Decizia civilă nr. 2157/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 2157/R/2011
Ședința publică din data de 15 iunie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I.-R. M.
JUDECĂTORI: G.-L. T.
S.-C. B.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta F. M. împotriva sentinței civile nr. 48 din 31 ianuarie 2011, pronunțată de T. B.-N. în dosar nr. (...), privind și pe pârâta intimată C. J. DE P. B.-N., având ca obiect recalculare pensie - L. nr. 1..
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost comunicat pârâtei intimate și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 10 iunie
2011, prin serviciul de registratură al instanței reclamanta recurentă a depus o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen în vederea angajării unui apărător.
Instanța constată că la dosar au fost înregistrate două scripte, respectiv, cererea de recurs și motivele de recurs.
Cu privire la motivele de recurs depuse la data de 16 martie 2011 la O.
P., Curtea, în temeiul prevederilor art. 137 alin. 1 C., raportat la art. 301 C., invocă excepția tardivității depunerii motivelor de recurs și admite excepția având în vedere data comunicării sentinței atacate, 25 noiembrie 2010, precum și faptul că motivele de recurs au fost depuse la serviciu poștal la data de (...), cu depășirea termenului legal de 10 zile.
În temeiul art. 306 alin. 1 C. invocă din oficiu excepția nulității recursului și reține cauza în pronunțare în ce privește această excepție.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 48 din 31 ianuarie 2011 a T.ui B.-N. pronunțată în dosarul nr. (...), a fost respinsă ca neîntemeiată contestația formulată de contestatoarea F. M. împotriva deciziei nr. (...) privind recalcularea pensiei de serviciu emisă de intimata C. județeană de P. B.-N. F. cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin decizia nr. 95021din 18708.2010 privind recalcularea pensiei de serviciu s-a stabilit în favoarea contestatoarei F. M. o pensie de asigurări sociale de 1855 lei, reținându-se în cuprinsul actului contestat (f.9) că „în conformitate cu prevederile art art. 3 din L. 1., pensia de serviciu stabilită prindecizia nr. 95021/(...) a devenit pensie în înțelesul L. nr. 19/2000, în cuantumul recalculat prin prezenta decizie";. Anterior, în calitate de beneficiar al pensiei de serviciu acordată conform L. nr. 567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, contestatoarea încasa o pensie de serviciu de
4051 lei (f.10). In prezent primește 1855 lei contravaloare a pensiei de asigurări sociale.
Potrivit art. 1 din L. nr.1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, la data intrării in vigoare a acestei legi, categoriile de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, respectiv, pensiile militare de stat, pensiile de stat ale polițiștilor ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare,pensiile de serviciu ale personalului diplomatic și consular, pensiile de serviciu ale funcționarilor publici parlamentari, pensiile de serviciu ale deputaților și senatorilor, pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă și pensiile de serviciu ale personalului Curții de conturi devin pensii în înțelesul L. nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Potrivit art.3 din lege, pensiile prevăzute de art.1 stabilite potrivit prevederi legilor cu caracter special cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii utilizând algoritmul de calcul prevăzut de legea nr.19/2000, iar recalcularea pensiilor de serviciu prin determinarea punctajului mediu anual în sistemul public se face pe baza documentelor existente în dosarele de pensii.
În acest context intimata C. J. de P. B.-N. nu a făcut altceva decât să aplice prevederile L. nr. 1..
Din interpretarea coroborată a dispozițiilor legale enunțate rezultă că pensiile de serviciu ale categoriilor profesionale înainte enumerate nu au fost anulate, ci doar cuantumul acestora a fost recalculat în funcție de principiul contributivității, astfel că, prin L. 1., pensia de serviciu stabilită anterior în favoarea contestatorului nu a fost eliminată, ci doar a fost transformată înpensie pentru limită de vârstă în înțelesul L. nr.19/2000.
T. a apreciat totodată faptul că nu pot fi împărtășite nici criticileformulate de contestatoare privind neconcordanța dintre legea internă și
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Chiar dacă aceste critici au fost examinate de Curtea constituțională a
României cu ocazia soluționării obiecțiilor de neconstituționalitate a L. nr.1.(anterior promulgării ei) instanța de judecată este competentă să analizeze aceleași critici din perspectiva articolelor 11 și 20 din Constituție.
