Decizia civilă nr. 224/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 224/R/2011

Ședința din 24 ianuarie 2011

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE : L. D.

JUDECĂTOR : D. G. JUDECĂTOR : S. D. GREFIER : C. M.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul B. T. împotriva sentinței civile nr. 4260 din 07 decembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta intimată C. J. DE P. C., având ca obiect ordonanță președințială.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantului recurent B. T., avocat L. Ș., în substituirea domnului avocat A. C., lipsă fiind reclamantul recurent și reprezentantul pârâtei intimate.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei intimate și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta reclamantului recurent depune la dosar împuternicirea avocațială a avocatului titular și delegație avocațială de substituire și arată că nu mai are alte cereri în probațiune de formulat.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat,

Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Reprezentanta reclamantului recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii cererii de ordonanță președințială, susținând concis motivele arătate în scris prin memoriul de recurs depus la dosar. Nu solicită obligarea pârâtei intimate la plata cheltuielilor de judecată.

Curtea reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 4260 din 07 decembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), a fost respinsă cererea privind ordonanța președințială formulată de către reclamantul B. T. în contradictoriu cu pârâta C. J. de P. C.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în motivarea cererii reclamantul a susținut că sunt întrunite cerințele legale pentru emiterea ordonanței președințiale prevăzute de art.581 Cod procedură civilă după cum urmează:

1. În ce privește urgența luării măsurii reclamantul s-a apreciat că suspendarea actului administrativ ar duce la menținerea mijloacelor sale de întreținere reduse drastic prin noua recalculare a pensiei.

2. În ce privește neprejudecarea fondului reclamantul s-a apreciat că aduce critici pertinente care nu au un caracter formal și care sunt de natură să pună sub semnul întrebării legalitatea actului și că măsura de înlăturare a pensiei de serviciu recunoscută și acordată printr-o lege aflată în vigoare nesocotește teoria drepturilor câștigate și încalcă dreptul de proprietate și dreptul de nediscriminare prevăzute în art. 1 din Protocolul nr.1 și nr.12 C.. În sensul celor arătate anterior reclamanta arată că pensia de serviciu este un drept patrimonial în sensul prevederilor art. 1 din Protocolul nr.1 al C. și se poate constata o discriminare prin reducerea pensiei doar pentru anumite categorii de persoane, dacă lipsește o justificare obiectivă, rezonabil, pentru diminuarea patrimoniului acestora și poate constitui un bun dacă pensia este suficient de bine stabilită pentru a fi aplicată. Dreptul la pensia de serviciu a fost stabilit printr-o lege clară și previzibilă iar prin noua lege nr.119/2010 a devenit victima unei privări de proprietate. R. mai arată că jurisprudența Curții Constituționale a României este relativ constantă în constatarea imposibilității aplicării unei recalculări pe baza unei legi noi a pensiilor aflate deja în plată cu afectarea în sens negativ a acestora și cu efectul pierderii unor drepturi deja câștigate și apreciază că nu există nici o justificare obiectivă și rezonabilă care să stea la baza unei diferențieri între grefieri și magistrați.

3. În ce privește caracterul vremelnic al măsurii cererea se referă doar la perioada până la soluționarea irevocabilă a contestației împotriva deciziei de pensionare nou emisă.

Potrivit prevederilor art.581 Cod procedură civilă instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice pentru păstrarea unui drept ce s- ar păgubi prin întârziere pentru prevenirea unei pagube eminente și care nu s- ar putea repara precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Condițiile de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială prevăzut în articolul arătat anterior nu sunt întrunite, întrucât motivarea cererii vizează chestiuni de fond care urmează să fie soluționate în cadrul contestației împotriva deciziei de pensionare, pe de o parte, iar pe de altă parte legea instituie o procedură specială de soluționare a contestațiilor împotriva deciziilor de pensionare.

Așa fiind cererea reclamantului a fost inadmisibilă și a fost respinsă.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul B. T. solicitândadmiterii acestuia și modificarea soluției primei instanțe în sensul admiterii cererii, așa cum aceasta a fost formulată.

Recurentul opinează că sunt întrunite toate cele trei condiții de admisibilitate a cererii, instituite de legiuitor prin procedura specială prevăzută de art. 581-582 Cod de procedură civilă.

Astfel, în ceea ce privește cerința neprejudecării fondului, acesta consideră că în mod eronat T. a apreciat că prin actualul demers juridic urmărește, în fapt, o tranșare a fondului litigiului, deși dorește doar să evidențieze că, cel puțin la nivel aparent, actul a cărui suspendare se solicită este nelegal.

În acest sens, recurentul evidențiază că recalcularea pensiei de serviciu, cu consecința diminuării drastice a veniturilor, este de natură a-i încălca acesteia cel puțin dreptul de proprietate recunoscut de art. 1 din Protocolul 1 adițional la C. și de C., dreptul la nediscriminare prevăzut de art. 1 din Protocolul nr. 12 adițional la C.

