Decizia civilă nr. 483/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 483/R/2011
Ședința din 8 Februarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : C. M.
JUDECĂTOR : I. T.
JUDECĂTOR : D. C. G.
GREFIER : A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 2930 din (...) a T. C., pronunțată în dosarul nr.
(...), privind și pe reclamantul intimat V. V., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă avocat C. I. în reprezentarea intereselor reclamantului intimat, lipsă fiind reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantului intimat și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 11 ianuarie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul intimat
V. V. a depus la dosar întâmpinare, la care a fost anexată împuternicirea avocațială a reprezentantului acestuia, av. C. I..
Se constată că, prin motivele de recurs, pârâta recurentă C. J. de P. C. a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Reprezentantul reclamantului intimat V. V. arată că nu are cereri în probațiune de formula sau excepții de invocat.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată prezenta cauză în stare de judecată, declară închisă faza probatorie
și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului intimat V. V. solicită respingerea recursului ca netemeinic și nelegal, și în consecință menținerea sentinței atacate, întrucât motivele invocate de pârâta recurentă sunt neîntemeiate, susținând pe larg motivele expuse în întâmpinare De asemenea solicită obligarea pârâtei recurente la plata cheltuielilor de judecată.
Curtea, reține cauza în pronunțare.
C U R T E A,
Asupra recursului de față:
Prin cererea formulată de reclamantul V. V. la data de (...) și înregistrată pe rolul T. C. sub nr. (...), aceasta a solicitat, în contradictoriu cu C. J. DE P. C., obligarea pârâtei la recalcularea pensiei pentru muncadepusă și limită de vârstă prin luarea în considerare a veniturilor menționate în adeverința nr.(...) emisă de S. R. S..
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pârâta refuză să ia în considerare adeverința eliberată de către angajator.
Prin întâmpinarea formulată, C. J. de P. C. a solicitat respingerea contestației ca nefondată întrucât, potrivit art. 4 al. 2 din O.U.G. nr. 4/2005:
„sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiei și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual…sunt cele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență";.
Prin sentința civilă nr. 2930 din (...), Tribunalul Cluj a admis acțiunea formulată de V. V., pârâta C. J. de P. C. fiind obligată la recalcularea pensiei reclamantului pentru munca depusă și limită de vârstă, prin luarea în considerare a sporurilor și veniturilor suplimentare menționate în adeverința nr.(...) emisă de S. R. S., cu acordarea noilor drepturi începând cu data de (...).
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 2 din L. nr. 19/2000, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice sau juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite, legiuitorul consacrând astfel principiul contributivității la stabilirea drepturilor de asigurări sociale, inclusiv a pensiilor pentru limită de vârstă .
Dispozițiile art. 1 din Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurări sociale de stat și prevederile Legii nr. 27/1966 stabileau obligația angajatorului de a vira la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de salariat, iar retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajatului în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise lunar în carnetul de muncă.
S-a mai reținut că, potrivit disp.art. 164 din L. nr. 19/2000, la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a acestui act normativ, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare al acestora în carnetul de muncă, pe lângă salariile prevăzute la al. 1 avându-se în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de (...) au făcut parte din baza de calcul sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități.
Conform adeverinței nr.(...) emisă de S. R. S., reclamantul și-a desfășurat activitatea în perioada 1977- martie 2001 în acord global conform Legii nr. 57/1974 realizând câștiguri, cu caracter permanent, pentru care, în conformitate cu Decretul nr. 389/1972 s-au achitat cotele de 15% la bugetul asigurărilor sociale de stat (C.).
Prin aceeași adeverință angajatorul a certificat că, în aceeași perioadă, reclamantul a realizat și alte venituri suplimentare cu caracter permanent.
În considerarea celor de mai sus, ținând cont de faptul că reclamantul a solicitat recalcularea pensiei cu luarea în calcul a întregului venit asigurat, că veniturile realizate au avut caracter permanent și că pentru sumele respective s-a plătit C., în baza art. 1 din Decretul nr. 389/1972, art. 23 al.
1 din L. nr. 19/2000, s-a reținut ca fiind fondată acțiunea formulată.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs C. J. de P. C.,considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
În mod greșit prima instanță a admis acțiunea formulată de către reclamant, fără a lua în considerare faptul că, pentru vechimea în muncă realizată în fostul sistem, adică până la data de (...), se respectă regulile de stabilire a bazei de calcul reglementate de L. nr.3/1977.
Se mai arată că, potrivit disp.art.119 și 120 din L. nr.10/1972, veniturile obținute pentru orele suplimentare nu pot fi considerate venituri cu caracter permanent.
În ceea ce privește sporul de vechime, s-a susținut că în mod greșit recurenta a fost obligată să ia în considerare sporul din adeverința depusă la dosar.
Recurenta mai arată că, potrivit art.4 din L. nr.27/1966, fondurile necesare plății pensiilor, a ajutorului social și a celorlalte drepturi cuvenite pensionarilor și membrilor lor de familie se realizează din contribuțiile întreprinderilor, instituțiilor, altor organizații și ale persoanelor fizice care angajează, precum și din sumele alocate în acest scop din bugetul de stat, fără nicio reținere din salariu.
Se mai invocă disp.art.44 din acest act normativ și alin.2 din L. nr.3/1977.
Recurenta mai susține că prevederile 78 alin.4 din L. nr.19/2000 au incidență doar pentru sumele care au devenit contributive de la data de (...).
C. J. de P. C. arată că sumele prevăzute în adeverințele depuse la dosar de către reclamant nu pot fi luate în calcul la stabilirea pensiei intimatei întrucât, potrivit disp.art.164 alin.2 din L. nr.19/2000, la determinarea punctajelor anuale, până la data intrării în vigoare a prezentei legi se utilizează, pe lângă salariile brute sau nete și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare.
Se mai invocă promovarea unui recurs în interesul legii privind posibilitatea valorificării formelor de retribuire în acord global la stabilirea și recalcularea pensiilor.
În recurs nu s-au administrat probe noi și nu s-a formulat întâmpinare.
Analizând recursul formulat de C. J. de P. C., prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în speță, se reține că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
În mod corect prima instanță a obligat recurenta să recalculeze pensia reclamantului prin luarea în considerare, la calculul drepturilor de pensie, a sumelor prevăzute la rubrica venituri suplimentare din adeverința nr.(...) emisă de S. R. S., angajatorul asumându-și răspunderea în ceea ce privește mențiunile înscrise în aceasta, în sensul că veniturile au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, conform art.1 din Decretul nr.389/1972, potrivit căruia angajatorii au fost obligați să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.
Angajatorul a mai menționat prin această adeverință faptul că pe toată perioada angajării reclamantei s-au achitat lunar cotele de C..
L. nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii prevedea, în art.8 și forma de retribuire în acord sau cu bucata.
Art.117 alin.3 din L. nr.57/1974 stabilește că în activitatea de cercetare științifică, inginerie tehnologică și proiectare, retribuirea este în acord global, fapt care „putea stimula productivitatea muncii și realizarea unor venituri suplimentare";.
Nu se poate reține că neînregistrarea în carnetul de muncă a adaosului de acord, poate avea drept consecință neluarea acestuia în considerare la calculul pensiei cuvenite intimatului, din moment ce caracterul permanent al acestuia și calcularea contribuției de asigurări sociale prin raportarea la câștigul brut realizat, conform Decretului nr.389/1972, au fost dovedite cu adeverința depuse la dosar.
Se mai reține că din adeverința depusă la dosar rezultă că sporul pentru munca sistematică peste programul de lucru și sporul de vechime a avut un caracter permanent.
Potrivit Precizărilor M.ui Muncii și Protecției Sociale și M.ui Finanțelor privind aplicarea prevederilor Legii nr.49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale, publicate în Monitorul oficial nr.193/1992, contribuția pentru asigurările sociale de stat datorată de persoanele juridice și fizice se calculează prin aplicarea procentului legal asupra câștigului brut realizat de salariați, indiferent de durata contractului de muncă, de forma de salarizare utilizată și de forma de proprietate a unității în care lucrează.
Se mai reține că baza de calcul a contribuției de asigurări sociale a fost, anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, câștigul total, astfel cum este definit prin art.9 din L. nr.57/1974.
Art.1 din L. nr.14/1991 prevedea că salariul cuprinde salariul de baza, adaosurile și sporurile la acesta, iar adaosurile și sporurile la salariul de baza se iau în calcul la stabilirea drepturilor care se determina în raport de salariu, în măsura în care se prevede prin lege.
Potrivit dispozițiilor art.10 din L. nr.3/1977, baza de calcul pentru stabilirea pensiei era media din 5 ani consecutivi, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate, a salariului de bază, precum și a următoarelor venituri salariale: sporul pentru vechime în muncă, sporul pentru lucrul în subteran, precum și pentru lucrul pe platformele marine de foraj și extracție, sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare și alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractul individual de muncă, potrivit legii.
Se reține astfel ca fiind nefondate și motivele de recurs invocate de către C. J. de P. C. potrivit cărora drepturile salariale prevăzute în adeverinței nr.(...) emisă de S. R. S. nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, astfel încât nu pot fi reținute în cauză nici disp.art.3 alin.2 din L. nr.3/1977.
Curtea mai reține că prevederile art.4 din L. nr.27/1966 nu sunt aplicabile în cauză, întrucât veniturile menționate în adeverință sunt ulterioare anului 1977, ori, prin disp.art.92 din L. nr.3/1977, au fost abrogate dispozițiile Legii nr.27/1966.
În temeiul disp.art.330 alin.2 și 4 Cod. proc. civilă, Curtea reține ca fiind nefondat și ultimul motiv de recurs invocat în cauză.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.
1 din Codul de procedură civilă, urmează să se respingă ca fiind nefondat recursul formulat de C. J. de P. C.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 2930 din (...) a T. C. pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimatului V. V. suma de
500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 08 februarie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
C. M. I. T. D. C. G.
GREFIER,
A. B.
Red./Tehnored.:C.M;
2 ex.- (...);
Jud. fond:- Tribunalul Cluj:- P. U.;
- A. G. C..
| ← Decizia civilă nr. 565/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 3109/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