În consecință, constatarea anterioară a constituționalității L. 1. nu împiedică judecătorul cauzei, să verifice dacă aplicarea legii în concret nu produce efecte contrare C.i, verificare care trebuie făcută în funcție de jurisprudența CEDO în materie.
Critica potrivit căreia, prin L. nr.1. care dispune că pensiile de serviciudevin pensii în înțelesul L. nr.19/2000, se încalcă principiul neretroactivității legii civile și se nesocotește dreptul câștigat, astfel că nu poate fi considerată lege în sensul C.i, nu este întemeiată.
T. a reținut că pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementată printr-o lege specială, are două componente, și anume pensia contributivă și un supliment din partea statului. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat. A. acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, astfel cum este reglementat înart.47 alin.(2) din Constituție. Chiar dacă pensiile speciale, au fost instituite de către legiuitor în considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale respective, ele pot fi totuși eliminate dacă există o rațiune suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestațiilor sociale ale statului sub forma pensiei. Or, în cazul de față, Curtea constituțională a României, prin D. nr.873/2010, a reținut că o atare rațiune este dată și că aceasta reiese din expunerea de motive a legii, atât grava situație de criză economică și financiară cu care se confruntă statul (bugetul de stat și cel al asigurărilor sociale de stat), cât și necesitatea reformării sistemului de pensii, prin eliminarea inechităților din acest sistem.
În ce privește noțiunea de bun, prin prisma art.1 din Protocolul nr. 1 la C., Curtea constituțională, soluționând obiecțiile de neconstituționalitate, a examinat legea și din această perspectivă și a statuat că partea necontributivă a pensiei se include în această noțiune și reprezintă un drept câștigat, însă numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la intrarea în vigoare a legii și că suprimarea acestora pe viitor nu are semnificația unei exproprieri. De asemenea, în D. nr.873/2010, referitor la noțiunea de bun, analizată prin prisma art.1 din Protocolul nr. 1 la C., Curtea constituțională a reținut că CEDO, în cauza Muller contra Austriei a arătat: convenția garantează drepturile patrimoniale ale unei persoane ce a contribuit la sistemul de asigurări sociale, dar că acesta nu poate fi interpretat în sensul că acea persoană ar avea dreptul la o pensie într-un anume cuantum.
T. a reținut că, în speță, nu s-a încălcat dreptul la respectarea bunului recunoscut și ocrotit de art.1 din Primul Protocol adițional la C. deși acesta acoperă și drepturile patrimoniale sub forma prestațiilor succesive, în cazul de față, însă, așa cum s-a arătat mai sus, constituie bun doar dreptul la pensie conferit prin lege iar nu și întinderea concretă a cuantumului acesteia, care poate evolua în funcție de formula de calcul prevăzută de lege, pentru că admițând o interpretare contrară, ar însemna că cuantumul pensiei odată stabilit, acesta nu mai poate fi modificat, nici redus, dar nici majorat, interpretare care nu este în spiritul jurisprudenței constante a CEDO. Contestatorul, în calitate de pensionar în baza legii speciale și beneficiar al unei pensii de serviciu, a beneficiat de un bun în sensul jurisprudenței CEDO, dar această noțiune convențională nu acoperă și cuantumul pensiei avute la un moment dat. Așa fiind, în condițiile în care pensia acordată prin decizia contestată, calculată potrivit algoritmului prevăzut de L. nr.19/2000, respectă principiul contributivității, nu se poate considera că, prin aceasta, contestatorul ar mai fi în continuare îndreptățit la un supliment asigurat din bugetul de stat, în condițiile în care legiuitorul a înțeles să reglementeze unitar pensiile reglementate prin legi speciale și să fie plătită cu titlu de pensie doar suma corespunzătoare contribuțiilor de asigurări sociale plătite de fiecare asigurat.
S-a constatat că prin recalculare a fost redus cuantumul pensiei doar cu privire la partea plătită din bugetul statului și nu și cu privire la pensia cuvenită contestatorului din bugetul asigurărilor sociale, potrivit contribuției sale din perioada activă și cum legea în baza căreia i-a fost acordată contestatorului pensia de serviciu prevedea, la data acordării, că partea ce depășește pensia contributivă se suportă din bugetul de stat, posibilitatea ca statul să reducă sau să înlăture acest supliment era cunoscută contestatorului încă de la pensionare, cât timp acordarea acestui supliment nu are la bază contribuția sa la fondul de pensii, ci este lăsată la latitudinea statului, în funcțiede posibilitățile acestuia de acordare.
Prin urmare o „speranță legitimă"; a contestatoarei cu privire la dreptul de a încasa un anumit cuantum al pensiei s-a putut naște cert doar cu privire la partea din pensie corespunzătoare contribuției sale din perioada de activitate.
T. a reținut că, în concret, deși cuantumul pensiei contestatoarei a fost redus, acest cuantum redus al pensiei este unul considerabil și nu este derizoriu, în condițiile în care salariul minim brut pe economie este doar de
600 lei iar pensia minimă este de 350 lei astfel că prin reducerea cuantumuluipensiei, contestatorul nu a suportat o sarcină disproporționată și excesivă.
P.le speciale fiind instituite si reglementate de legiuitor prin legi speciale, în funcție de anumite considerente legate de statutul anumitor categorii profesionale, tot prin lege, pe baza principiului simetriei juridice, pot să fie modificate ori transformate în pensii de drept comun pentru limită de vârstă potrivit legii cadru, fiind un atribut exclusiv al legiuitorului.
T. a apreciat că nu se poate reține nici încălcarea principiuluinediscriminării prevăzut de art.14 din CEDO
Nu a fost găsită întemeiată nici susținerea contestatoarei potrivit căreia măsura eliminării pensiei de serviciu de care a beneficiat anterior ar încălcadispoziția instituită de art.180 din L. nr.19/2000, or cea similară din actul normativ de instituire a pensiei de serviciu,în sensul că s-ar impune menținerea în plată a cuantumului mai avantajos în situația recalculării pensiei, respectiv cel primit anterior de contestator, pentru că, pe de o parte, aceste dispoziții legale sunt aplicabile în ceea ce privește cuantumul pensiilor stabilite și calculate anterior pe baza stagiului de cotizare și punctajului realizat, calculat potrivit 76 din L. nr.19/2000 or, în cauză, cuantumul pensiei de serviciu acordată contestatorului nu a fost calculat pe baza acestor criterii, ci înfuncție de un procent anume prevăzut de legea specială, din veniturile realizate iar, pe de altă parte, prevederile art.180 sunt dispoziții tranzitorii și vizează situații specifice anume indicate în acest text legal ce nu-și găsește aplicare în cauză.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs la data de 10 martie 2011 prin oficiul poștal, reclamanta F. M. iar motivele de recurs au fost depuse tot prin O. poștal la data de 16 martie 2011.
Examinând excepția invocată, Curtea de A. reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 306 alin. 1 C.proc.civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal (înăuntrul termenului de recurs, potrivit art.303 alin.1 C.proc.civ., care este de 15 zile potrivit prevederilor art. 301 C.).
Întrucât sentința atacată a fost comunicată reclamantei-recurente la data de (...), iar cererea de recurs înregistrată la data de 10 martie 2011 nu cuprinde motivele de recurs, ci doar precizarea că motivele vor fi depuse în termenul legal, iar motivele de recurs au fost înregistrate după împlinirea termenului de 15 zile prevăzut de dispozițiile legale imperative citate - la data de 16 martie 2011, data oficiului poștal, Curtea urmează să constate nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Constată nulitatea recursului declarat de reclamanta F. M. împotriva Sentinței civile nr. 48 din (...) a T.ui B.-N. pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 15 iunie 2011.
PREȘEDINTE JUDECATORI
I.-R. M. G.-L. T. S.-C. B.
GREFIER
G. C.
Red.I.R.M/Dact.S.M
2 ex./(...)
Jud. fond:C. N.
← Decizia civilă nr. 3718/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 5075/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
---|