Decizia civilă nr. 3728/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ Secția I Civilă
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ Nr, 3728/R/2011
Ședința publică din data de 24 octombrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. M.
JUDECĂTOR: I. T.
JUDECĂTOR: D. C. G. GREFIER : N. N.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de către reclamanții O. A. și R. T. împotriva sentinței civile nr. 3773 din 8 Noiembrie
2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâții intimați P. DE PE L. CURTEA DE APEL CLUJ și C. J. DE P. C., având ca obiect asigurări sociale - recalculare pensie.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților s-au consemnat în încheierile ședințelor publice din data de 18 octombrie 2001 și 21 octombrie 2011, când s-a amânat pronunțarea, încheieri care fac parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 3773 din 8 noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a respins acțiunea formulată de reclamanții O. A. și R. T. împotriva pârâților P. de pe lângă C. de A. C., și C. J. de P. C., având ca obiect asigurări sociale.
Pentru a hotărî astfel tribunalul a reținut că reclamanții au avut calitatea de procurori la P. de pe lângă C. de A. C., fiind pensionați cu pensie de serviciu.
Prin acțiune, aceștia au solicitat includerea sporului de 50% reprezentând spor de risc si suprasolicitare neuropsihică, în calculul pensiei cuvenite, având în vedere că D. 2. a I.C.C.J. a statuat că acest spor li se cuvine tuturor magistraților aflați în activitate. Or, ținând cont de prevederile acestei decizii precum si de prevederile OUG 1. coroborat cu art. 85 al.1 din L.
3., pensia cuvenită reclamanților ar trebui reactualizată si prin includerea acestui spor.
Prin L. nr.601/2004 de aprobare, cu modificări, a Ordonanței de urgență a G. nr.24/2004, aplicarea dispozițiilor art.28 alin.(4), devenit alin.(5), a fost extinsă și la toți judecătorii înaltei C. de C. și Justiție, precum și la toți procurorii P. de pe lângă înalta Curte de C. și Justiție, fără a se face vreo distincție între categoria de magistrați care participă la soluționarea cauzelor privind faptele de corupție și magistrații cu atribuții specifice îndeplinirii funcției de procurori sau judecători în toate celelalte cauze.
Fiind sesizat cu examinarea acestui caz inadmisibil de diferențiere a indemnizațiilor stabilite pentru magistrați, Consiliul Național pentru
Combaterea Discriminării, prin H. nr. 185 din 22 iulie 2005, a constatat existența unei discriminări directe prin aplicarea prevederilor textelor de lege menționate și a propus M.ui Justiției inițierea unui proiect de act normativ de modificare a acelor prevederi, în vederea eliminării diferenței de tratament salarial, care a creat o inegalitate evidentă între cele două categorii de magistrați cu pregătire și responsabilități identice.
Ca urmare a demersului legislativ, inițiat pe baza constatării acestei discriminări a fost adoptată Ordonanța de urgență a G. nr.27 din 29 martie
2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de magistrați și de personal din sistemul justiției, pentru eliminarea inegalității ce s-a creat, fiind reglementate unitar salarizarea și celelalte drepturi ale judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți și ale personalului asimilat acestora.
În acest fel, tratamentul salarial discriminatoriu a fost înlăturat, pentru viitor, prin ordonanța de urgență menționată nemaifiind reglementate sporuri și diferențieri la indemnizațiile magistraților în raport cu natura cauzelor pe care le instrumentează, ci numai pentru delimitarea firească a gradului profesional și a funcției îndeplinite.
Până la adoptarea și intrarea în vigoare a acestei ordonanțe de urgență, însă, aplicarea textelor de lege constatate discriminatorii prin hotărârea la care s-a făcut referire a creat o inegalitate vădită între nivelul indemnizațiilor acordate magistraților, în contradicție cu principiul egalității cetățenilor în fața legii, consacrat în art. 16 alin.(l) din Constituția României, republicată, cu cel al egalității de tratament salarial pentru muncă egală, instituit prin art.23 alin.2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și cu cel al interzicerii oricărei discriminări prevăzut în art.2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și în art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
De altfel, înalta Curte de C. și Justiție, sesizată fiind cu recurs în interesul legii, prin D. nr.VI din 15 ian.2007 a statuat că în aplicarea nediscriminatorie a dispozițiilor art. 11 alin.l din O. nr. 177/2002 și a dispozițiilor art.28 alin.4 din O. nr.43/2002, modificată prin O. nr.24/2004, modificată și aprobată prin L. nr.601/2004, drepturile salariale prevăzute de aceste texte de lege se cuvin tuturor magistraților.
De aceea, pentru eliminarea oricărei discriminări între diferitele categorii de magistrați, cu profesii implicând pregătire, experiență și responsabilități identice, în raport cu gradul profesional și funcția îndeplinită de fiecare, instanța supremă a mai conchis că, se impune ca pentru perioada în care o parte dintre magistrați nu au beneficiat de sporul specific de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară, acei magistrați să aibă dreptul la întregirea drepturilor lor salariale cu acel spor, obligația autorității care nu 1-a acordat tuturor magistraților, fiind întemeiată pe ideea răspunderii pentru tratament discriminatoriu.
Respectarea dreptului fiecărui cetățean la egalitate de tratament remuneratoriu pentru aceeași muncă, în condiții de responsabilitate identică implică obligația firească a autorității care a generat acordarea discriminatorie a sporului la care s-a făcut referire de a repara prejudiciul cauzat categoriei de magistrați ce a fost lipsită de echivalentul acelui spor în perioada în care dispozițiile ce îl reglementau erau în vigoare.
Așadar, din tot ceea ce mai sus s-a arătat, s-a concluzionat faptul că sporul de 50% prevăzut, este un drept salarial cuvenit tuturor magistraților și ca atare trebuie inclus în indemnizația de încadrare brută lunară, prevăzută de dispozițiile art.85 alin.2 din L. 3. atât în forma inițială cât și în cea modificată, astfel cum indemnizația brută lunară este definită de dispozițiile art. 19 din O. nr.680/1 aug.2007.
Așadar, venitul brut avut în vedere de legiuitor la stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu a magistraților, este cel care include toate sporurile, indiferent de caracterul lor permanent sau ocazional și indiferent dacă acesta a fost acordat în mod corect o dată cu salariul sau dacă în mod discriminatoriu nu a fost acordat, dar s-a dispus acordarea acestuia prin hotărâre judecătorească.
De fapt, așa cum mai sus s-a menționat chiar Înalta Curte de Casație și
Justiție prin D. în interesul legii nr.XXI/2008 a stabilit că drepturile salariale, concretizate în aceste sporuri de 50% se cuvin tuturor magistraților, stiut fiind că potrivit art. 329 alin.3 C.proc.civ.,dezlegarea dată problemelor de drept judecate printr-o decizie în interesul legii este obligatorie pentru instanță.
În scopul stabilirii pensiilor s-au eliberat adeverințe procurorilor care întruneau condițiile impuse de L. nr. 3..
Potrivit art.82 din lege, pensia se stabilește în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau din salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
Pentru procurorii pensionari precum și pentru cei în activitate care au hotărâri definitive și executorii de drept se va include la cerere în baza de calcul pentru stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei sporurile și drepturile salariale câștigate în instanță.
Referitor la acordarea sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% în baza Deciziei nr.2. a Î. C. de C. și Justiție, acest spor nu poate fi luat in calcul la recalcularea pensiei, întrucât decizia este obligatorie numai pentru instanța, iar reclamanții nu au promovat o acțiune în acest sens, solicitând doar acordarea acestui spor ca efect de uniformizare a practicii judiciare.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții O. A. și R. T. solicitând modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fostformulată.
În motivarea recursului au arătat că deși în motivarea hotărârii sunt reținute și analizate corect dispozițiile legale, interpretarea lor este eronată. În partea finală se arată că acest spor nu poate fi luat în calcul la recalcularea pensiei întrucât decizia este obligatorie numai pentru instanță, iar reclamanții nu au promovat o acțiunea civilă în acest sens.
Concluzia finală este în contradicție cu motivarea și cu dispozițiile legale invocate precum și cu practica instanțelor dar și a organelor administrative în aplicarea acestor dispoziții legale. În adevăr magistraților în activitatea le este acordat acest spor, iar celor pensionați le este recunoscut atât din oficiu cât și în baza unor hotărâri judecătorești.
Reclamanții au fost pensionați în 1998, din funcția de procurori, iar la recalcularea pensiei s-au avut în vedere și sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică prevăzut de art.47 din L. 50/1996.
După anul 2000 acest spor nu a mai fost plătit. Deși conform OUG 1. reactualizarea pensiilor magistraților se face cu luarea în considerare a sporurilor intrate în calcul la acordarea pensiei de serviciu.
Potrivit deciziei 2. a I. magistrații au dreptul la un spor de 50% și după intrarea în vigoare a OG 83/2000, iar dispozițiile I. sunt obligatorii nu numai pentru instanțe iar pe de altă parte recunoașterea sporului de 50% rezultă și din dispozițiile art.85 din L. 3..
Pârâtul P. de pe lângă C. de A. C. prin întâmpinare (f.10-14) a solicitat respingerea recursului.
Analizând recursul formulat, atât prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, C., deliberând, reține următoarele:
Recurenții reclamanți O. A. și R. T. au îndeplinit funcția de procuror șef de secție la P. de pe lângă C. de A. C., formulând cerere de pensionare la data de (...), respectiv, (...).
Raportat la această situație, C. reține că la stabilirea pensiei recurenților au fost avute în vedere prevederile art.103 alin.1 din L. nr.92/1992 - în vigoare la data înscrierii la pensie a acestora - potrivit cărora magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratura beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca și sporul de stabilitate în magistratura, avute la data pensionării.
Ca atare, sporurile avute în vedere la modul de calcul al pensiei erau limitativ indicate de legiuitor, între acestea neaflându-se însă și sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, deși la data pensionării recurenții beneficiau de acesta, în temeiul dispozițiilor art. 47 din L. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorităților judecătorești.
L. 92/1992 a fost abrogată prin L. 3., care a instituit un sistem de ractualizare a pensiei magistraților, supus și el însă unor modificări succesive.
F. de petitul acțiunii, respectiv recalcularea pensiei pentru perioada (...) și până în prezent, C. se va raporta însă doar la modificările corespunzătoare acestei perioade, pentru a stabili normele aplicabile recurenților potrivit regulilor de aplicare a legii în timp.
C. notează că în perioada respectivă au existat două astfel de modificări. A. 84, astfel cum acesta a fost reglementat, a fost modificat prin pct. 93 al art. I din Titlul XVII din L. nr. 247 din 19 iulie 2005 și prevedea la alin. 2 că pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor se actualizează anual în raport de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni a judecătorului și procurorilor aflați în activitate. Conform alin. 3, aceste dispoziții se aplică și magistraților pensionați. În conformitate cu prevederile art. din H.G. nr.1275/2005, în veniturile brute realizate se includ, pe lângă indemnizația de
încadrare brută lunară, și sporurile cu caracter permanent.
Având în vedere aceste dispoziții, C. reține că pentru perioada în care a fost în vigoare această normă, recurenții trebuiau să beneficieze de o pensie la actualizarea căreia să se ia în calcul și sporul pentru risc și solicitare neuropsihică, în condițiile în care aceasta se stabilea în raport de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni a judecătorului și procurorilor aflați în activitate.
Astfel, în septembrie 2007 erau încă aplicabile prevederile art. 47 din L.
50/1996, ce prevedeau acest spor. Astfel, prin decizia nr. 2. a I. pronunțată în cadrul unui recurs în interesul legii, s-a concluzionat că magistrații au avut în continuare dreptul la un spor de 50% și după intrarea în vigoare a OG
83/2000, ceea ce înseamnă că, în perioada de referință amintită, acesta avea caracterul unui spor permanent ce intra în baza de calcul. A. este semnificația deciziei în interesul legii amintite ce prezintă relevanță în cauză, și nu efectele sale cu privire la instanțe ce nu sunt sesizate cu o acțiune în pretenții pentru acordarea acestui spor, ci cu un alt tip de cauze, cum în mod greșit a reținut instanța de fond.
Așadar în perioada analizată, sporul de 50% prevăzut era un drept salarial cuvenit tuturor magistraților și ca atare trebuie inclus în noțiunea de venit realizat de magistrați. F. că, în mod nelegal, angajatorul nu și-a îndeplinitobligația de plată nu poate schimba natura și cuantumul indemnizației ce se cuveneau acestora, prin venituri realizate trebuind a se înțelege în sensul dispozițiilor legale amintite indemnizațiile de încadrare brută lunară și sporurile cu caracter permanent prevăzute de lege,și nu cele plătite în mod efectiv de angajator. A interpreta în mod contrar legea înseamnă a lăsa stabilirea cuantumului pensiei la arbitrariul angajatorului, care poate plăti cuantumul indemnizațiilor și/sau al sporurilor diminuat, influentând astfel în mod nelegal și inadmisibil cuantumul pensiei ce urmează a fi stabilită sau actualizată prin raportare la acestea.
În consecință, C. reține că pentru perioada (...) - (...) pârâta de rândul 1 era obligată să calculeze sporul de 50 % prev. de art. 47 din L. nr. 50/1996 la îndemnizația brută lunară și să comunice C. J. de P. C. aceste date în vederea recalculării pensiei reclamanților.
Prin pct. 10 al art. I OUG nr. 1., publicată în M.OF. din 8 octombrie
2007, textul art. 85 alin. 2 din L. 3., ce reglementează modul de actualizare a pensiei magistraților, a suportat o nouă modificare.
Astfel, art. 2 din art. 85 a fost modificat în sensul că pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime sau grad al instanței sau parchetului, culuarea în calcul, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea
pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime .
În opinia majoritară a C.i, această nouă reglementare nu mai permite luarea în calcul la actualizarea pensiei recurenților a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică. Astfel, dacă anterior intrării în vigoare a OUG 1. actualizarea se raporta generic la media veniturilor realizate de un magistrat în activitate, ulterior acestei date actualizarea se raportează în mod expres la luarea în considerare DOAR a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu la care se adaugă DOAR sporul de vechime, și nu alte sporuri de care ar beneficia magistrații în activitate sau sporuri de care recurenții au beneficiat, dar nu au fost avute în vedere la stabilirea pensiei acestora. A. modificare creează așadar un regim diferențiat de actualizare a pensiei magistraților, prin raportare diferențiată la sporurilor ce vor fi luate în considerare, în funcție de dispozițiile legale aplicabile la data pensionării. În opinia majoritară, această interpretare nu echivalează cu o retroactivitate a legii noi și nici cu o ultraactivitate a legii vechi, ci pur și simplu legea nouă trimite, în procesul de stabilirea a cuantumului pensiei actualizate, la sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu.
Or, așa cum s-a arătat în debutul considerentelor, la data pensionării recurenților reclamanți, la stabilirea pensiei au fost avute în vedere DOAR
sporul pentru vechi me în munca și spo rul de stabilitate în magistratura , nu și
sporul de vechime în magistratură. În consecință, ulterior datei intrării învigoare a OUG 1., la actualizarea pensiei reclamaților urmează a se avea în vedere cele două sporuri amintite mai sus și sporul de vechime în muncă, prevăzut în mod expres de art. 85 alin.2 , astfel cum acesta a fost modificat, și nu și sporul de 50%, pretențiile reclamanților recurenți pentru această perioadă apărând ca nefondate din acest motiv.
În consecință, pentru ansamblul considerentelor expuse mai sus, constatând că instanța de fond a interpretat parțial în mod greșit dispozițiile legale aplicabile în speță, în temeiul art. 304 pct.9 raportat la art. 312 alin.1
C.pr.civilă, C., cu opinie majoritară, va admite recursul declarat de reclamanții
O. A. și R. T. împotriva sentinței civile nr. 3773 din 8 noiembrie 2010 a T.ui C.pronunțate în dosar nr. (...) pe care o va modifica în parte în sensul dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L. DECIDE :
Admite recursul declarat de reclamanții O. A. și R. T. împotriva sentinței civile nr. 3773 din 8 noiembrie 2010 a T.ui C. pronunțate în dosar nr. (...) pe care o modifică în parte în sensul că admite în parte acțiunea formulată împotriva P. de pe lângă C. de A. C. și casa J. de P. C. și în consecință:
Obligă pârâta de rândul 1 să calculeze sporul de 50 % prev. de art. 47 din L. nr. 50/1996 la îndemnizația brută lunară și să comunice C. J. de P. C. aceste date în vederea recalculării pensiei reclamanților pentru perioada (...) - (...). Obligă pârâta de rândul 2 să recalculeze pensia pentru perioada respectivă și să achite reclamanților diferențele de pensie astfel rezultate.
Respinge restul pretențiilor.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 24 octombrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C. M. I. TIRPON D. C. G.cu opinie separată
N. N.
GREFIER
Red.DCG Dact.SzM/3ex.
Motivarea opiniei separate a judecătorului C. M.
Analizând motivele de recurs invocate și dispozițiile legale aplicabile în speță, consider că recursul formulat de către reclamanții O. A. și R. T. este fondat, pentru următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată în anul 2010, reclamanții au solicitat P. de pe lângă C. de A. C. eliberarea unor adeverințe pentru recalcularea pensiilor de serviciu cu luarea în considerare a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%.
P. de pe lângă C. de A. C. a răspuns reclamanților, prin adresele cu nr.1646/VI/14/2010 și nr.610/VI/14/2010, că adeverințele solicitate nu pot fi eliberate, acesta putând emite asemenea acte doar în temeiul art.85 alin.2 din L. nr.3., întrucât decizia nr.21/(...) a Î. C. de C. și Justiție nu a condus la recunoașterea, pe cale administrativă, a dreptului magistraților la acest spor.
Din cuprinsul adeverințelor privind pensia de serviciu pentru magistrați nr.1350/A/(...) și nr.1774/VI/(...) eliberate de P. de pe lângă C. de A. C. rezultă că reclamanții-intimați O. A. și R. T., ce au îndeplinit funcția de procuror șef de secție, au formulat cerere de pensionare la data de (...), respectiv, (...), în condițiile în care beneficiau la data pensionării și de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, conform art.421 din O. nr.9/2007.
Potrivit disp.art.98 din L. nr.92/1992, în vigoare la data înscrierii la pensie a reclamantului, magistrații beneficiau de salarii stabilite în raport cu nivelul instanței, de indemnizații pentru stabilitate în magistratura, pentru îndeplinirea unei funcții de conducere, pentru participare la ședințe de judecata, de sporuri pentru vechime în munca, pentru risc și suprasolicitare neuropsihica, pentru titluri științifice, precum și de alte drepturi reglementate prin lege.
Potrivit Precizărilor M.ui Muncii și Protecției Sociale și M.ui Finanțelor privind aplicarea prevederilor L. nr.49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale, contribuția pentru asigurările sociale de stat datorată de persoanele juridice și fizice se calculează prin aplicarea procentului legal asupra câștigului brut realizat de salariați, indiferent de durata contractului de muncă, de forma de salarizare utilizată și de forma de proprietate a unității în care lucrează.
Deși acest aspect nu este esențial în speță, trebuie menționat faptul că, pentru veniturile reprezentând spor de suprasolicitare neuropsihică, realizate chiar și în ultima lună de activitate, reclamantul-intimat a plătit în mod legal contribuția pentru asigurările sociale de stat.
Mai mult, prin decizia nr. XXI din (...) pronunțată de Înalta Curte de
Casație și Justiție, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații- asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de
50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a O. nr.83/2000, aprobată prin L. nr.334/2001.
Prin considerentele acestei decizii, s-a reținut că „… au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice";.
De asemenea, s-a mai constatat de către Înalta Curte de Casație și
Justiție că „… dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea";.
Articolul 103 al L. nr.92/1992, în vigoare la data înscrierii la pensie a reclamantului, prevedea într-adevăr, la alin.1, că magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca și sporul de stabilitate în magistratura, avute la data pensionării, iar alin.5 din aceeași lege reglementa actualizarea pensiilor magistraților în raport cu nivelul salariilor de bază ale magistraților în activitate.
Conform art.107 alin.2 lit.b) din L. nr.3., la data intrării în vigoare a acestei legi s-au abrogat însă dispozițiile art. 2 alin. (2), art. 3, art. 42 -69, art.
91-120^1 și art. 121-131^1 din L. nr. 92/1992 pentru organizareajudecătorească, astfel încât consider că, deș i pens ia de serv ic iu a recl aman ț ilor
a f ost s tab il ită în mo d leg al te me iul L. nr.92/1992, conf or m regle men tăr ilor acesteia, actualizarea acestei pensii de serviciu se putea face doar în temeiul
unor preveder i leg ale în v igo are în per io ad a în c are mag is tr aț i lor în activitate li semajora salariul, respectiv a prevederilor art. 85 alin.2 din L. nr.3..
Astfel, consider că reclamanților, la data formulării cererii de eliberare a adeverinței, respective în anul 2010, le era aplicabil singurul articol legal în vigoare privind actualizarea pensiilor de serviciu ale magistraților, respectiv 85 alin.2 din L. nr.3., conform căruia pensiile de serviciu ale judecătorilor și
procurorilor, precum și pensiile de urmaș prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și
procuror în activita te, în condiții iden tice de funcție, ve chime și grad al
instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în pro cent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime. D. în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică,judecătorul sau procurorul își poate păstra pensia aflată în plată.
În consecință, opinez că actualizarea pensiei de serviciu a reclamantului nu poate fi supusă aplicării unor prevederi legale abrogate, o asemenea
actualizare a pensiilor judecătorilor doar în raport cu nivelul salariilor de bază
ale magistraților în activitate și includerea în baza de calcul a pensiei de serviciu doar a anumitor sporuri, fiind considerată de către legiuitor, prin adoptarea L. nr.3., ca necorespunzătoare și insuficentă în raport cu statutul
magistraților.
O asemenea interpretare a prevederilor legale aplicabile în procesul de actualizare a pensiilor magistraților consider că este singura logică, nediscriminatorie și corespunzătoare i ntenției pe care l egiuitorul a avut -o
permanent în regle mentarea acestor d repturi de securitat e socială specifice
unei categorii profesionale ce îndeplinește o funcție de mare responsabi litate
socială, cu numeroase interdicții și incompatibilități în decursul vieții active,
respectiv aceea ca p ensiile de serviciu s ă crească în raport cu indemnizațiile
cuvenite judecătorilor în activitate.
În edictarea art.85 alin.2 din L. nr.3., legiuitorul nu a avut desigur în vedere introducerea unei discriminări între magistrații ce beneficiază de pensie de serviciu, intenția lui fiind ca aceștia, în raport desigur de indemnizațiile cuvenite în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului și de sporurile de care au beneficiat, să obțină, prin actualizarea acesteia, pensii de serviciu stabilite în mod nediscriminatoriu, fără ca aceste drepturi de securitate socială să difere în funcție de legea aplicabilă la data înscrierii inițiale la pensie.
Reclamanții, prin acțiunea formulată și motivele de recurs invocate, au invocat, de altfel, și principiul nediscriminării, invocând faptul că, în anii anteriori, magistrații în activitate și cei pensionari au solicitat în instanțe și au obținut sporul de risc și suprasolicitare, în acest sens fiind și decizia nr. XXI din (...) pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
De asemenea, au susținut că magistrații în activitate au beneficiat de acest spor, iar celor pensionați în ultimii ani le-a fost inclus în calculul pensiei
și acest spor.
În consecință, disp.art.85 alin.2 din L. nr.3. trebuie aplicat conform intenției legiuitorului ca pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor să se actualizeze ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului.
Întrucât sporul de risc si suprasolicitare neuropsihică în procent de
50% din indemnizația de bază brută lunară pe perioada 2004-2008, face parte dintre drepturile care în parte au fost achitate magistraților conform Ordinelordin 2009 ale M.ui P., restul fiind eșalonate la plată, iar prin O. nr. 526/(...), începând cu data de (...), procurorii beneficiază de un spor de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, având în vedere cele statuate prin decizia nr. 2. a Î. C. de C. si Justiție
- S. U., consider în mod eronat prima instanță a respins acțiunea reclamanților.
Se mai reține că în acest sens sunt și dispozițiile Anexei nr.VI din L. nr.330/2009, potrivit cărora magistrații în funcție beneficiază de un spor de risc și suprasolicitare neuropsihică ce a fost inclus chiar în indemnizația de încadrare lunară.
Având în vedere faptul că instanțele, în sensul deciziei nr. 2. a Î. C. de C. si Justiție- S. U. - au constatat că judecătorilor în funcție li se cuvine, pentru perioada în care reclamantul a solicitat eliberarea adeverinței, sporul de risc si suprasolicitare neuropsihică prevăzut de dispozițiile art.421 din L. nr.50/1996, introdus prin O. nr.9/(...), care „nu și-au încetat aplicabilitatea"; și luând în considerare trimiterea pe care art.85 alin.2 din L. nr.3. o face la indemnizația cuvenită unui magistrat în funcție, mai consider că nu se poate crea o situație discriminatorie între magistrații pensionari, respectiv între cei care dețin hotărâri de obligare la plata sporului de risc și suprasolicitare și cei care nu au obținut asemenea hotărâri judecătorești.
Pentru aceste considerente, apreciez că se impunea admiterea recursului declarat de reclamanții: O. A. și R. T. și modificarea în tot a sentinței primei instanțe, cu admiterea în totalitate a acțiunii formulate de către aceștia.
Judecător ,
C. M.
Red./Tehnored.: C.M..
| ← Decizia civilă nr. 168/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 1874/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
