Decizia civilă nr. 5236/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția I Civilă
DECIZIA CIVILĂ Nr.5236/R/2011
Ședința din 13 decembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. C. G. JUDECĂTOR: C. M.
JUDECĂTOR: I. T. G. : N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul T. S. P. împotriva sentinței civile nr. 1410 din 6 septembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...) privind și pe pârâții intimați M. A. N. și CASA DE PENSII A M. A. N., având ca obiect contestație împotriva deciziei de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este realizată .
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimaților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care Curtea constată că la data de 29 noiembrie 2011pârâtul intimat M. A. N. a înregistrat la dosar întâmpinare.
Văzând că părțile au solicitat judecata în lipsă, Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și o reține în pronunțare în baza actelor aflate la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1410 din 6 septembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...) s-a admis excepția inadmisibilității invocată de pârâtul M. A. N. și în consecință:
S-a respins contestația formulată de reclamantul T. S. P. reprezentat de S.
C. M. D., în R. și în R., în contradictoriu cu pârâții M. A. N. și CASA DE PENSII
S. A M. A. N.
Examinând cauza, pe baza probelor de la dosar și analizând cu priorita- te excepția inadmisibilității invocate de intimați, instanța a reținut următoarele:
Decizia contestată a fost emisă la data de (...) în baza H. 7. privind recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform L. nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Potrivit art. 1 lit. a și b din L. nr. 119/2010, pe data intrării în vigoare a acesteia( (...)) pensiile militare de stat, pensiile de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, stabilite pe baza legislației anterioare, au devenit pensii în înțelesul L. nr. 1. privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, H. 735/ (...) cuprinzând metodologia de recalculare a acestor pensii.
Potrivit dispozițiilor art. 14 din H. 735/(...) „Împotriva deciziilor de pensie recalculate se poate introduce contestație în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestații care funcționează în cadrul M. A. N., M. Administrației și I. și S. Român de I.
(2) Deciziile comisiilor de contestații pot fi atacate în instanță, potrivit prevederilor L. nr. 1., cu modificările și completările ulterioare.";
De menționat că H. 7. nu a instituit o procedură nouă de contestare a deciziilor de stabilire a pensiilor militarilor și polițiștilor, căci atât L. nr.
164/2001 privind pensiile militare de stat, cât și L. nr. 179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor, stabileau în art. 54 că aceste decizii trebuiau contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestații pensii care funcționează în cadrul M. A. N., M. de I. și S. Român de I. și doar deciziile acestor comisii de contestații puteau fi atacate în instanță potrivit L. nr. 1., cele necontestate în termen, precum și deciziile comisiilor de contestații, care nu au fost atacate la instanțele judecătorești, fiind definitive.
Conform susținerilor reclamantului contestator, prin sentința civilă nr. 3. a C. de A. C. rămasă definitivă în baza Deciziei nr. 38 din (...) a Înaltei Curți de C. și Justiție s-a dispus suspendarea executării acestei hotărâri de guvern până la soluționarea in mod definitiv si irevocabil a cauzei - obiect al dosarului nr. (...) al CA C., in care s-a pronunțat sentința civilă nr. 4.. XI. 2010.
Prin Sentința civilă nr. 4.. XI. 2010 pronunțată de Curtea de A. C. în dosarul nr. (...) s-a dispus anularea dispozițiilor articolului 2 alin.2,3,4,6,7, articolului 6 alin.1,2, 4 și articolul 10 alin.2 din Hotărârea de G. nr. 7., iar nu și a art. 14 din acest act normativ.
HG nr. 7. a fost abrogată cu începere de la data de (...) prin art. 10 din
O.U.G. nr. 1/2011.
La data de (...) a intrat în vigoare L. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Potrivit art. 171 al acestui act normativ, „la data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile din sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, inclusiv categoriile de pensii prevăzute la art. 1 din L. nr.
119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, devin pensii în înțelesul prezentei legi";.
Conform art. 149 din L. 263/2010 „deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii și de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la C. C. de C., respectiv la comisiile de contestații care funcționează în cadrul M. A. N., M. Administrației și I. și S. Român de I.
(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional.
(3) C. C. de C. funcționează în cadrul CNPP.
(4) Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.";
Art. 150 al. 3 din același act normativ precizează că în soluționarea contestațiilor, C. C. de C. și comisiile de contestații care funcționează în cadrul M. A. Naționale, M. A. și I. și S. Român de I. adoptă hotărâri care, potrivit art. 151 al. 2, pot fi atacate la instanța judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Art. 151 al. 3 din L. 263/2010 stabilește că hotărârile prevăzute la art. 150 alin. (3) care nu au fost atacate la instanțele judecătorești în termenul prevăzut la alin. (2) sunt definitive.
