Decizia civilă nr. 3039/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3039/R/2011
Ședința publică din data de 14 septembrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S.-C. B.
JUDECĂTORI: I.-R. M.
G.-L. T.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 103 din 10 ianuarie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat B. B. G., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul intimat personal și asistat de av. C. I., lipsă fiind reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 12 septembrie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, s-au depus la dosarul cauzei precizări scrise din partea reclamantului intimat prin reprezentant.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea recursului ca nelegal și netemeinic, menținerea hotărârii atacate ca fiind legală, temeinică și imparțială pentru toate considerentele expuse pe larg în întâmpinarea și precizările formulate. Solicită cheltuieli de judecată la instanța de fond, fără cheltuieli de judecată în recurs.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 103 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), a fost admisă acțiunea formulată de către reclamantul B. B. G. împotriva pârâtei C. J. de P. C. și în consecință s-a anulat Decizia de respingere R. emisă de pârâtă.
A fost obligată pârâta C. J. de P. C. să emită o nouă decizie privind pensa pentru limită de vârstă în favoarea reclamantului, cu luarea în calcul a perioadelor (...)-(...), (...) -(...) și (...)-. (...) cât a lucrat în grupa I-a de muncă conform înscrierilor din carnetul de muncă poziția 57, 68 și 81 precum și a Adeverințelor nr. (...) emisă de R.- C. R. de V. respectiv 389/(...) și precizarea
692/(...), emise de SC T. SA, începând cu data de (...).
A fost obligată pârâta să achite reclamantului suma de 750 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin Decizia de respingere nr. R57901/(...) reclamantului i s-a respins acordarea pensiei pentru limită de vârstă însă nu i s-a luat în calcul perioada lucrată în grupa I-a de muncă.
Conform Decretului Lege nr.68/1990 și a H.G. nr.1223/1990 locurile de muncă în care activitatea se încadrează în grupa I-a și a II-a de muncă urmau a fi precizate, de către M. M. și P. S., Ministerul Sănătății și C. N. pentru Protecția M., rezultatul acestei activități fiind concretizat în Ordinul MMPS nr.50/1990.
Punctul 6 din acest ordin prevede că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa I-a sau a II-a de muncă se va face de către conducerea unităților, cu consultarea organizațiilor sindicale, ținându-se seama de condițiile concrete din fiecare unitate.
Dovada activității în muncă a unui salariat se face cu carnetul de muncă în care se fac înscrierile cu privire la activitatea prestată, condițiile de muncă, funcția și salarizarea, precum și cu alte acte emise de către unitate.
Din copia actelor depuse la dosarul cauzei respectiv carnetul de muncă pozițiile 57, 68, și 81 și din Adeverințele nr.(...) emisă de R.- C. R. DE V. respectiv 389/(...) și 692/(...), ambele emise de SC T. SA, rezultă că reclamantul a făcut dovada că în perioada (...)-(...) a lucrat în grupa I-a de muncă în procent de 50 % din timp lucrat.
Așa fiind, instanța a considerat că pârâta, în mod nejustificat refuză recunoașterea acestei perioade ca fiind nelucrată în grupa I-a de muncă, în pofida faptului că nici un act normativ nu impune prezentarea altor dovezi.
Mai mult, pârâta depășindu-și atribuțiile, a refuzat recunoașterea pentru contestator a duratei de vechime în muncă corespunzătoare grupei I-a de muncă, adăugând la prevederile legale poziția sa, deși acestea nu îi dau acest drept.
Apoi nu trebuie trecut cu vederea faptul că, ca urmare a încadrării reclamantului în grupa I-a de muncă pentru perioada specificată, pârâta a încasat contribuția de asigurări sociale aferente acestei grupe, situație în care nici un raționament nu poate justifica împotrivirea acesteia. De altfel, în întâmpinarea depusă pârâta nu face nici o referire la plata sau neplata contribuțiilor privindu-l pe reclamant.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C. J. DE P. C.,solicitând modificarea sentinței atacate, cu respingerea acțiunii.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâta a arătat că instanța de fond a greșit nu numai la acordarea nejustificată a grupei ci și la calculul datei de acordare a drepturilor de pensie limită de vârstă pentru reclamant.
Referitor la aceasta pârâta arată că acordarea drepturilor începând cu
(...) este în afara legii.
Perioadele de grupa I de muncă au fost luate deja în calcul prin decizia nr. R 5., astfel: (...)-(...); (...)-(...) (în perioada (...).(...) reclamantul a beneficiat de
114 zile de concediu fără salariu) și (...)-(...).
Reclamantul a beneficiat și de concediu fără salariu 114 zile în intervalul (...)-(...) poziția nr.56 din carnetul de muncă. Concediu fără salariu nu constituie vechime în muncă, în consecință nu constituie vechime la pensie luându-se în calcul intervalul muncit.
Pârâta mai arată că instanța nu a fost investită de către reclamant cu vreun petit în sensul considerării ca vechime în muncă a zilelor de concediu fără salariu, deci nici dispozitivul nu conține vreo dispoziție în acest sens. Singurul scop al acțiunii a fost recunoașterea grupei lucrate (deci nu a perioadelor de concediu fără salariu când evident nefiind la serviciu nu puteafi nici încadrat în grupă) ca lăcătuș. Adeverința nr. 692/(...) indică perioada lucrată (...)-(...) și face un total automat de 14 ani, 11 luni și 1 zi dar aceasta nu echivalează cu anularea poziției din carnetul de muncă nr. 56. Precizarea nr.692/(...) se referă la grupă și nu la vechime, iar vechimea este ilustrată în carnetul de muncă.
Perioada pe care o are reclamantul în grupa I de muncă este de 21 ani,
10 luni și 8 zile.
Potrivit prevederilor Legii nr.1., regula este ca vârsta standard este cea corespunzătoare anului nașterii (art.41, alin.2 din lege).
Conform anului nașterii - vârsta standard este de 65 ani - potrivit anexei nr.9 din Norme. Această vârstă s-ar atinge la (...)+65= mai 2024. Astfel, se poate observa că cele două anexe sunt una și aceeași, nu se include și nici nu se completează una pe cealaltă.
Pentru că reclamantul a lucrat în grupa I de muncă, vârsta de pensionare se consideră nu cea conform anului nașterii - ci cea corespunzătoare anului, respectiv lunii „în care se deschide dreptul la pensie";
- aici data este de 06.2010 - data cererii de pensionare, conform anexei nr.3. Vârsta din intervalul mai 2010 - iulie 2010 era de 63 de ani și 10 luni, și trebuia îndeplinit stagiul complet de 32,10 ani.
Ca excepție, în caz că exista stagii de cotizare în grupa I de muncă, conform art.1671, alin.4 , legea acordă trei beneficii:
Potrivit tabelului nr.4 de la art.1671 pentru grupa I de muncă - prin excepție reducerea se face din vârsta de pensionare de la data cererii (adică din anexa nr.3), care poate fi oricare în funcție de data când se adresează casei de pensii: (art.1671 alin.4 - Vârstele standard de pensionare din care se face reducerea prevăzută în tabelul nr.4 sunt cele corespunzătoare anului, respectiv lunii în care se deschide dreptul de pensie, prevăzute în anexa nr.3, în condițiile realizării stagiului complet de cotizare corespunzător anului, respectiv lunii în care se deschide dreptul de pensie).
Pentru 21 ani 10 luni și 8 zile legea acordă o reducere de 12 ani conform tabelului nr. 4 din L. nr.1.. Cum vârsta standard este de 63 ani și 10 luni la data de (...) minus 12 ani, rezultă vârsta redusă de 51 ani și 10 luni. Însă la data de (...) reclamantul avea abia 51 ani.
Așadar pretențiile reclamantului sunt nefondate, deoarece nu se poate acorda o pensie limită de vârstă înainte de împlinirea vârstei standard.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 17 mai 2011, reclamantul B. B.
G. a solicitat respingerea recursului declarat de pârâta C. J. de P. C. ca fiind netemeinic și nelegal și pe cale de consecință păstrarea în totalitate a prevederilor hotărârii atacate, aceasta fiind temeinică , legală și imparțială.
