munca nu a reușit să obțină și alte acte doveditoare. Critică hotărârea primei instanțe pentru neacordarea drepturilor, raportat la valorificarea adeverinței nr. 3184/(...), începând cu data de (...), data depunerii dosarului de pensionare la C. J. de P. C., întrucât prin adeverința nr. 3184/(...), angajatorul precizează expres că au fost virate la stat atât CAS-ul cât și contribuția la pensia suplimentara, în cuantumurile prevăzute de lege.
Cu referire la perioada (...) - (...), prin adeverința nr. 682/(...), este dovedită calitatea de salariată, iar potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din
Decretul nr.389/1972, toți angajatorii care foloseau personal salariat, erau obligați „să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat.
În concluzie, se impune admiterea acestui petit în sensul obligării pârâtei la stabilirea drepturilor de pensie cuvenite reclamantei prin luarea în calcul a salariului minim brut pe economie, în vigoare în acea perioada, așa cum stipulează prevederile art.78 și ale art.161 alin.(2) din L. nr.1..
Cu referire la cheltuielile de judecată aferente fondului, întrucât capetele de cerere privind stabilirea elementelor pensiei cuvenite pe perioadele (...)- (...) și (...) -(...) sunt întemeiate, reducerea sumei plătite apărătorului ales de la 750 lei la 300 lei nu se justifică, mai ales că judecătorul de la fond nu motivează care au fost argumentele în acest sens.
În cauza au fost trei termene de judecată la care avocatul a fost prezent, a fost formulată contestația, au fost depuse precizări de acțiune la (...), au fost depuse precizări scrise la data de (...). Au mai fost întocmite si expediate prin cab.av. C. I. notificări către A. S. B. și Î. de P. a P. A. B.
Împotriva aceleiași hotărâri a declarat recurs și pârâta solicitândmodificarea sentinței atacate, cu respingerea acțiunii reclamantei.
În motivare pârâta a arătat că în speță intimata este în eroare cum că ar fi primit respingere la pensie.
În realitate cererea de pensionare cu nr.1.-48527/(...) a fost admisă ca pensie comunitară (și respinsă doar ca pensie națională prin R. nr.48527/2010) însă acestea nu au fost emise simultan întrucât pentru acordarea pensiei comunitare a fost necesară primirea de către pârâtă a unui formular din Germania cu confirmarea vechimii. Pensia se primește de la data cererii, anume (...), cum a indicat și în copia deciziei nr.2./2010.
Potrivit art.169 alin.3 din L. nr.1., „pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare".
Cum adeverința în discuție a fost depusă la (...) data de acordare de (...) este corectă; adeverința a fost depusă după data introducerii procesului - 04.2010, cererea în instanță fiind prematură, nefiind emis nici un răspuns de către pârâtă până la data judecării (...).
În fapt instanța fusese investită doar cu petitul respingerii cererii de pensionare, care era fără obiect, fiind acordată o admitere.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 17 mai 2011, reclamanta a solicitat respingerea recursului pârâtei, reiterând în motivare chestiunile de fapt și de drept invocate în propriul recurs.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și aapărărilor invocate, Curtea reține următoarele:
Recursul reclamantei este întemeiat.
Se constată, astfel, că pe lângă adeverința a cărei valorificare la stabilirea pensiei reclamantei a dispus-o prima instanță, se impune a se lua în calcul și perioada (...) - (...), care a fost probată ca fiind lucrată de către reclamantă prin depunerea adeverinței nr. 682/(...), eliberată de Î. de P. a P. A. B., în cadrul Î. de prezentare a produselor alimentare, în funcția de arhitect (fila 12 dosar fond).
Așa cum subliniază reclamanta, chiar în lipsa atestării salariilor de care a beneficiat reclamanta pe perioada arătată, nu se poate considera că aceasta nu a fost contributivă, în condițiile în care potrivit art. 1 din Decretul nr.
389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat, ce statuează la art. 1 că „. socialiste de stat, organizațiile cooperatiste, alte organizații obștești, orice alte persoane juridice, precum și persoanele fizice, care folosesc personal salariat, sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat";. În mod evident, plata contribuției de asigurări sociale a trebuit să fie plătită pentru perioada arătată inclusiv prin raportare la veniturile salariale ale reclamantei, de către unitatea la care aceasta a funcționat, o unitate socialistă, deci de stat, cum erau toate întreprinderile la acea epocă, situație în care chiar în ipoteza, neîntâlnită în practică, în care nu s-ar fi făcut vărsământul contribuției legale la bugetul asigurărilor sociale de stat, faptul nu poate fi imputat reclamantei, ci angajatorului, care la acea epocă, așa cum s-a arătat, era în fond statul, ca deținător al tuturor întreprinderilor. Ca o consecință, se impune luarea în considerare a perioadei menționate ca fiind contributivă.
Raportat la veniturile în funcție de care se impune calculul drepturilor de pensie aferente acestei perioade, Curtea constată că art. 161 alin. 2 din L. nr.
1. statuează în sensul că în condițiile în care, pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare ale acestora. În caz contrar, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul minim pe țară, în vigoare în perioada respectivă.
În speță, nu se impune aplicare tezei finale a aliniatului citat, având în vedere probațiunea furnizată.
A., s-a dovedit cuantumul salariilor pentru perioada (...)-(...), fiind în cuantum de 1910 lei până la (...), 2200 lei până la (...), respectiv 2520 lei până la (...) (fila 121 dosar fond, adeverința nr. 384/(...) emisă de SC A. S.).