2
Reclamantul a susținut că decizia pe care o contestă putea fi atacată direct în instanță în temeiul L. 1. și că nu era obligatorie procedura administrativă prealabilă de contestare la comisia de contestații.
Însă, instanța a reținut că decizia de recalculare a pensiei a fost emisă la data de (...) și i-a fost comunică reclamantului după data de (...), data intrării în vigoare a L. 263/2010, iar potrivit principiului aplicării imediate a legii noi, contestarea deciziei de pensionare trebuia realizată conform procedurii instituite de legea nouă, nu de L. 1. (în ipoteza suspendării dispozițiilor art. 14 din H. 7.).
În art. 174, L. 263/2010 a prevăzut expres ultraactivitatea L. 1., însă exclusiv pentru litigiile aflate pe rolul instanței la intrarea sa în vigoare, stipulând astfel: „litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul";.
Or, aplicând art. 171 din L. 263/2010, dreptul reclamantului la pensie face obiectul L. 263/2010, însă litigiul referitor la aceste drept nu se afla pe rolul instanței la (...), cererea fiind introdusă abia la data de (...).
Ca atare atât în baza H. 7. care a stat la baza emiterii deciziei contestate, cât și în conformitate cu dispozițiile L. 263/2010, act normativ în vigoare la momentul înregistrării contestației, era prevăzută în mod imperativ procedura administrativă prealabilă privind atacarea deciziei de recalculare a pensiei, procedură ce trebuia exercitată într-un termen de 30 de zile de la co- municarea deciziei, contestația direct la instanța de judecată fiind admisibilă doar dacă era îndreptată împotriva hotărârii pronunțate de comisia de contestații din cadrul M. A. Naționale.
Pentru considerentele reținute, tribunalul a apreciat ca fiind întemeiată excepția inadmisibilității contestației formulate de reclamant împotriva Deciziei de recalculare a pensiei nr. 20407/(...) mai înainte de parcurgerea și finalizarea procedurii administrative prealabile și, în consecință, a respins contestația.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul T. S. reprezentat de S. C. M. D. în R. și R., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii iar în subsidiar modificarea hotărârii în sensul respingerii excepțiilor invocate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului a invocat excepția nulității absolute a deciziei de recalculare a pensiei ca fiind emisă de o persoană necompetentă, în speță Ministerul Administrației și Internelor, deși competența aparținea Casei Sectoriale de pensii.
Decizia de recalculare a pensiei reclamantului a fost emisă de Ministerul
Administrației și Internelor după data de 23 dec. 2010, dată la care s-a înființat C. sectorială de pensii, care a preluat toate atribuțiile fostelor structuri organizatorice din cadrul M. A. și I., astfel că acesta nu avea competență cu privire la recalcularea pensiilor.
În conformitate cu dispozițiile art.105 din L. nr.263/2010, Casele sectoriale de pensii sunt cele care au competența emiterii deciziilor de pensionare precum și a deciziilor de recalculare și revizuire așa cum rezultă din disp.art.107 aln.1 și 3.
Cu privire la motivele respingerii contestației reclamantului arată că în conformitate cu OUG nr.1/2011 deoarece aceste împrejurări vizează interesul public și constituie elementele unei situații extraordinare, ce nu suferă amânare, se impune adoptarea de măsuri imediate pentru reglementarea unor aspecte în scopul revizuirii pensiilor potrivit art.1 lit.a și b din L. nr.110/2010.
Așadar, ceea ce reglementează OUG nr.1/2011 nu este altceva decât revizuirea pensiilor recalculate conform art.1 lit.a și b din L. nr.119/2010.
3
Așadar, argumentul Comisiei de S. a C. conform căruia decizia contestată a rămas fără obiect nu are temei juridic, atâta vreme cât conform OUG nr.1/2011, urmează a se emite decizii de revizuire pe care o contestă.
Referitor la procedura prealabilă arată că a contestat în termenul legal decizia de recalculare la comisia de contestații din cadrul MAI însă acesta nu a analizat și nu a soluționat în mod real contestația.
Referitor la motive de nelegalitate arată că membrii SCMD au avut calitatea de militari, polițiști, funcționari speciali în prezent fiind beneficiari ai pensiilor de stat aferente activității desfășurate, vechimii și gradului avut, conform deciziilor de pensionate anexate.
Prin decizia pe care o contestă s-a dispus în mod netemeinic și nelegal recalcularea pensiilor de care beneficiază membri, s-a produs o diminuare nejustificată a cuantumului acestora și implicit a patrimoniului membrilor SCMD.
Prin L. nr.119/2010 și normele de aplicare ale acesteia se încalcă dreptul de proprietate, se creează o discriminare între cadrele militare, personalul civil, magistrați care beneficiază prin lege de un mod de calcul al pensiei mult mai favorabil.
