Decizia civilă nr. 42/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale

R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ Nr. 42/R/2011

Ședința publică din data de 11 ianuarie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. M. JUDECĂTOR: I. T. JUDECĂTOR: S. D. GREFIER: N. N.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. împotriva sentinței civile Nr. 1274 din 19 aprilie 2010 a T. C. pronunțată în dosar nr. (...) precum și recursul declarat împotriva încheierii civile nr. 1. din (...), privind și pe reclamantul intimat M. I., având ca obiect asigurări sociale - recalculare pensie.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul intimat personal, lipsind reprezentantul pârâtei recurente.

Procedura de citare este realizată.

Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatului și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei după care reclamantul intimat depune la dosar copia deciziei de pensie din 11 mai 1998 și declară că nu are de formulat alte cereri în probațiune.

Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, instanța declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului formulat în cauză.

Reclamantul solicită respingerea recursului ca nefondat. A. în esență că a desfășurat activitate în grupa I de muncă, a beneficiat de spor de muncă grea și spor de noxe. În activitatea sa a găsit în depozitul de fier vechi al instituției la care a fost angajat un număr de 8 obuze neexplodate fiind expus la pericol, zgomote, vibrații excesive și variații extreme de temperatură. Este mai mult decât nefiresc ca în acest condiții pârâta să afirme că nu a fost expus la pericole și că muncii pe care a prestat-o nu i se poate atribui sporul de muncă grea sau de pericol. A contribuit la fondul de pensii și a plătit CAS pentru grupa I de muncă, prin urmare vehemența cu care C. J. de P. dorește să inducă în eroare instanța este absolut nejustificată. Solicită respingerea recursului declarat de pârâtă împotriva sentinței și împotriva încheierii de îndreptare a erorii materiale.

Curtea reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 1274 din (...) a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), a fost admisă acțiunea înaintată de către reclamantul M. I. împotriva pârâtei C. J. de P. C. și în consecință a fost obligată pârâta C. J. de P. C. să emită o nouă decizie privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă pentru reclamant, cu luarea în calcul a perioadei de 23 ani, 7 luni și 6 luni pentru perioada (...)-(...) și (...)-(...) cât a lucrat în grupa I de muncă în procent de

50% conform înscrierilor din carnetul de muncă pozițiile 34, 39, 45, 46, 51,

52, 92 și adeverinței nr.14694/(...) emisă de C. de I. T. începând cu data de

(...).

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin decizia de pensionare nr.184236/(...), reclamantului i s-a recalculat pensia pentru limită de vârstă însă nu i s-a luat în calcul toată perioada lucrată în grupa I de muncă, conform adeverinței nr. 14694/(...) emisă de C. de I. T. in calitate de lichidator judiciar al S. C. S.

Conform Decretului Lege nr.68/1990 și a H.G. nr.1223/1990 locurile de muncă în care activitatea se încadrează în grupa I și a II-a de muncă urmau a fi precizate de către M. M. și P. S., Ministerul Sănătății și C. N. pentru Protecția M., rezultatul acestei activități fiind concretizat în Ordinul MMPS nr.50/1990.

Punctul 6 din acest ordin prevede că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa I sau a II-a de muncă se va face de către conducerea unităților, cu consultarea organizațiilor sindicale, ținându-se seama de condițiile concrete din fiecare unitate.

Dovada activității în muncă a unui salariat se face cu carnetul de muncă în care se fac înscrierile cu privire la activitatea prestată, condițiile de muncă, funcția și salarizarea, precum și cu alte acte emise de către unitate.

Din copia actelor depuse la dosarul cauzei, carnetul de muncă, respectiv adeverința nr. 14694/(...) emisă de C. de I. T. în calitate de lichidator judiciar al S. C. S., rezultă că reclamantul a făcut dovada că în perioada (...)-(...), respectiv (...)-(...) a lucrat în grupa I de muncă în procent de

50 % din timp lucrat.

Așa fiind, instanța a considerat că pârâta în mod nejustificat refuză recunoașterea acestei perioade ca fiind nelucrată în grupa I de muncă, în pofida faptului că nici un act normativ nu impune prezentarea altor dovezi.

Mai mult, pârâta depășindu-și atribuțiile, a refuzat recunoașterea pentru contestator a duratei de vechime în muncă corespunzătoare grupei I de muncă, adăugând la prevederile legale poziția sa, deși acestea nu îi dau acest drept.

Apoi nu trebuie trecut cu vederea faptul că, drept urmare a încadrării reclamantului în grupa I de muncă pentru perioada specificată, pârâta a încasat contribuția de asigurări sociale aferente acestei grupe, situație în care nici un raționament nu poate justifica împotrivirea acesteia. De altfel, în întâmpinarea depusă pârâta nu face nici o referire la plata sau neplata contribuții lor privindu-l pe reclamant.

Față de cele ce preced instanța în temeiul art. 50 alin.1 și următoarele din Legea nr.19/2000 republicată a admis acțiunea formulată conform dispozitivului.

Prin încheierea civilă nr.125 din 12 iulie 2010, pronunțată în dosarul nr.(...) a T. C., a fost admisă cererea de îndreptare a erorii materiale înaintată de reclamantul M. I. și în consecință s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurată în dispozitivul sentinței civile nr. 1. din dosarul nr. (...), în sensul că s-a șters din dispozitivul exprimarea „în procent de 5..

Împotriva sentinței pronunțate a declarat recurs pârâta C. J. DE P. C. solicitând modificarea acesteia în sensul respingerii acțiunii.

În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta a arătat că însuși Ordinul

50/1990 nu permite încadrarea intimatului în grupa de muncă.

La punctele 3 și 7 din ordinul nr.50/1990 se prevede că pot beneficia de recunoașterea grupei categoriile de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr.1 și 2, în ordin proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții. Nu se regăsește încadrarea în aceste prevederi profesia respectivă (care prin natura ei nu implica propriu-zis acele condiții grele, caracterizate prin condiții nefavorabile de microclimat, prezența noxelor, prin risc deosebit, prin expunerea fizică la pericole faptice care apar în timpul procesului de producție, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare, suprasolicitare fizică sau nervoasă).

Prin recursul declarat de pârâtă împotriva încheierii civile nr.125/2010 a

T. C. se arată că din copia fișei de pensie - carnetul de muncă -se poate observa procentul de 75% din (...) și procentul de 90% din (...)-(...).

La data de 6 octombrie 2010 reclamantul M. I. a înregistrat precizări princare solicită respingerea recursului.

În motivare, arată că raportat la prima cerere de recurs precizează că perioada lucrată ca șef birou producție și șef serviciu producție s-a desfășurat în cadrul Fabricii Metalurgice din fostul CUG și producția a fost la început în turnătoria de fontă apoi în oțelărie electrică, iar în ultima perioadă în turnătoria de oțel. A. întregului personal desfășurându-se în aceleași condiții cu personalul din secții, motiv pentru care angajatorul (CUG) și sindicatul au făcut încadrare în grupa I de muncă așa cum rezultă din cartea de muncă și din adeverința emisă de C. de I.. Din aceleași motive a avut spor de muncă grea și spor de noxe. I. poate demonstra cu martori că a găsit obuze neexplodate în depozitul de fier vechi și a chemat Protecția Civilă să le ridice de la oțelărie. A. în ființă expunerea la pericol prin existența noxelor, a zgomotului peste 100 decibeli, a vibrațiilor excesive și a variațiilor extreme de temperatură.

Referitor la recursul depus împotriva încheierii de îndreptare a erorii materiale, arată că recurenta cu rea-credință induce în eroare instanța prin omisiune și superficialitate deoarece nu a depus în recurs și nici nu amintește faptul că la pag. 36 din carnetul de muncă, C. S. H. revine cu corectură la pozițiile 8 și 9 din carnetul de muncă și în loc de 75% acordă grupa I - 1. precizând că „a lucrat în aceleași condiții și în mod permanent cu laminatorii la cald";. De asemenea cu superficialitate pârâta dezinformează referitor la procentul de 90% omițând să arate că perioada de la (...)-(...) adică

4 ani, 2 luni și 23 zile cu procent de 90% a fost transpusă conform uzanțelor în vigoare cu un procent de 1. și au rezultat 3 ani, 9 luni și 21 de zile, gr. I -

1. așa cum este arătat în cererea depusă în dosarul de fond.

Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și a apărărilor invocate, Curtea reține următoarele:

Recursurile urmează a fi respinse pentru considerentele ce urmează: Curtea reține că Legea nr. 19/2000 acordă o serie de facilități pentru pensionarii care au desfășurat activitate salariată în grupele de muncă, în condiții deosebite de muncă sau în condiții speciale, fiind așadar legitim a se solicita recunoașterea grupei de muncă de către pensionar la stabilirea pensiei, mai cu seamă că acesta subliniază interesul său în a i se recalcula pensia prin acordarea unui punctaj superior pentru perioada lucrată în grupa I de muncă conform O.U.G. nr. 100/2008.