Prin raportare la cuprinsul tabelului din anexa 6. la L. nr. 1., care indică salariul mediu anual, se constată că pe perioada (...)-(...), reclamanta a avut un salariu mai mare decât salariul mediu brut lunar pe economie (în cuantum de
1663 lei pentru anul 1974, 1813 lei pentru anul 1975, 1964 lei pentru anul
1976, 2102 lei pentru anul 1977, 2344 pentru anul 1978 și 2457 pentru anul
1979).
În mod evident, dat fiind că în perioada următoare, (...) - (...), reclamanta a funcționat ca arhitect, deci pe aceeași funcție, iar modalitatea de trecere de la un angajator la altul s-a făcut prin transfer, lăsând a se înțelege o anume continuitate în considerarea gradației, respectiv a treptei/clasei de salarizare luate în considerare la stabilirea drepturilor salariale, se consideră de către Curte că sunt suficiente dovezile administrate pentru ca pornind de la datele concrete ale perioadei anterioare celei în discuție, să se deducă, pe cale de prezumție simplă, că salarizarea reclamantei și pe perioada în discuție, (...) - (...), a fost superioară salariului mediu brut lunar pe economie.
Urmează deci a se dispune luarea în considerare pentru această perioadă a salariul mediu brut pe economie, în scopul stabilirii drepturilor de pensie ale reclamantei, așa cum a solicitat aceasta prin precizarea de acțiune (fila 29 dosar fond).
Întemeiată apare și critica din recursul reclamantei referitoare la cuantumul cheltuielilor de judecată aferente fondului, acordate reclamantei. A., se constată că din onorariul de 750 lei, prima instanță a acordat doar suma de 300 lei, în condițiile în care litigiul a fost câștigat în cea mai mare parte de către reclamantă, fiind respins doar capătul de cerere privitor la anii de facultate, care fuseseră luați în considerare la data promovării acțiunii, iar raportat la perioada contributivă (...)-(...), doar în cursul procesului s-a depus la dosar, direct în instanță, adeverința ce atesta cuantumul salariilor încasate. Așa fiind, se impune modificarea și sub acest aspect a sentinței, prin obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată aferente fondului în cuantum de 600 lei, proporțional cu măsura în care a câștigat procesul.
Recursul pârâtei va fi respins ca nefondat.
Se constată că dintre toate motivele de recurs, doar prin cele ce invocă prematuritatea și lipsa de obiect a acțiunii se tinde la modificarea sentinței, celelalte susțineri fiind în sensul celor statuate de Tribunalul Cluj prin hotărârea pronunțată.
A., raportat la prematuritate, prin referire la nedepunerea adeverinței nr.
384/(...) la pârâtă anterior solicitării în instanță a considerării ei la calculul pensiei, se constată că reclamanta, în fapt, a depus totodată adeverința atât la instanță, la data de 21 decembrie 2010 (fila 119 dosar fond), cât și la sediul pârâtei, la data de 20 decembrie 2010 (fila 120 dosar fond), fără ca pârâta recurentă să invoce faptul că ar fi dat curs pe cale administrativă acestei cereri până la data judecării recursului, astfel încât practic, recurenta își invocă propria culpă. Prematuritatea criticării pârâtei pentru neluarea în considerare a acelei adeverințe la calculul pensiei a încetat să mai subziste odată cu expirarea termenului legal în care pârâta trebuia să răspundă la cererea administrativă de recalculare a pensiei ce a însoțit depunerea adeverinței. Ca urmare, prematuritatea a fost acoperită.
Cât privește petitele cu care a fost investită instanța, acestea, în mod evident, nu au vizat altceva decât a soluționat prima instanță. Se afirmă de către recurenta pârâtă că reclamanta a criticat decizia de respingere a cererii de acordare a pensiei naționale, iar nu cea de acordarea a pensiei comunitare.
Se constată însă că nu la decizia de respingere, nr. R. din (...) (fila 45 dosar fond) face referire reclamanta prin petitul acțiunii (decizia fiind de altfel depusă la dosar de către pârâtă), ci la decizia nr. 2. din (...), de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, pensie comunitară (fila 6-7 dosar fond), anexată la acțiunea introductivă și nominalizată ca atare în petitul acțiunii.
Nu subzistă deci nici această critică.
Văzând dispozițiile art. 312 alin. 1 și 3 raportat la art. 304 pct. 9 și art. 304 ind. 1 C.proc.civ., Curtea va admite recursul reclamantei și va respinge recursul pârâtei, conform considerentelor ce preced.
În baza art. 274 C.proc.civ., va fi obligată pârâta intimată la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, în favoarea reclamantei recurente, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. J. de P. C.
Admite recursul declarat de reclamanta S. A. C. împotriva sentinței civile nr. 244 din 18 ianuarie 2011 a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...) pe care o modifică în parte în sensul că obligă pârâta să ia în calcul la stabilirea punctajului mediu anual al reclamantei, salariul mediu brut pe economie pentru perioada (...) - (...).
Obligă pârâta la plata sumei de 600 lei în favoarea reclamantei cu titlu de cheltuieli de judecată aferente judecății la fond și la 100 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Menține restul dispozițiilor care nu contravin prezentei.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 31 mai 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, C. M. I. T. D. C. G.
GREFIER, N. N.
Red.I.T./S.M.
2 ex./(...) Jud.fond. P. U.
| ← Decizia civilă nr. 4627/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 4693/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