Prin recalcularea pensiilor reclamantului se încalcă principiul dreptului câștigat, deoarece pe parcursul anilor în care a fost militar a câștigat dreptul de a beneficia de sistemul de pensii sub imperiul căruia și-a desfășurat activitatea.
Acest drept a fost câștigat prin suportarea regimului militar, prin suportarea privațiunilor specifice acestui sistem.
Decizia contestată și implicit procesul de recalculare a pensiilor sunt nelegale raportat la dispozițiile C. R., ale dreptului comun cât și ale Legislației E. în materie.
Deciziile de recalculare a pensiilor au fost emise în baza disp. HG nr.735/21 iulie 2010, deși prin sentința civilă nr.3. pronunțată de Curtea de A.
C. a fost suspendată executarea acesteia până la pronunțarea instanței de fond, astfel că recalcularea pensiilor s-a făcut în temeiul unui act normativ lipsit de orice efect.
În conformitate cu disp. art.6 alin.4 din HG nr.7. pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul pentru recalculare prevăzut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.
Așadar, deși membrii SCMD au desfășurat activitate și au obținut venituri diferențiate în funcție de pregătirea fiecăruia, de gradul pe care l-au avut, de meritele recunoscute prin decorare, la stabilirea cuantumului pensiei acestora a fost luat în considerare doar salariul mediu brut pe economie pentru perioadele respective.
Calculul pensiei la salariul mediu brut pe economie, reprezintă pentru o parte dintre membri SCMD o degradare, deoarece sunt asimilați persoanelor cu grade inferioare care se bucură de același venit ca și al celor cu grade superioare, deși pe parcursul desfășurării activității ca militari activi între veniturile gradelor militare au existat diferențe specifice.
Prin impunerea calculării cuantumului pensiei rezervistului la salariul mediu brut se încalcă un drept de proprietate fundamental, deoarece pentru activitatea desfășurată, cadrul militar beneficiază de solda lunară compusă din solda de grad, solda de funcție, gradații și indemnizații, precum și prime, premii, sporuri și alte drepturi bănești, elemente componente care ar trebui să
4 se regăsească în adeverințele pe baza cărora se face recalcularea pensiilor militare.
Neluarea în considerare a tuturor veniturilor care compuneau solda lunară reprezintă o expropriere de bunurile pe care le-a câștigat diferența dintre veniturile obținute și salariul mediu brut pe economie.
Apreciază că, constatarea de către Curtea Constituțională a R. în cuprinsul Deciziei nr.871/(...) că L. nr.119/2010 nu încalcă dispozițiile C. R., nu împiedică instanțele de judecată să facă aplicarea dispozițiilor art.20 din legea fundamentală și să dea prioritate pactelor și tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care R. este parte.
Conform art.1 din protocolul nr.1 la C. E. a D. O. se constată că membrii
S.ui SMCD beneficiază de un drept de proprietate asupra pensiei a cărei recalculare a fost dispusă de către pârâte însă este lipsită de această proprietate, prin dispozițiile legale naționale.
Membrii SMCD erau titularii unui bun în sensul art.1 din Protocolul 1, iar reducerea pensiei pentru viitor și lipsirea acestora de dreptul de a mai primi vreodată sumele de bani aferente acestui procent reprezintă, indiscutabil, o ingerință ce a avut ca efect privarea acestora de bunul lor, în sensul celei de a doua fraze a primului paragraf al art.1 din Protocolul nr.1.
Reducerea pensiei membrilor SCMD ca urmare a recalculării și imposibilitatea acestora de a-și mai recupera vreodată sumele de bani aferente acestui procent au dus la ruperea, în defavoarea pensionarilor, beneficiari ai pensiilor stabilite prin acte normative speciale, a justului echilibru ce trebuie păstrat între protecția proprietății și cerințele interesului general. Procedându- se în acest fel, s-a adus atingere chiar substanței dreptului de proprietate al reclamanților, atingere care, în concepția instanței europene, este incompatibilă cu dispozițiile art.1 din Protocolul nr.1 la C.
De asemenea, interesul public urmărit, respectiv asigurarea unui sistem unitar de pensii, încalcă principiul proporționalității consacrat de jurisprudența C., prin aceea că rupe justul echilibru ce trebuie păstrat între protecția proprietății și cerințele interesului general prin privarea membrilor SCMD de dreptul de a beneficia de pensie în suma garantată de dispozițiile legii speciale, respectiv a L. nr.164/2001.
Arată că există discriminare între aceleași persoane deoarece HG nr.7. la art.6 prevede că recalcularea se face pe baza adeverințelor care să dovedească venitul lunar realizat sau în lipsa acesteia calculul se va face la nivelul salariului mediu brut pe economie, situație în care pentru cei care pot aduce adeverințe cuantumul pensiei poate fi mai mare, iar în situația celor care nu pot aduce adeverințe, cuantumul pensiei va fi calculat la salariul mediu brut.
Există discriminare între cadrele militare și personalul civil, deoarece cadrele militare nu au avut cărți de muncă, actul oficial prin care se dovedește vechimea în serviciul militar și funcțiile îndeplinite este fișa matricolă, care nu cuprinde salariile avute.
Mai există discriminare între categorii asemănătoare deoarece din moment ce magistraților, care au aceleași interdicții ca și militarii, li s-a acordat dreptul la pensie calculat proporțional cu salariul avut, ținându-se cont de statutul acestora, în care un rol esențial îl joacă interdicțiile pe durata mandatului și militarilor care au aceleași interdicții trebuie să li se aplice aceeași modalitate de calcul.
Cu privire la retroactivitatea legii, arată că măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice nu se poate face decât prin încălcarea principiului neretroactivității legii, prevăzut la art.15 alin.2 din Constituția R.,
5 conform căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
Atunci când o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi juridice, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare.
Reglementările privind recalcularea pensiilor pentru militari, polițiști și funcționari publici cu statul special, încalcă principiul neretroactivității prevăzut de art.15 alin.2 din Constituția R..
Prin recalcularea pensiilor reclamantului se încalcă un principiu al drepturilor câștigate.
Astfel în practica C. de Justiție a U. E. cu privire la drepturile câștigate, aceasta precizează: dacă prestațiile acordate în temeiul regulamentului vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate cu regulamentul nou, acestea nu trebuie să fie reduse.
P.le aflate în plată constituie drepturi legal câștigate și nu pot fi afectate prin recalculare, care prin efectele ei, ar constitui implicit o aplicare retroactivă a legii, orice nouă reglementare aplicându-se numai pe viitor, adică pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a acesteia.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și aapărărilor invocate, Curtea reține următoarele:
În mod greșit prima instanță a reținut ca fiind inadmisibilă contestația reclamanților împotriva deciziilor de recalculare a pensiei acestora din (...) emise de C. de P. a M. A. N.
Astfel, reclamanții aveau calea contestației împotriva acestor decizii la comisia de contestații pensii, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, în temeiul art.14 alin.1 din H. nr.7., ce a fost menționat chiar în decizia de recalculare.
Înlăuntrul acestui termen de exercitare a dreptului de contestare prevăzut de H. nr.7., a fost abrogată însă această hotărâre de guvern, conform art.10 din O.U.G. nr.1/2011.
Aflându-se în această situație într-o stare de incertitudine în ceea ce privește procedura ce trebuia urmată pentru contestare și autoritatea competentă să o soluționeze, reclamanții s-au adresat în mod corect instanței competente în litigii de asigurări sociale.
Se mai reține că, având în vedere faptul că deciziile contestate priveau drepturi de securitate socială, în mod corect aceștia nu a așteptat noi reglementări, care au apărut abia în luna mai 2011, prin art.6 alin.2 din Ordinul nr.1453/(...), stabilindu-se că deciziile de pensie emise în sistemul de pensii militare și de stat ale polițiștilor, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare până la data de 1 ianuarie 2011, precum și cele emise în condițiile O.U.G. nr.1/2011, se supun căilor de atac prevăzute de legislația în baza cărora au fost adoptate și se soluționează de comisiile de contestații prevăzute la alin.1, ce au fost înființate conform art.1 din acest ordin.
Astfel, se reține că în mod greșit prima instanță a reținut și incidența în cauză a disp.art.149 din L. 263/2010.
Curtea mai constată că, în situația în care reclamanții ar fi așteptat, în situația dată, emiterea unei hotărâri a comisiei de contestații, aceștia ar fi fost desigur prejudiciați prin nesoluționarea cererii lor privind drepturi de asigurări sociale într-un termen rezonabil.
Având în vedere faptul că prima instanță s-a pronunțat de fapt pe o excepție de prematuritate, necercetând fondul cauzei, urmează ca, în temeiul
6 disp.art.312 alin.2 și 5 Cod. proc. civilă, să se admită recursul declarat de reclamanți, să se caseze în tot sentința primei instanțe și să se trimită cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, urmând ca instanța să analizeze pe fond toate susținerile recurenților privind recalcularea pensiei lor în temeiul legii nr.119/2010, formulate atât în fața primei instanțe, cât și în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. DECIDE :
Admite recursul declarat de reclamantul T. S. împotriva sentinței civile nr.1410 din (...) a T.ui M. pronunțate în dosar nr. (...) pe care o casează.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 13 decembrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. C. G. C. M. I. T.
G. N. N.
Red.DCG/(...) Dact.szM/3ex.
7
| ← Decizia civilă nr. 592/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 4722/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
