Decizia civilă nr. 3154/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 3154/R/2011
Ședința publică din data de 21 septembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-R. M.
JUDECĂTORI: G.-L. T.
S.-C. B. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamata T. I. împotriva sentinței civile nr. 1772 din 7 aprilie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe pârâta intimată C. J. DE P. C., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantei recurente, av. B. M., lipsă fiind reprezentantul pârâtei intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 20 septembrie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, pârâta intimată a depus la dosarul cauzei întâmpinare.
Se comunică un exemplar din întâmpinare reprezentantei reclamantei recurente, care arată că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantei recurente solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii introductive așa cum a fost formulată, pentru considerentele expuse în memoriul de recurs, pe care le susține și oral. Solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, conform chitanțelor de la dosar.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 1772 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta T. I. împotriva pârâtei C. J. de P. C., având ca obiect acordarea unor drepturi de asigurări sociale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin D. R 62871/(...) reclamantei i s-a respins cererea de acordare a pensiei pentru limită de vârstă deoarece nu sunt îndeplinite condițiile de reducere a vârstei standard de pensionare din L. nr. 1. (f.11).
Reclamanta a depus la dosarul cauzei copia carnetului de muncă seria Ba nr. 0124925, copia Adeverinței nr. 142/(...) eliberată de S. I. S. și copia Adeverinței nr. 4651/(...) eliberată de S. M. S. din care rezultă că a lucrat în grupa I-a si a II-a de muncă o perioadă de 13 ani, 11 luni și 12 zile, în perioadele
(...)-(...), (...)-(...) și (...)-(...) și a realizat venituri suplimentare ca urmare a prestării muncii în acord global (f.34, 38-53).
Potrivit art. 87 din L. nr.1. republicată, decizia emisă în condițiile art. 86 alin.1 poate fi contestată la instanța judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul asiguratul în termen de 45 de zile de la comunicare.
Conform reglementărilor în materie, calculul și plata contribuției de asigurări sociale datorate de asigurați prevăzuți la art.5 alin. l, pct. I, II și V din L. nr. 1. republicată, și de către angajatorii acestora, se face lunar de către aceștia din urmă.
Baza lunară de calcul a contribuției individuală de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie după caz, salariile brute individuale realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul asiguraților prevăzuți la art. 5 alin. l pct. I, au veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de asigurații prev. la art. 5 alin. I pct. II și V.
Se iau așadar în calcul sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariul de bază sau sumele fixe indiferent dacă au caracter permanent sau nu.
Salariile sunt înscrise în carnetul de muncă iar în situația în care acest lucru nu s-a întâmplat ele pot fi dovedite cu adeverințe. Dacă nu se pot dovedi cu înscrisuri la stabilirea drepturilor se va lua în calcul salariul minim pe economie. La fel pot fi dovedite și sporurile cu caracter permanent ca și majorările de salarii.
Au fost luate în considerare indemnizațiile care potrivit legislației anterioare datei de l.04.2001 au făcut parte din baza de calcul al pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, potrivit art. 4 pct.2 și 3 din OUG 4/2005.
Conform D.ui L. nr.6. și a H.G. nr.1. locurile de muncă în care activitatea se încadrează în grupa I-a și a II-a de muncă urmau a fi precizate, de către M. M.
și P. S., Ministerul Sănătății și C. N. pentru Protecția M., rezultatul acestei activități fiind concretizat în O. MMPS nr.5..
Punctul 6 din acest ordin prevede că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa I-a sau a II-a de muncă se va face de către conducerea unităților, cu consultarea organizațiilor sindicale, ținându-se seama de condițiile concrete din fiecare unitate.
Prin O. comun nr.125 din (...), care a completat O. nr.5., emis de M. și M., au fost stabilite locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale ce se încadrează în grupele I-a și a II-a de muncă, în vederea pensionării. Acest Ordin a fost emis în baza Legii nr.3/1977 și în conformitate cu prevederile art.2 din D.-L. nr.6. prin care se urmărea înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului, în acordarea sporurilor și încadrarea în grupele de muncă.
Referitor la aplicarea acestor prevederi Curtea Constituțională s-a pronunțat prin D. nr.87/1999 în sensul că, prevederile D.ui-L. nr.6. sunt neconstituționale în măsura în care recunosc beneficiul dreptului de încadrare în grupele de muncă numai în favoarea unor categorii de asigurați și nu în favoarea altora care, realmente, se află în aceeași situație.
Potrivit dispozițiilor art.48 ind.1 alin.1și 2 din L. nr.1. pentru a beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare se cere realizarea stagiului complet de cotizare iar vârsta redusă nu poate fi mai mică decât vârstele prevăzute la art.42 din același act normativ.
Reducerea vârstei standard de pensionare trebuie să se facă potrivit legii în vigoare la momentul în care se solicită pensionarea, fără să intereseze sub acest aspect legea în vigoare la momentul desfășurării raporturilor de muncă .activității în muncă a unui salariat se face cu carnetul de muncă în care se fac înscrierile cu privire la activitatea prestată, condițiile de muncă, funcția și salarizarea, precum și cu alte acte emise de către unitate.
Din copia actelor depuse la dosarul cauzei, respectiv copia carnetului de muncă și adeverințe rezultă că reclamanta a făcut dovada că în perioadele anterioare menționate a desfășurat activitate corespunzătoare grupei I-a si a II-a de muncă, însă reducerea pentru această perioadă nu îi este suficientă pentru emiterea unei decizii de pensionare, având în vedere că la data formulării cererii aceasta avea vârsta de 56 ani si 5 luni în loc de 57 de ani si 3 luni rezultată ca urmare a reducerii.
Așa fiind instanța a considerat că intimata, în mod justificat, i-a respins cererea pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă deoarece conform art. 48 ind.1 alin. l și 2 din L. nr. 1. republicată, vârsta de pensionare redusă datorită stagiului realizat în condiții deosebite si legilor speciale nu poate fi mai mică decât vârstele prevăzute la art. 42 din același act normativ.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta T. I. solicitândmodificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii introductive, cu cheltuieli de judecată în ambele instanțe.
În motivare, reclamanta critică hotărârea instanței de fond sub aspectul legalității având în vedere următoarele:
Cererea de pensionare depusă de reclamantă a fost respinsă de către C. J. de P. C. pe motiv că aceasta nu îndeplinește condițiile legale de reducere a vârstei de pensionare până la cea pe care o avea la data depunerii cererii, calculul făcându-se fără a se ține cont de perioadele în care a desfășurat activitatea în grupele I și II de muncă.
Din considerentele hotărârii recurate rezultă că instanța a recunoscut incidența dispozițiilor legale care obligă pârâta să aibă în vedere la calculul vârstei de pensionare perioadele lucrate în condiții deosebite, însă a concluzionat că reducerea nu este suficientă pentru admiterea cererii, fără a indica textul legal, respectiva face aplicarea acestuia, care să justifice o asemenea constatare.
Pentru aceasta a reținut instanța dispozițiile art. art. 481 alin. 1 și 2 din L. nr. 1..
În opinia reclamantei tocmai aceste dispoziții permit reducerea vârstei standard de pensionare, deoarece aceasta a realizat stagiu de cotizare în condițiile prevăzute de legi speciale, respectiv D. L. nr. 6. și HG nr. 1., beneficiind cumulativ de reducerea vârstei standard de pensionare.
A considerat instanța că sunt aplicabile dispozițiile alin.1 si 2 ale art.42 din
L. nr.1., care prevăd că asigurații care au realizat stagiul complet de cotizare și care și-au desfășurat activitatea total sau parțial în condiții deosebite de muncă au dreptul la pensie pentru limita de vârsta, cu reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului nr. 1. Instanța nu arată sub care aspect apreciază drept incidente aceste dispoziții legale, astfel încât sa rezulte ca perioada de activitate în grupa a I-a și a II-a nu este suficienta pentru reducerea vârstei de pensionare la 56 de ani si 5 luni, și pe cale de consecință, să atragă respingerea acțiunii.
Este adevărat ca dispozițiile alin. l sunt aplicabile în speță însă în sens contrar soluției date de instanța de fond. A., sunt de analizat două situații, una în care reducerea se face în baza anexei 3 din L. nr. 1. și una în care reducerea se face în baza anexei 9 din Ord. MMSS nr. 3..
Reclamanta a avut o perioadă de 7 ani 2 luni lucrată în grupa I de muncă
și o perioadă de 10 ani 2 luni și 11 zile lucrată în grupa II de muncă. Prin cumularea acestor perioade în condițiile art. 441 lit. a din O. MMSS nr. 340 din
2001, rezultă că perioada lucrată în condiții deosebite este de 17 ani 4 luni și 11 zile.
Pentru prima situația, vârsta standard de pensionare, raportat la data depunerii cererii de pensionare este in cazul reclamantei este de 58 de ani și 11 luni, conform anexei 3 din L. nr. 1., anexa la care face trimitere art. 41 alin. 2 din aceeași lege.
Altfel spus, calculul vârstei standard de pensionare a reclamantei se face în condițiile stabilite de art. 41 alin.2 din L. nr.1., care fac trimitere la anexa 3 din lege. În cadrul acestei anexe, vârsta standard de pensionare, raportat la data depunerii cererii de pensionare, respectiv 17 septembrie 2010, este stabilita la 58 de ani și 11 luni.
Având în vedere ca reclamanta a realizat un stagiu complet de cotizare, îi sunt aplicabile dispozițiile art.42 alin.l din L. nr.1., în sensul ca vârsta sa standard de pensionare, adică aceea de 58 de ani și 11 luni se reduce potrivit tabelului 1 din lege.
În cazul de fata reducerea vârstei standard de pensionare este justificata de perioadele lucrate în condiții deosebite de munca. A. perioade, așa cum a arătat, însumează 17 ani 4 luni și 11 zile, astfel încât potrivit tabelului 1 din lege, vârsta standard de pensionare trebuie redusa cu 3 ani si 6 luni. În aceste condiții, rezulta ca, vârsta la care reclamanta îndeplinește condițiile legale pentru acordarea pensiei pentru limita de vârsta, este cea de 55 de ani și 5 luni.
În opinia reclamantei, hotărârea instanței de fond este nelegala, fiind rezultatul greșitei aplicări a dispozițiilor legale în materie, motiv pentru care solicită admiterea prezentului recurs și, în baza art. 304 pct.9 C.proc.civ., și pe cale de consecința, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii introductive, cu cheltuieli de judecată în fond și în recurs.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este fondat, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Prin D. R 62871/(...) reclamantei i s-a respins cererea de acordare a pensiei pentru limită de vârstă deoarece nu sunt îndeplinite condițiile de reducere a vârstei standard de pensionare din L. nr. 1..
În ceea ce privește recunoașterea grupei de muncă, Curtea reține că L. nr.
1. acordă o serie de facilități pentru pensionarii care au desfășurat activitate salariată în grupele de muncă, în condiții deosebite de muncă sau în condiții speciale, fiind așadar legitim a se solicita recunoașterea grupei de muncă la stabilirea pensiei.
Reclamanta a depus la dosarul cauzei copia carnetului de muncă seria Ba nr. 0124925, copia Adeverinței nr. 142/(...) eliberată de S. I. S. și copia Adeverinței nr. 4649/(...) eliberată de S. M. S. din care rezultă că a lucrat în grupa I-a de muncă 7 ani și 6 luni, în procent de 50% și, respectiv, în grupa a II- a de muncă o perioadă de 10 ani, 2 luni și 11 zile, în procent de 1., în perioadele (...)-(...), (...)-(...) și (...)-(...).
Așa cum reiese din înscrisurile probatorii de la dosar, pârâta recurentă refuză luarea în considerare a perioadelor în care reclamanta a prestat activitate în grupă de muncă, apreciind că în mod greșit unitatea i-a acordat grupa superioară de muncă întrucât în anexa la O. 5. nu se regăsește profesia reclamantei, care prin natura ei nu presupune acele condițiile grele, nocive sau periculoase care să justifice acordarea grupei.
Potrivit prevederilor art. 3 din O. nr. 5. „Beneficiază de încadrarea în grupele I și II de muncă, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate,precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2.";
Pe de altă parte, potrivit art. 5 și 6 din Ordin, „Existența condițiilor deosebite la locurile de muncă cu noxe trebuie să rezulte din determinările de noxe, efectuate de către organele M.ui S. sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unităților. A. determinări trebuie confirmate de către inspectorii de stat teritoriali pentru protecția muncii care, la data efectuării analizei, constată că s-au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condițiilor și ca toate instalațiile de protecție a muncii funcționau normal. (…)
Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități,
ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.)";.
Se constată că actul normativ incident prescrie o metodologie clară de nominalizare a persoanelor care au desfășurat activitate în grupele de muncă, astfel încât actul emis de angajator în urma aplicării acestui procedeu legal nu poate fi ignorat de către pârâtă decât în măsura în care ar obține anularea acestuia. Or, dat fiind că recurenta nu a făcut dovada că ar fi dobândit constatarea prin instanță a nulității adeverințelor, cu privire la grupa de muncă în care reclamanta și-a desfășurat activitatea și nici în prezentul cadru procesual nu a investit instanța cu o astfel de cerere, atitudinea acesteia de a ignora încadrarea în grupele I și II de muncă a activității reclamantei apare ca abuzivă și contrarie dispozițiilor legale.
În mod greșit prima instanță, în acord cu poziția exprimată de intimata C.
J. de P. C., a apreciat că reclamanta nu îndeplinește condițiile legale de vârstă privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă chiar dacă se are în vedere perioadele în care aceasta a prestat activitate în grupă de muncă.
A., durata de 10 ani, 2 luni și 11 zile, în care reclamanta a prestat activitate în gr. II de muncă în procent de 1., se adaugă duratei de 3 ani și 6 luni prestată în gr. I de muncă, luând în considerare procentul de 50%, rezultând astfel perioada totală de 13 ani și 8 luni pentru care reclamanta beneficiază de reducerea vârstei de pensionare potrivit Tabelului nr. 1 din L. nr. 1., cu 2 ani și 6 luni.
Reclamanta a înregistrat la intimată cererea de pensionare la data de (...), iar potrivit Anexei nr. 3 la L. nr. 1. vârsta necesară pentru deschiderea dreptului la pensie era de 58 ani și 11 luni însă prin reducerea acesteia cu 2 ani și 6 luni, rezultă vârsta necesară de 56 ani și 5 luni, pe care reclamanta o avea împlinită la data cererii de pensionare, fiind născută la data de (...).
Verificarea îndeplinirii condițiilor privind vârsta legală de pensionare se impune a fi efectuată raportat la A. nr. 3 din L. nr. 1. și nu la A. nr. 9 la O. 3., cum a procedat intimata, în acest sens fiind și interpretarea dată prin D. nr. 4. pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii.
În ceea ce privește luarea în considerare a veniturilor suplimentare dovedite cu adeverința nr. 4651/2010 emisă de SC M. SA, Curtea apreciază că luarea în considerare a acestor venituri se impune în primul rând față de prevederile cu titlu de principiu din art. 2 al Legii nr. 1., potrivit căruia sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază, printre altele, cele ale „b) egalității, care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege; (…) e) contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice
și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite";.
Faptul că art. 164 alin. 2 din L. nr. 1. stipulează că „la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) (a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de
1 ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991), se au în vedere
și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă";, iar la alin. 3 se statuează că „la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare"; și că art. 10 din L. nr. 3/1977, invocat în cererea de recurs, statuează că „retribuția tarifara, care se ia ca bază de calcul la stabilirea pensiei, este media retribuțiilor tarifare lunare din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate";, nu poate fi interpretat ca o înlăturare de la calculul pensiilor a sumelor ce nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, în măsura în care și asupra acestora s-a datorat și plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat, potrivit art. 1 din D. nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat, ce statuează la art. 1 că „. socialiste de stat, organizațiile cooperatiste, alte organizații obștești, orice alte persoane juridice, precum și persoanele fizice, care folosesc personal salariat, sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat";. Or, în mod evident, în înțelesul sintagmei de „. brut"; se includ și sporurile, premiile și compensațiile, chiar dacă acestea nu au avut caracter permanent.
Incidente sunt și dispozițiile art. 78 alin. 4 din L. nr. 1., potrivit cărora
„punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) si (2), se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale";.
Chiar dacă, în mod evident, textul se referă la veniturile realizate după intrarea în vigoare a Legii nr. 1., nu se poate ignora principiul egalității ce guvernează stabilirea raporturilor statului cu contribuabilii în ce privește asigurările sociale de stat, astfel încât nu se poate aplica o discriminare sub acest raport între contribuabili, în funcție de momentul realizării câștigului, având în vedere că asupra acestuia s-a calculat și plătit deopotrivă contribuția de asigurări sociale.
Prin urmare, reclamanta este îndreptățită să-i fie stabilit - din nou - punctajul mediu anual și implicit cuantumul pensiei, cu luarea în considerare a tuturor veniturilor dovedite prin adeverințele depuse la dosar, care intră în baza de calcul a contribuției la asigurările sociale.
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin.1 și 3 c.pr.civ., Curtea va admite recursul declarat cu consecința admiterii acțiunii formulată de reclamantă, potrivit dispozitivului prezentei decizii.
În temeiul dispozițiilor art. 274 C.pr.civ., intimata C. J. de P. C. va fi obligată să plătească recurentei suma de 2.000 lei cheltuieli de judecată în fond
și recurs, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU A. MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamanta T. I. împotriva Sentinței civile nr.
1772 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o modifică în tot în sensul că admite acțiunea formulată de reclamanta T. I. în contradictoriu cu pârâta C. J. de P. C. și în consecință:
Dispune anularea Deciziei nr. R 62871/2010 emisă de C. J. de P. C.
Obligă pârâta să emită în favoarea reclamantei, începând cu data de (...) o nouă decizie de pensie cu luarea în considerare și a perioadelor (...) - (...) și (...) - (...) lucrate în gr. II de muncă în procent de 1. potrivit adeverinței nr. 142/(...) emisă de SC I. SA, (...) - (...) lucrată în gr. I de muncă în procent de 50% potrivit adeverinței nr. 4649/2010 emisă de SC M. SA și a veniturilor suplimentare menționate în adeverința nr. 4651/2010 emisă de SC M. SA.
Obligă pe intimata C. J. de P. C. să plătească recurentei suma de 2.000 lei cheltuieli de judecată în fond și recurs.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 21 septembrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECATORI
I.-R. M. G.-L. T. S.-C. B.
G. C.
GREFIER
Red.I.R.M/Dact.S.M
2 ex./(...)
Jud. fond: E. B.
← Decizia civilă nr. 209/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 4792/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
---|