În motivarea poziției procesuale se arată de către intimat faptul că recurenta a efectuat calcule eronate cu privire la perioadele și totalul anilor lucrați în gr. I de muncă iar în ceea ce privește zilele de concediu fără salariu, precizează că mențiunile de la poziția nr. 56 din carnetul de muncă se referă la perioada (...)-(...), adică perioada cuprinsă între data angajării și data desfacerii contractului de muncă.
Pentru termenul de judecată din data de (...), intimatul a depus la dosarul cauzei precizări la care a anexat adeverința nr. 0339 din (...) eliberată de SC R. SRL, în calitate de păstrătoare a arhivei T., din care reiese faptul că cele 145 zile de concediu fără salariu au fost luate în perioada 1990-1997, și adeverința nr. 473 din (...) eliberată de aceeași societate din care reiese faptul că în perioada (...)-(...) a efectuat un nr. de 1313 ore suplimentare.
Reclamantul intimat a solicitat a se avea în vedere faptul că orele suplimentare prestate echivalează cu un număr de 164 de zile lucrătoare, acesta fiind mai mare decât numărul zilelor de concediu fără salariu.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este fondat, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Prin Decizia nr. R57901/(...) reclamantului i s-a respins cererea de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, motivat de faptul că stagiul de cotizare realizat în condiții speciale și în gr. I de muncă nu permite reducerea necesară a vârstei standard de pensionare.
Într-adevăr, reclamantul s-a adresat intimatei cu cerere privind deschiderea dreptului de pensie la data de (...) iar potrivit Anexei nr. 3 la L. nr.
1. vârsta necesară pentru ieșirea la pensie este de 63 de ani și 10 luni, cu un stagiu complet de cotizare de 32 ani și 8 luni.
Potrivit înscrisurilor de la dosarul cauzei, carnet de muncă și adeverințele eliberate de foștii angajatori ai reclamantului, acesta a lucrat în gr.
I de muncă 21 ani 10 luni și 8 zile pentru care beneficiază conform tabelului nr. 4 din L. nr.1. de o reducere a vârstei de pensionare cu 12 ani, reieșind vârsta necesară de 51 ani și 10 luni, condiție neîndeplinită de reclamant întrucât, fiind născut la data de (...), avea la data înregistrării cererii de pensionare doar 51 de ani.
Pârâta a luat în considerare perioadele în care reclamantul a prestat activitate în gr. I de muncă, astfel că prima instanță în mod greșit a obligat C. J. de P. C. la emiterea unei noi decizii de pensionare cu luarea în calcul a acestor perioade, însă, cu toate acestea, reclamantul nu îndeplinea la data înregistrării cererii condițiile legale de vârstă pentru a se putea pensiona.
Cu privire la cele 145 zile de concediu fără salariu, potrivit mențiunilor de la poziția nr. 56 din carnetul de muncă, Curtea constată că acestea în mod corect nu au fost luate în considerare la calcularea perioadei în care reclamantul a beneficiat de grupă de muncă, cu atât mai mult cu cât, chiar din înscrisurile suplimentare depuse la dosarul cauzei de reclamant, rezultă că acestea au fost acordate în perioada 1990-1997, în care reclamantul a beneficiat de grupă de muncă.
Nu pot fi primite susținerile intimatului reclamant referitoare la pretinsa compensare a zilelor de concediu fără salariu cu orele suplimentare prestate în perioada de activitate, acestea neintrând în calculul stagiului de cotizare, veniturile aferente acestora fiind luate în considerare la calculul punctajului realizat.
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin.1 și 3 c.pr.civ., Curtea va admite recursul declarat de pârâtă cu consecința modificării în tot a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva Sentinței civile nr. 103 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...) pe care o modifică în tot în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul B. B. G. în contradictoriu cu pârâta C. J. de P. C.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 14 septembrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECATORI
S.-C. B. I.-R. M. G.-L. T.
GREFIER G. C.
Red.I.R.M/Dact.S.M
2 ex./(...).
Jud. fond: A. G. C.
| ← Decizia civilă nr. 4392/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 4797/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