Reclamantul a depus la dosarul de pensie carnetul de muncă precum și adeverința nr.14694/(...) emisă de C. de I. T. prin care fostul angajator atestă că acesta a lucrat în grupa I de muncă în perioada (...)-(...) și (...)-(...).

Așa cum reiese din înscrisurile depusă la fond și din cererea de recurs, inițial, la fond, pârâta a subliniat că există recunoscută perioada de 18 ani,

11 luni și 16 zile în grupa I, invocând totodată tardivitate acțiunii, iar în recurs, recurenta refuză luarea în considerare a acestei adeverințe, apreciind că în mod greșit unitatea i-a acordat grupa superioară de muncă întrucât la punctele 3 și 7 din Ordin nu se regăsește profesia reclamantului, care prin natura ei nu presupune acele condițiile grele, nocive sau periculoase ce să justifice acordarea grupei.

Refuzul pârâtei nu este legitim.

Potrivit prevederilor art. 3 din Ordinul nr. 50/1990, „Beneficiază de încadrarea în grupele I și II de muncă, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2."; Prin urmare, selecția făcută de pârâtă pe motiv că persoanele care au avut meseria reclamantului (inginer) nu au lucrat în condiții similare muncitorilor este neîntemeiată și în contra stipulațiilor actului normativ în discuție.

Pe de altă parte, potrivit art. 5 și 6 din Ordin, „Existența condițiilor deosebite la locurile de muncă cu noxe trebuie să rezulte din determinările de noxe, efectuate de către organele M.ui S. sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unităților. Aceste determinări trebuie confirmate de către inspectorii de stat teritoriali pentru protecția muncii care, la data efectuării analizei, constată că s-au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condițiilor și ca toate instalațiile de protecție a muncii funcționau normal. (…) Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.)";.

Se constată că actul normativ incident prescrie o metodologie clară de nominalizare a persoanelor care au desfășurat activitate în grupele de muncă, astfel încât actul emis de angajator în urma aplicării acestui procedeu legal nu poate fi ignorat de către pârâtă decât în măsura în care ar obține anularea acestuia. Or, dat fiind că recurenta nu a făcut dovada că ar fi dobândit constatarea prin instanță a nulității adeverinței nr.14694/(...), cu privire la grupa de muncă în care reclamantul și-a desfășurat activitatea și nici în prezentul cadru procesual nu a investit instanța cu o astfel de cerere, atitudinea acesteia de a ignora încadrarea în grupa I de muncă a activității reclamantului apare ca abuzivă și contrarie dispozițiilor legale, situație în care sentința pronunțată, prin care se sancționează comportamentul abuziv al pârâtei, este temeinică și legală.

Cât privește motivele de recurs vizând încheierea civilă nr. 1. din (...),

Curtea constată că acestea sunt nepertinente, în condițiile în care eroarea materială îndreptată viza trecerea greșită a procentului de 50 % ca determinând muncă în grupa I desfășurată de reclamant, or, admițând cererea de îndreptare a erorii materiale, Tribunalul nu a făcut decât să înlăture din cuprinsul sentinței acest procent, fără a dispune înlocuirea lui cu un altul. Chiar recurenta arată că din copia fișei de pensie - carnetul demuncă - se observă procentul de 75% din (...) și procentul de 90% din (...)- (...), prin urmare recunoaște că în mod greșit a fost trecut procentul de 50 % în cuprinsul sentinței, aducând astfel argumente pentru respingerea propriului recurs.

În mod evident, se va aplica în cazul reclamantului procentul prevăzut în carnetul de muncă, la care de altfel atât prima instanță, prin sentință, cât

și angajatorul, prin adeverința pe care a emis-o, și chiar recurenta, prin recursul său, fac trimitere.

În drept, se au în vedere prevederile art. 312 alin. 1 raportat la art. 309 pct. 4 și 304 ind. 1 C.proc.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâta C. J. DE P. C. împotriva încheierii civile nr. 1. din (...) și împotriva sentinței civile nr. 1274 din (...) a T. C. pronunțate în dosar nr. (...), pe care le menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședință publică din 11 ianuarie 2011.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

C. M. I. T. S. D.

GREFIER, N. N.

Red.I.T./S.M.

2 ex./(...)

Jud.fond. A.G.C. și M.F.B.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 42/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale