Decizia civilă nr. 3586/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3586/R/2011
Ședința din 17 octombrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : D. G. JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : L. D. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta H. I.-S. împotriva sentinței civile nr. 3. din 14 februarie 2011, pronunțată de T. B.-N. în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta intimată C. J. DE P. B.-N., având ca obiect contestație decizie de pensionare L. 1..
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că această cauză a fost repusă pe rol ca urmare a cererii formulate de reclamanta recurentă H. I. S..
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 301 C.pr.civ. coroborat cu art. 306 alin. 1 C.pr.civ., invocă excepția nulității recursului, ca urmare a faptului că acesta nu a fost motivat și reține cauza în pronunțare asupra acestei excepții.
C U R T E A
Prin contestația înregistrată sub nr. de mai sus, contestatoarea H. I. S. a solicitat anularea deciziei nr.76488/(...) privind recalcularea pensiei de serviciu emisă de intimata C. județeană de pensii B.-N. .
La data de (...), prin sentința civilă nr. 3., pronunțată de Tribunalul
Bistrița Năsăud în dosar nr. (...), s-a respins ca neîntemeiată contestația.
Hotărârea se fundamentează pe următoarele considerente:
Contestatoarei i s-a acordat prin decizia nr.76488/(...) o pensie de serviciu de 1.616 lei în baza legii nr.567/2004, iar prin decizia contestată în această cauză emisă de intimată sub nr.76488/17 august 2010 privind recalcularea pensiei de serviciu s-a stabilit în favoarea contestatoarei o pensie de asigurări sociale de 756 lei, la un punctaj mediu anual de
1.03146, stabilindu-se că aceasta a realizat un stagiu de cotizare total de 26 ani, 1 lună și 3 zile, din care 26 ani, 1 lună și 3 zile în condiții normale.
P. art. 1 din legea nr.1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, la data intrării in vigoare a acestei legi, categoriile de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, respectiv, pensiile militare de stat, pensiile de stat ale polițiștilor ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, pensiile de serviciu ale personalului diplomatic și consular, pensiile de serviciu alefuncționarilor publici parlamentari, pensiile de serviciu ale deputaților și senatorilor, pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă și pensiile de serviciu ale personalului C. de conturi. P. art.3 din lege, pensiile prevăzute de art.1 stabilite potrivit prevederi legilor cu caracter special cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii utilizând algoritmul de calcul prevăzut de legea nr.19/2000, iar recalcularea pensiilor de serviciu prin determinarea punctajului mediu anual în sistemul public se face pe baza documentelor existente în dosarele de pensii.
Trebuie reliefat faptul că prin decizia nr.871/2010, Curtea
Constituțională soluționând obiecția de neconstituționalitate invocată a constatat ca prevederile acestei legi sunt constituționale în raport de criticile formulate. În considerentele acestei decizii instanța de contencios constituțional a reținut, printre altele, că pensia de serviciu a unor categorii profesionale are două componente, respectiv, pensia contributivă și un supliment din partea statului și că acordarea acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie. A mai reținut curtea că textele de lege respectă art.15 alin.2 din Constituție pentru că afectează pensiile speciale doar pentru viitor și numai în ce privește cuantumul acestora, iar celelalte condiții privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în profesie și vârsta eligibilă nu sunt afectate și că legea nu se răsfrânge asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării legii în vigoare. În ce privește noțiunea de bun prin prisma art.1 din Protocolul nr. 1 la C. s-a statuat că partea necontributivă a pensiei se include în această noțiune și reprezintă un drept câștigat însă numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la intrarea în vigoare a legii și că suprimarea acestora pe viitor nu are semnificația unei exproprieri.
Mai trebuie reliefat faptul că prin decizia nr.8., Curtea Constituțională soluționând obiecția de neconstituționalitate invocată a constatat că prevederile art.1 lit. a, b, d-i și art. 2-12 din legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituționale și că sunt neconstituționale dispozițiile art.1 lit. c din lege ce se refereau la pensiile de serviciu ale magistraților, în raport cu prevederile art.124 alin. 3 și art.132 alin.1 din Constituție, respectiv statuând că se încalcă principiul independenței justiției ce apără pensia de serviciu a magistraților ca parte integrantă a stabilității financiare a acestora în aceeași măsură în care apără și celelalte garanții ale acestui principiu. În aceeași decizie curtea a mai reținut, printre altele, că în conceptul de drepturi câștigate pot intra doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a legii, situație în care prevederile acesteia nu contravin prevederilor art.15 alin.2 din Constituție privind neretroactivitatea legii. În ce privește noțiunea de bun prin prisma art.1 din Protocolul nr. 1 la C., Curtea a reținut că CEDO în cauza Muller contra Austria a arătat că garantează drepturile patrimoniale ale unei persoane ce a contribuit la sistemul de asigurări sociale, dar că acesta nu poate fi interpretat în sensul că acea persoană ar avea dreptul la o pensie într-un anume cuantum.
T. a apreciat că pensiile de serviciu reglementate prin legi speciale, inclusiv prin legea nr.218/2008, cum este cazul contestatoarei, reprezintă derogări de la legislația de drept comun în materia pensiilor care este conținută în legea cadru nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale , aflată în vigoare la data emiterii decizieicontestate. Așadar, pensiile speciale fiind instituite si reglementate de legiuitor prin legi speciale, în funcție de anumite considerente legate de statutul anumitor categorii profesionale, tot prin lege, pe baza principiului simetriei juridice, pot să fie modificate ori transformate în pensii de drept comun pentru limită de vârstă potrivit legii cadru, fiind un atribut exclusiv al legiuitorului. Din această perspectivă, tribunalul a observat că contestatoarea nu a formulat critici sub aspectul determinării de către intimată a stagiului total realizat și nici a cuantumului punctajului stabilit prin decizia de recalculare a pensiei de serviciu, situație în care tribunalul a constatat că decizia a fost emisă cu respectarea prev. Legii nr.1..
În ceea ce privește considerentele invocate de către contestatoare referitor la aspectul că măsura înlăturării pensiei de serviciu ar fi nelegală și contrară dispozițiilor C.i europene a drepturilor omului, precum și a celorlalte dispoziții anterior reliefate și anume indicate în contestație, tribunalul nu le-a găsit întemeiate.
Trebuie subliniat în prealabil faptul că asemenea critici au fost invocate și prin obiecțiile de neconstituționalitate și că prin deciziile nr.871/2010 și 8., decizii ce sunt obligatorii potrivit art147 alin.4 din Constituție, Curtea constituțională a constatat că prevederile legii sunt constituționale și că aceasta nu încalcă prevederile constituționale sub aspectul art.15 alin.2 privind neretroactivitatea legii ori a drepturilor câștigate din prisma art.1 din Primul protocol la convenție conform celor anterior evocate în cuprinsul acestor decizii, pe care tribunalul le consideră judicioase, argumentate și convingătoare.
Prin L. 1., pensia de serviciu stabilită anterior în favoarea contestatorului nu a fost eliminată, ci doar a fost transformată în pensie pentru limită de vârstă în înțelesul legii nr.19/2000, caz în care criticile sub acest aspect sunt nejustificate. Aspectul că prin legea nr.1. nu au fost abrogate expres prevederile din legea nr.567/2004 ce reglementau pensiile speciale acestei categorii de personal nu poate conduce la altă concluzie, pentru că au fost implicit modificate din moment ce aceste pensii speciale au devenit pensii în înțelesul legii nr.19/2000. Faptul că prin transformarea pensiei de serviciu în pensie obișnuită de asigurări sociale s-a redus cuantumul bănesc al pensiei într-o manieră importantă nu poate atrage nelegalitatea măsurii atât timp cât pensia recalculată corespunde contribuțiilor de asigurări sociale plătite de contestatoare în timpul activității desfășurate, aceeași fiind situația majorității categoriilor de pensionari ce nu au beneficiat de legi speciale în materie.
Prin măsura recalculării pensiilor de serviciu nu s-a încălcat teoria dreptului câștigat pentru că noua lege se referă doar la pensiile ce urmează a fi plătite după intrarea în vigoare și nu la drepturile care au fost deja efectiv încasate anterior, în baza legii speciale, neputându-se reține că ar vorba de un drept câștigat privind un anume cuantum al pensiei, ci această teorie se referă la substanța dreptului la pensie, care nu a fost afectat, contestatoarea având calitatea de pensionar în continuare.
De asemenea, tribunalul a considerat că nu s-a încălcat nici noțiunea de bun recunoscută și ocrotită de art.1 din Primul Protocol adițional la C. pentru că aceasta acoperă și drepturile patrimoniale sub forma prestațiilor succesive, în cazul de față, pensiile plătite din sistemul public de asigurări sociale, dar bun trebuie să fie considerat dreptul la pensie conferit prin lege, iar nu și întinderea concretă a cuantumului acesteia, care poate evolua în funcție de formula de calcul prevăzută de lege, pentru că admițând o interpretare contrară, ar însemna că cuantumul pensiei odată stabilit,acesta nu mai poate fi modificat, nici redus, dar nici majorat, interpretare care nu este în spiritul jurisprudenței constante a CEDO. Altfel spus contestatoarea în calitate de pensionar în baza legii speciale și beneficiar al unei pensii de serviciu a beneficiat de un bun în sensul jurisprudenței CEDO, dar această noțiune convențională nu acoperă și cuantumul pensiei avute la un moment dat. Așa fiind, în condițiile în care pensia acordată prin decizia contestată, calculată potrivit algoritmului prevăzut de legea nr.19/2000, respectă principiul contributivității, nu se poate considera că prin aceasta contestatoarea ar mai fi în continuare îndreptățită la un supliment asigurat din bugetul de stat în condițiile în care legiuitorul a înțeles să reglementeze unitar pensiile reglementate prin legi speciale și să fie plătită cu titlu de pensie doar suma corespunzătoare contribuțiilor de asigurări sociale plătite de fiecare asigurat.
T. a considerat că prin decizia contestată privind recalcularea pensiei de serviciu nu s-a încălcat nici principiul neretroactivității prevăzut de art.15 alin.2 din Constituție, pentru că prevederile legii nr.1. își produc efectele exclusiv pentru viitor, respectiv de la data intrării acesteia în vigoare și nu afectează pensiile de serviciu încasate anterior de către contestator în baza legii vechi. Cu privire la deciziile invocate de către contestator adoptate anterior de Curtea Constituțională sub acest aspect, acestea nu sunt în măsură să atragă o altă soluție din această perspectivă, din moment ce însăși instanța de contencios constituțional, prin deciziile anterior evocate, a constatat că aceste prevederi legale nu încalcă prevederile art.15 alin.2 din Constituție.
De asemenea, tribunalul a apreciat că nu se poate reține nici încălcarea principiului nediscriminării prevăzut de art.14 din CEDO pentru că, deși într-adevăr s-a constatat prin decizia C. constituționale nr.8. că măsura de înlăturare a pensiei de serviciu a magistratului este neconstituțională pentru că se încalcă principiul constituțional al independenței justiției și ca o consecință a acesteia pensia de serviciu a magistraților a fost menținută în continuare, pentru că, pe de o parte principiul constituțional al independenței justiției nu se referă și la categoria profesională din care a făcut parte contestatoarea, iar pe de altă parte, oricum între aceste categorii profesionale nu poate fi reținută existența unor situații analoge sau comparabile, întrucât statutul profesional reglementat prin legile speciale de organizare și funcționare este deosebit, fiecare având atribuții, responsabilități și un rol specific bine definit în cadrul celorlalte autorități și instituții publice, chiar dacă anumite incompatibilități și interdicții sunt aplicabile în cazul ambelor categorii profesionale.
Așa fiind, înseamnă că există o justificare obiectivă și rezonabilă pentru a se face un tratament diferențiat, iar această justificare a fost anume argumentată de către instanța de contencios constituțional prin decizia nr.8. prin care s-a constatat neconstituționalitatea disp.art.1 lit. c din lege, referitoare la transformarea pensiei de serviciu a magistratului în pensie de drept comun în înțelesul legii nr.19/2000.
T. nu a găsit întemeiat nici argumentul invocat de contestatoare, referitor la încălcarea principiului constituțional al supremației legii pentru că după cum s-a arătat anterior, din moment ce pensia de serviciu în favoarea contestatoarei a fost stabilită printr-o lege specială derogatorie de la dreptul comun în materie, pe cale de consecință, tot prin lege specială, legiuitorul ținând cont de anumite justificări obiective, poate să modifice o asemenea pensie specială într-una pentru limită de vârstă, iar beneficiarii legii speciale să primească în continuare o pensie stabilită și calculată încondițiile legislației de drept comun, respectiv a legii nr.19/2000. Contrar aserțiunilor contestatoarei, tribunalul a apreciat că este atributul legiuitorului de a modifica legislația în domeniu, ținând cont de cauze economice obiective, și justificate prin necesitatea de reglementare în mod unitar a dreptului la pensie, fără ca prin acesta să fie încălcat principiul supremației legii, care nu presupune că o lege odată adoptată nu mai poate fi modificată, completată ori chiar abrogată de legiuitor.
T. nu a considerat întemeiată nici susținerea contestatoarei potrivit căreia măsura eliminării pensiei de serviciu de care a beneficiat anterior ar încălca dispoziția instituită de art.180 din legea nr.19/2000, în sensul că s- ar impune menținerea în plată a cuantumului mai avantajos în situația recalculării pensiei, respectiv cel primit anterior de contestatoare, pentru că, pe de o parte, aceste dispoziții legale sunt aplicabile în ceea ce privește cuantumul pensiilor stabilite si calculate anterior pe baza stagiului de cotizare si punctajului realizat calculat potrivit 76 din legea nr.19/2000, ori în cauză cuantumul pensiei de serviciu acordată contestatoarei nu a fost calculat pe baza acestor criterii, ci în funcție de un procent anume prevăzut de legea specială din veniturile realizate, iar pe de altă parte, prevederile art.180 sunt dispoziții tranzitorii și vizează situații specifice anume indicate în acest text legal ce nu-și găsește aplicare în cauză.
Având în vedere aceste considerente, tribunalul a considerat că decizia emisă de către intimată a fost întocmită cu respectarea dispozițiilor legale aflate în vigoare și că prin aceasta nu se aduce atingere nici unuia dintre drepturile invocate de către contestatoare, situație în care, în baza art.87 din legea nr.19/2000, lege în vigoare la data sesizării tribunalului și aplicabilă în speță, a respins ca neîntemeiată contestația formulată de contestatoare împotriva deciziei de recalculare a pensiei în baza legii nr.1. emisă de intimată.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta H. I. S.,solicitând admiterea contestației, fără însă a depune motivele de recurs până la primul termen de judecată.
La termenul de judecată din data de (...), Curtea, din oficiu, în temeiul art. 306 alin. 1 C.proc.civ., raportat la art. 3021 lit. c, art. 303 alin. 1 și 2
C.proc.civ., a pus în discuția părților prezente excepția nulității prezentului recurs, excepție care urmează să fie admisă, pentru următoarele considerente: P. art. 3021 lit. c C.proc.civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr- un memoriu separat.
Art. 303 alin. 1 C.proc.civ. prevede că recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, termenul pentru depunerea motivelor socotindu-se, potrivit art. 303 alin. 2 C.proc.civ., de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte.
În conformitate cu prevederile art. 306 alin. 1 C.proc.civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor în care ar exista motive de recurs de ordine publică.
În speță, sentința recurată i-a fost comunicată reclamantei recurente la data de (...), aspect confirmat de dovada de comunicare aflată la fila 98 dosar fond, iar recursul a fost declarat la data de (...) (f. 2), însă, înăuntrul termenului de recurs de 30 de zile, termen care a început să curgă la data comunicării sentinței recurate cu reclamanta.
Întrucât recurenta nu a invocat nici măcar un singur motiv de recurs de nelegalitate, limitându-se doar la a declara recurs împotriva sentinței instanței de fond, Curtea constată că acest recurs nu a fost motivat, intrând astfel sub incidența excepției nulității.
Așa fiind, în temeiul considerentelor mai sus expuse, Curtea urmează să constate nulitatea prezentului recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulitatea recursului declarat de reclamanta H. I. S. împotriva sentinței civile numărul 3. din (...) a T.ui B. N. pronunțată în dosar numărul
(...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
D. G. S. D. L. D. C. M.
Red.DG/dact.MS
2 ex./(...)
| ← Decizia civilă nr. 3105/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 1137/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
