Decizia civilă nr. 82/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
DOSAR NR. (...)
D. CIVILĂ NR. 82/R/2011
Ședința publică din data de 12 ianuarie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I.-R. M.
JUDECĂTORI: G. L. T.
S.-C. B.
G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta C. M. împotriva sentinței civile nr. 1783 din 1 noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), privind și pe pârâta intimată C. J. DE P. M., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei intimate și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că prin memoriul de recurs s-a solicitat judecarea în lipsă.
Instanța, constatând cauza în stare de judecată, o reține în vederea pronunțării în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1783 din 01 noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...) s-a respins cererea de ordonanță președințială formulată și precizată de reclamanta C. M. în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. M..
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că prin decizia nr. 2./(...) privind recalcularea pensiei de serviciu, emisă de C. J. de P. M., au fost recalculate drepturile de pensie cuvenite reclamantei în conformitate cu prevederile Legii nr. 119/2010, ale H.G. nr. 737/2010, coroborate cu cele ale Legii nr. 1., rezultând o pensie de asigurări sociale de 959 lei începând cu data de (...).
Împotriva acestei decizii reclamanta a formulat contestația înregistrată pe rolul T. M. sub dosar nr. (...).
Art. 1 din L. nr. 119/2010 reglementează categoriile de pensii de serviciu, stabilite pe baza legislației anterioare, care devin pensii în înțelesul Legii nr. 1., urmând a fi recalculate prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei, prin utilizarea algoritmului de calcul prevăzut de L. nr. 1., cu modificările și completările ulterioare.
Reclamanta își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 581 Cod procedură civilă, potrivit cărora instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
S-a reținut că aceste condiții de admisibilitate nu sunt întrunite în cauză.
Astfel, exista urgență atunci când dreptul părții care reclamă ar fi amenințat a se pierde cu totul în cazul în care partea ar recurge la procedura obișnuită de judecată sau când prejudiciu ce i s-ar cauza acesteia în situația neluării măsurii solicitate ar fi imposibil de reparat .
În speță, reclamanta nu a dovedit caracterul urgent al măsurii ce solicită a fi luată, respectiv prejudiciile ireparabile cauzate de diminuarea drepturilor de pensie până la soluționarea dosarului cu nr. (...).
Mai mult, suspendarea deciziei nr. 2./(...) ar conduce la suspendarea efectelor sale, adică a plății pensiei, lipsind-o pe reclamantă, până la soluționarea dosarului menționat, de singura sursă de venit, căci din cuprinsul prevederilor art. 1 din legea 119/2010 rezultă că pensia de serviciu a devenit pensie în înțelesul Legii 19/ 2000, deci cele două pensii nu coexistă, astfel încât suspendarea uneia să reactiveze plata celeilalte.
Legalitatea deciziei de recalculare a pensiei nr. 2./(...) urmează a fi verificată în cadrul contestației formulate, potrivit art. 87 din L. nr. 1..
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta C. M. solicitând desființarea hotărârii, iar în urma rejudecării, admiterea cererii de suspendare provizorie a deciziei de recalculare a pensiei nr. 2. din (...) emisă de C. de P. M. și menținerea deciziei de pensionare nr. 2./(...).
În motivarea recursului a arătat că prin decizia de pensionare contestată în dosarul de fond nr. (...) a suportat o reducere a pensiei de la 2698 lei la 959 lei. Arată că diminuarea pensiei îi afectează posibilitatea de a avea un trai normal și posibilitatea achitării obligațiilor financiare pe care le are. În aceste condiții, reducerea pensiei până la data judecării contestației pe care a introdus-o poate provoca prejudicii ireparabile întrucât este bolnavă atât ea cât și soțul ei și a cheltuit sume foarte mari cu tratamentul, depășind valoarea venitului realizat astfel ca urgența suspendării deciziei de recalculare și menținerea în plată a deciziei stabilite în baza Legii 567/2004 este motivată.
Actualele pensii de serviciu au fost acordate pe baza unor legi emise de
S. Român după anul 1990, recalcularea lor ar însemna o încălcare de către stat a propriei legislații, iar modificarea retroactivă ar influența negative caracterul de stat de drept al R.
Modificarea retroactivă a unor drepturi câștigate nu este posibilă fără încălcarea prevederilor constituționale. În cazul grefierilor cuantumul pensiilor a fost stabilit în conformitate cu art.6 din L. 567/2004, cu modificările și completările ulterioare care nu a fost abrogată. De asemenea nu au fost abrogate nici dispozițiile art.14 din Normele de aplicare ale Legii 567/2004 și nici art.180 alin.7 din L. 19/2001, în care se arată că dacă din recalculare rezultă o sumă mai mică, pensionarul beneficiază de pensia mai avantajoasă.
Neabrogarea Legii 567/2010 este recunoscută chiar de guvern în art.9 alin.2 din L. 119/2010, când dispune, emiterea atât a deciziei de pensiei de serviciu stabilită în baza legii speciale cât și decizia de recalculare a acesteia. Privitor la intangibilitatea drepturilor câștigate și la neretroactivitatea legii civile citează ca exemple D. nr. 5. și D. nr. 1., prin care s-a decis că orice nouă reglementare a pensiilor nu poate afecta în minus pensia anterior stabilită, fiind un drept legal câștigat anterior, precum și că orice prevedere nouă poate fi aplicată numai de la data intrării sale în vigoare.
Din punct juridic, diminuarea pensiilor nu este permisă de lege deoarece drepturile de pensii sunt imprescriptibile și nu pot fi cedate total sau parțial.
La fel și Constituția României la art.44 arată că dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate.
În accepțiunea art. 1 din Protocolul 1 la C. noțiunea de bun a fost dezvoltata încât să cuprindă nu numai drepturile reale astfel cum acestea sunt definite în dreptul intern, dar și numitele speranțe legitime, respectiv pensiile, care sunt clar determinate în dreptul intern și recunoscute fie printr-o hotărâre judecătorească sau printr-un act administrativ.
Reducerea pensiilor, dovedește ingerința statului și determină privarea parțială de proprietate.
Pensia câștigată sau stabilită prin decizia de pensionare sau hotărâre judecătorească constituie proprietate, în sensul reglementării art. 1 din
Protocolul 1 la C. iar reducerea ei, reprezintă ingerința din partea statului criticată de acest protocol.
Drepturile câștigate, recunoscute într-un stat de drept trebuie acordate chiar dacă ulterior acestea se modifică. În acest sens, Curtea Constituțională s- a pronunțat prin mai multe decizii. Sub acest aspect, funcționarii parlamentari, militarii, magistrații, personalul auxiliar al instanțelor judecătorești și parchete, personalul diplomatic și consular constituie sisteme ocupaționale cărora li se aplică prevederile Directivei 86/378/EEC. Cu privire la modalitatea de finanțare, C. a stabilit, în mai multe cazuri, că acestea pot fi finanțate total sau parțial de la bugetul de stat", se arată în comunicat.
Principiul contributivității nu e un principiu absolut, el nu poate fi aplicat formal cu încălcarea altor principii constituționale de astă dată, cum ar fi legalitatea, neretroactivitatea sau nediscriminarea, înțelese și aplicate corect.
Jurisprudența Curții Constituționale este relativ constantă în constatarea imposibilității aplicării unei recalculări pe baza unei legi noi a pensiilor deja aflate în plată cu afectarea în sens negativ a acestora și implicit cu efectul pierderii unor drepturi deja câștigate.
Astfel, prin D. nr. (...)2, publicată în M. Of nr. 218/2002 Curtea a reținut, analizând constituționalitatea ordonanței ce prevedea suspendarea legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, că: "deși prin noua lege se reglementează un nou mod de calcul și de stabilire a pensiilor militare de stat, evident, acest nou mod de calcul se poate aplica doar pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a legii. "
Rezultă deci, că pentru pensiile aflate în plată Curtea Constituțională are o practică constantă în a le considera drepturi câștigate ce nu pot fi recalculate în baza noii legi fără a se încălca astfel ari. 15 alin. 2 din Constituție.
Din interpretarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, apare ca fiind obligatorie și respectarea legilor.
Ca și principiul supremației Constituției, principiul legalității reprezintă un principiu esențial al statului de drept, preeminenta legii asigurând ordinea de drept într-un stat democratic.
În aplicarea acestui principiu, prin decizia nr.415/2010, Curtea Constituțională a statuat că: "potrivit Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr.777 din 25 august 2004, tehnica legislativă asigură, sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum
și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. În același sens, art.13 din această lege instituie principiul unicității reglementării în materie, statuând că reglementările de același nivel și având același obiect se cuprind într-un singur act normativ, iar, potrivit art.15, cu denumirea marginală "evitarea paralelismelor", în procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în două sau mai multe acte normative, iar încazul existenței unor paralelisme, acestea vor fi înlăturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementări unice".
În plus, prin aceeași decizie, Curtea Constituțională a reținut (reiterând considerentele Deciziei Plenului Curții Constituționale nr.1/1995) ca "puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii, potrivit dispozițiile art.147 alin.4 din Constituție și se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept".
Intimata C. J. de P. M. prin întâmpinare (f.18) a solicitat respingerearecursului ca nefondat și menținerea în totalitate a sentinței atacate.
Analizând actele dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate,
Curtea reține următoarele:
Prin demersul juridic dedus judecății, reclamanta a solicitat suspendarea în temeiul dispozițiilor art. 581 - 582 C.pr.civ. a executării deciziei privind recalcularea pensiei de serviciu, până la soluționarea irevocabilă a contestației înregistrate pe rolul T. M., având ca obiect anularea acestei decizii.
Potrivit dispozițiilor art. 581 C.pr.civ. instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Așadar, pentru admisibilitatea ordonanței președințiale se cer a fi întrunite următoarele trei condiții: urgența, cerința ca măsura luată să aibă caracter vremelnic și condiția de a nu prejudeca fondul cauzei.
În mod just s-a apreciat de către instanța de fond că în speță nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de dispozițiile art. 581 al. l C.pr.civ., care să justifice cererea reclamantei, în ceea ce privește urgența, astfel că cererea de suspendare a deciziei de recalculare a pensiei formulată pe această cale nu este întemeiată.
În cauză, reclamanta a apreciat că este justificată condiția urgenței, susținând că prin reducerea pensiei îi este afectată posibilitatea achitării obligațiilor financiare pe care le are și faptul că a cheltuit suma mari cu tratamente medicale, fără a depune la dosarului cauzei probe în acest sens.
Însă, posibilitatea instituită de dispozițiile art. 581 Cod procedura civilă nu exonerează reclamantul de obligația de a-și dovedi susținerile în fata instanței, conform art. 1169 Cod civil.
Curtea apreciază că depunerea în probațiune a deciziei, prin care într- adevăr s-a diminuat pensia de serviciu, nu este de natură să se circumscrie condiției urgenței, în lipsa coroborării cu alte mijloace de probă.
Astfel, simplul fapt al recalculării pensiei de serviciu, nu este de natură a-i produce reclamantei o pagubă iminentă și care nu s-ar putea repara in viitor și nici nu dovedește urgența care să justifice luarea unei măsuri cu caracter provizoriu, pe calea ordonanței președințiale.
Este adevărat că sunt situații în care urgența se presupune până la dovada contrară, însă în acele situații „urgența"; este apreciată chiar de către legiuitor (art. 280 Cod de procedură civilă, privind cererea pentru suspendarea executării vremelnice), însă în cauza dedusă judecății nu este incidentă nici o normă legală care să justifice o astfel de concluzie.
Pentru a justifica temeinicia cererii, recurenta s-a raportat la deciziile pronunțate de către alte instanțe naționale, însă acestea în actuala reglementare, nu constituie izvor de drept. De asemenea, aceasta a făcut referire la dispozițiile C. E. a D. O., însă aceste critici aduse deciziei derecalculare țin de fondul cauzei și nu poate face obiectul cenzurii instanței în cadrul acestei proceduri speciale.
Reținând că legiuitorul condiționează admisibilitatea ordonanței președințiale de îndeplinirea cumulativă a celor trei cerințe mai sus menționate și constatând că în circumstanțele cauzei cerința urgenței nu este îndeplinită, Curtea apreciază că nu se mai impune analizarea celorlalte două condiții.
Ținând seama de aceste considerente, se constată că soluția pronunțată de tribunal este legală, astfel că în temeiul art. 312 alin.1 C. raportat la art. 582 C., Curtea va respinge ca nefondat recursul reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta C. M. împotriva sentinței civile nr. 1783 din (...) a T. M., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 12 ianuarie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I. R. M. G. L. T. S. C. B.
G. G. C.
Red.SCB Dact.SzM/2ex. (...)
Jud,fond: G. B.; C. V.
| ← Decizia civilă nr. 1253/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 3130/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