Executarea HG nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a pensiilor de serviciu, actul administrativ normativ în baza căruia i-a fost recalculată pensia, a fost suspendată de către instanțele de contencios administrativ care au constatat existența"; cazului bine justificat";, respectiv a împrejurării legate de starea de drept, de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

Consideră că o analiză sumară a acestora nu ar fi fost de natură a prejudeca fondul cauzei, dar ar fi fost în măsură să releve existența unei minime aparențe a dreptului în favoarea recurentei și ar fi justificat luarea măsurii solicitate.

În ceea ce privește condiția urgenței, recurentul arată că din interpretarea art. 581 Cod de procedură civilă, aceasta nu trebuie „în mod obligatoriu probată";, ea existând în mod implicit și rezultând din circumstanțele cauzei.

De asemenea, recurentul își fundamentează cererea atât pe decizii pronunțate de alte instanțe interne, cât și pe principiul nediscriminării, așa cum acesta a fost interpretat de C. în cauza Buchen contra Cehiei.

Deși a fost legal citată, intimata C. județeană de P. C. nu și-a exprimat poziția procesuală.

Examinând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate,,

Curtea a reținut următoarele:

Prin demersul juridic dedus judecății, reclamantul recurent a solicitat să se dispună suspendarea executării Deciziei nr. 256063/(...), privind recalcularea pensiei de serviciu, până la soluționarea irevocabilă a contestației ce face obiectul dosarului nr. (...) a T.ui C., având ca obiect anularea acestei decizii.

În vederea valorificării cererii, recurentul reclamant a recurs la procedura specială a ordonanței președințiale, procedură reglementată de dispozițiile art.581 - 582 C.pr.civ., cu privire la care legiuitorul a instituit trei condiții de admisibilitate - urgența, caracterul vremelnic al măsurii care se cere a se lua pe această cale, respectiv neprejudecarea fondului cauzei - condiții ce trebuie întrunite cumulativ.

Raportat la textele legale menționate, Curtea constată că prima instanță a soluționat în mod legal și temeinic cauza dedusă judecății, făcând o aplicare corectă a normelor legale menționate.

Referitor la condiția urgenței, Curtea reține că aceasta subzistă atunci când luarea măsurii este justificată pentru păstrarea unui drept, care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Atât doctrina, cât și jurisprudența au precizat că instanța trebuie să arate împrejurările din care se deduce existența urgenței, respectiv ce anume s- ar periclita, dacă s-ar refuza părții dreptul de a recurge la această procedură specială. De asemenea, aceasta trebuie să persiste pe tot parcursul judecății.

În cauză, reclamantul apreciază că este justificată condiția urgenței, susținând cea de-a doua teză a textului legal menționat referitor la „. unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara";, subliniind în acest sens că reducerea drastică a mijloacelor de întreținere îi produce consecințe vădit prejudiciabile.

Curtea notează că depunerea în probațiune a deciziei prin care s-a diminuat pensia de serviciu nu este de natură să se circumscrie condiției urgenței, în lipsa coroborării cu alte mijloace de probă.

Sunt lipsite de fundament susținerile potrivit cărora urgența rezultă în mod implicit din circumstanțele cauzei, respectiv, aceasta „nu trebuie în mod obligatoriu probată";.

Este adevărat că sunt situații în care urgența se presupune până la dovada contrară, însă în acele situații „urgența"; este apreciată chiar de către legiuitor (art. 280 Cod de procedură civilă, privind cererea pentru suspendarea executării vremelnice).

Or, în cauza dedusă judecății nu este incidentă nici o normă legală care să justifice o astfel de concluzie.

Mai mult, la fel ca și prima instanță, Curtea observă că și în măsura în care s-ar admite ipoteza producerii unei pagube iminente, o astfel de pagubă ar putea fi reparată prin pronunțarea unei soluții favorabile în cauza privitoare la contestarea deciziei de recalculare.

Pentru a justifica temeinicia cererii, recurentul se raportează la deciziile pronunțate de către alte instanțe naționale, omițând, însă, să aibă în vedere că acestea, în actuala reglementare, nu constituie izvor de drept.

De asemenea, aceasta face referire la practica C. (decizia Buchen contra

Cehiei), însă aspectele evidențiate țin de fondul cauzei, ce nu poate face obiectul cenzurii instanței în cadrul acestei proceduri speciale.

Reținând că legiuitorul condiționează admisibilitatea ordonanței președințiale de îndeplinirea cumulativă a celor trei cerințe mai sus menționate și constatând că în circumstanțele cauzei cerința urgenței nu este îndeplinită, Curtea apreciază că nu se mai impune să analizeze cauza și din perspectiva celorlalte două condiții.

Potrivit considerentelor deja expuse, în conformitate cu art. 312 al.1 Cod deprocedură civilă coroborat cu art. 582 Cod de procedură civilă, Curtea varespinge ca nefondat recursul reclamantului.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul B. T. împotriva sentinței civile nr. 4260 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 24 ianuarie 2011.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

L. D. D. G. S. D.

GREFIER, C. M.

Red.L.D./Dact.S.M.

2 ex./(...)

Jud.fond:P.U. și C.E.P.a

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 224/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale