Decizia civilă nr. 1467/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 1467/R/2012
Ședința data de 26 martie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: L. D.
JUDECĂTOR : D. G. JUDECĂTOR : S. D. G. : S.-D. G.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta C. M. împotriva sentinței civile nr. 2082 din 18 noiembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta C. J. DE P. M., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost comunicat pârâtei intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că pârâta intimată a formulat punctul de vedere referitor la cererea de suspendare a cauzei până la soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor O. nr. 5., invocată de reclamantă.
Curtea, după deliberare, în temeiul prevederilor art.29 din L. nr.47/1992, admite cererea de sesizare a C. C. cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor O. nr.5., pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art.1 lit. c-h din L. 1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, în raport de dispozițiile art.1 alin.4 și 5, art.73 alin.1, art.108 alin.1 și 2 și art. 115 alin.4 din Constituție, excepție invocată de reclamanta recurentă C. M..
Prin cererea de sesizare a C. C. reclamanta recurentă a formulat și cerere de suspendare a judecării cauzei până la soluționarea excepției de neconstituționalitate, cerere pe care instanța urmează a o respinge având în vedere modificările dispozițiilor art.29 din L. nr. 47/1992.
În baza actelor existente la dosar, Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
În urma deliberării, reține că prin contestația înregistrată pe rolul T. M. subdosar nr. (...), la data de (...), contestatoarea C. M. a chemat-o în judecată pe intimata C. J. de P. M., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea deciziei nr. 2. din data de (...) privind revizuirea pensiei și menținerea drepturilor de pensie de serviciu stabilite prin decizia nr. 2. din data de (...), în temeiul L. nr. 9., cu cheltuieli de judecată.
La data de (...), prin sentința civilă nr. 2., pronunțată de Tribunalul
Maramureș în dosar nr. (...), s-a respins ca neîntemeiată contestația formulată decontestatoarea C. M., împotriva deciziei de revizuire a pensiei nr. 2. din data de
(...), emisă de intimata C. J. de P. M..
S-a respins cererea contestatoarei privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța soluția menționată, T. a avut în vedere următoarele:
Prin decizia nr. 2. din data de (...), emisă de intimata C. J. de P. M., s-au revizuit drepturile de pensie de care a beneficiat contestatoarea în urma deciziei de recalculare a pensiei de serviciu din (...), în conformitate cu prevederile O. nr.
5., începând cu data de (...), menținându-se același cuantum de 1693 lei.
D. contestată este motivată în fapt, în cuprinsul acesteia fiind evidențiate toate elementele - vârsta standard de pensionare, stagiul complet de cotizare realizat, numărul de puncte realizate etc. - care au condus la stabilirea punctajului mediu anual și, implicit, la stabilirea cuantumului pensiei. De asemenea, decizia contestată este motivată în drept, temeiul juridic care a stat la baza emiterii acesteia, respectiv O. nr. 5., fiind evidențiat la pct. A din decizie.
D. de revizuire cuprinde calea de atac și instanța la care poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, conform art. 21 alin. 1 din Anexa la O. nr. 5..
Potrivit art. 1 alin. 1 din O. nr. 5., pensiile prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din
L. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiași legi, se revizuiesc din oficiu, de către casele teritoriale de pensii în evidența cărora se află dosarele de pensie, prin emiterea unor decizii de revizuire, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanței.
Pensia de serviciu în cuantum de 3357 lei, de care a beneficiat contestatoarea până la data de (...), în temeiul L. nr. 9., a fost recalculată prin decizia nr. 2. din (...), conform L. nr. 1. și H.G. nr. 737/2010.
Cuantumul pensiei stabilit prin decizia de revizuire este identic cu cel stabilit prin decizia de recalculare din (...).
Contestatoarea primește pensie în acest cuantum din septembrie 2010. Prin decizia contestată nu s-a redus cuantumul pensiei aflate în plată.
În temeiul O. nr. 5. s-a dispus revizuirea pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)
- h) din L. nr. 1., lege care a făcut obiectul controlului de constituționalitate anterior promulgării, conform deciziilor nr. 871/2010 și nr. 873/2010 ale C. C..
Astfel, Curtea a reținut că, în principiu, pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementată printr-o lege specială, are două componente, și anume pensia contributivă și un supliment din partea statului. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat. A. acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, astfel cum este reglementat de art.47 alin. 2 din Constituție.
P.le speciale, nefiind un privilegiu, ci fiind instituite de către legiuitor în considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale respective, pot fi eliminate doar dacă există o rațiune suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestațiilor sociale ale statului sub forma pensiei.
Or, în cazul de față, a reținut Curtea Constituțională, o atare rațiune este, așa cum rezultă din expunerea de motive a legii criticate, atât grava situație de criză economică și financiară cu care se confruntă statul (bugetul de stat și cel al asigurărilor sociale de stat), cât și necesitatea reformării sistemului de pensii, prin eliminarea inechităților din acest sistem.
Curtea Constituțională a reținut că în conceptul de „. câștigate"; pot intra doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări.
În concluzie, Curtea a constatat că dispozițiile L. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. 2 privind neretroactivitatea legii.
În ceea ce privește încălcarea art. 1 din Protocolul 1 la C. pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, în hotărârea pronunțată în cauza Muller contra Austriei, în anul 1972, Curtea E. a D. O. a statuat că, deși art. 1 din Protocolul 1 garantează drepturile patrimoniale ale unei persoane care a contribuit la sistemul de asigurări sociale, acest text nu poate fi interpretat în sensul că acea persoană ar avea dreptul la o pensie într-un anumit cuantum.
Având în vedere cele două componente ale pensiei de serviciu, precum și faptul că a doua componentă, respectiv suplimentul din partea statului, se acordă numai în măsura în care există resursele financiare necesare, suprimarea pentru viitor a acestei componente, fără afectarea părții contributive, nu poate avea semnificația unei exproprieri.
Legiuitorul este în măsură să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcție de posibilitățile financiare ale statului. Și în alte cauze în care Curtea E. a D. O. a fost sesizată cu încălcări ale dreptului de proprietate ca urmare a diminuării pensiilor s-a apreciat că o astfel de ingerință nu este de tipul „. de proprietate"; (hotărârea din
2 februarie 2010 - Aizupurua Ortiz împotriva Spaniei, unde pierderea unei pensii complementare este analizată din perspectiva regulii generale privind dreptul la respectarea bunurilor).
Curtea a acceptat reduceri substanțiale ale cuantumului pensiei și/sau ale altor beneficii de asigurări sociale fără a ajunge la concluzia încălcării art. 1 al Protocolului nr. 1 (T. contra Suediei, Jankovic contra Croației - 12 oct. 2000, Lenz contra Germaniei, Callejas contra Spaniei - 18 iunie 2002).
Prin urmare, Curtea E. a D. O. nu analizează situația reducerii pensiilor ca o „. de proprietate";, astfel încât lipsa despăgubirii pentru ingerință nu conduce, eo ipso, la încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1.
Statul se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor sale în acest domeniu.
În cauzele Wieczorek contra Poloniei - hotărârea din 8 decembrie 2009 și
Mellacher contra Austriei - hotărârea din 19 decembrie 1989, Curtea a constatat că nu este rolul său de a verifica în ce măsură existau soluții legislative mai adecvate pentru atingerea obiectivului de interes public urmărit, cu excepția situațiilor în care aprecierea autorităților este vădit lipsită de orice temei.
Având în vedere că nu este vorba despre o privare de proprietate, testul de proporționalitate nu va consta în verificarea acordării de către stat a unei despăgubiri adecvate.
Marja de apreciere a statului în stabilirea politicii sale în această materie este și mai mare atunci când necesitatea intervenției statului rezultă din consecințele pe care criza economică internațională le produce asupra deficitului bugetar.
Analizând circumstanțele concrete ale cauzei, tribunalul a apreciat că s-a păstrat un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit, respectiv, justul echilibru între exigențele intereselor generale ale comunității și imperativele de apărare a drepturilor fundamentale ale individului, măsura luată de revizuire a drepturilor de pensie intrând în marja de apreciere lăsată statului în această materie.
În ceea ce privește solicitarea contestatoarei de a fi repusă în plată decizia prin care s-a stabilit pensia de serviciu, tribunalul a reținut că reclamanta nu mai primește această pensie din (...), când a fost pusă în plată decizia de recalculare nr. 2. din (...).
Raportat la considerentele mai sus-expuse, reținând că decizia de revizuire nr. 2. din (...) a fost emisă în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, tribunalul a respins contestația formulată.
Având în vedere soluția dată capătului de cerere având ca obiect anularea deciziei de revizuire, instanța a respins și celelalte petite formulate.
În termen legal, a declarat recurs reclamanta C. M. solicitând admitereaacestuia cu consecința modificării sentinței, în sensul admiterii acțiunii așa cum aceasta a fost formulată.
Consideră recurenta că prevederile OUG nr. 5. pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din L. nr. 1. sunt neconstituționale, sens în care a și invocat excepția de neconstituționalite.
De asemenea, arată că motivele pe care le-a invocat în susținerea contestației formulate cu privire la decizia de recalculare a pensiei sunt incidente
și în cauza dedusă judecății, ca urmare a faptului că recalcularea s-a bazat pe aceleași principii contrare dreptului comunitar, a practicii CJUE, a principiilor general valabile ale acestui drept precum și a prevederilor Cartei E. a D. O. și a practicii CEDO derivată din aceasta.
Astfel, subliniază recurenta că diminuarea pensiei o îndreptățește să considere pierderea suferită din perspectiva dreptului de proprietate privată garantat atât de C. cât și de art.1 din Primul Protocol Adițional la C. E. a D. O.
D. la pensia specială este un drept câștigat, iar pensia în sine formează obiectul dreptului de proprietate, fiind circumscrisă noțiunii de bun și accepțiunii de proprietate.
Pensia de serviciu nu constituie un privilegiu, ci este justificată de rigorile unui anumit statut, după cum a recunoscut Curtea Constituțională. Diminuarea ei reprezintă o ingerința in dreptul de proprietate care, prin natura funcției publice nu a bucurat-o de plenitudinea drepturilor recunoscute celorlalți cetățeni.
D. la pensia speciala este instituit prin L. 9. privind statutul senatorilor si deputaților. Aceasta lege a prevăzut si o serie de interdicții care au restrâns sfera unor drepturi constituționale pentru reclamanta in funcție, in raport cu ceilalți cetățeni.
D. la pensie, ca si drept de asigurări sociale, presupune ca fiecare cetățean sa beneficieze de acest drept fundamental, in funcție de sistemul in care a activat, iar după dobândirea acestui drept sa nu mai poată fi deposedat de acesta. D. la pensie este un drept garantat de art. 47 din Constituția României, care garantează si dreptul la securitate sociala.
Pensia speciala este tot un drept la pensie, prevăzut de legea care reglementează statutul anumitor funcții publice sau profesii, in speta - L. nr. 9. privind statutul deputaților si al senatorilor.
Privita ca un bun in sensul art. 1 din Protocolul 1 la C., orice reducere sau neplata a ei are semnificația încălcării dreptului de proprietate si a dreptului la securitate sociala in chiar esența lor.
L. nr. 1., in baza căreia pensia de serviciu a fost recalculata, devenind pensie pentru limita de vârsta in sensul L. nr. 19/2000, a limitat practic exercițiul dreptului de proprietate recunoscut reclamantei ca si beneficiar al unei pensii de serviciu.
Măsura de recalculare a pensiei de serviciu nu justifica o cauza de utilitate publica si nici de interes general pentru ca atingerea dreptului de proprietate recunoscut sa poată avea legitimitate.
Ingerința in dreptul de proprietate pe care L. nr. 1. o consfințește, încalcă principiul legalității normelor de drept intern care trebuie sa fie suficient de accesibile, precise si previzibile in aplicarea lor.
L. 1. afectează grav claritatea si previzibilitatea impuse de noțiunea de legalitate, iar măsura dispusa prin aceasta lege nu mai apare ca fiind justificata si rezonabila, necesara intr-o societate democratica.
Curtea E. a decis ca un stat nu poate invoca o stare generala de necesitate pentru a justifica restrângerea drepturilor si libertăților, daca criza sau pericolul public nu are caracter excepțional, de o așa gravitate încât masurile normale sau restricțiile permise de C. pentru asigurarea siguranței publice, a sănătății si ordinii sa se dovedească ineficiente.
L. nr. 1. impune o restrângere cu caracter permanent a exercițiului dreptului la pensia de serviciu, recalcularea operand fara o limitare temporara. Prin urmare, legea nu numai ca nu consfințește caracterul temporar al restrângerii unor drepturi, ci stabilește un caracter explicit, o pierdere definitiva a pensiei de serviciu.
Dincolo de ingerința constatata si de scopul ei nelegitim, nu este îndeplinita nici cerința proporționalității intre mijloacele utilizate si scopul urmărit, care presupune asigurarea unui just echilibru intre interesul general si imperativul ocrotirii drepturilor fundamentale ale omului.
Recurenta se consideră discriminată în raport de alte categorii socio- profesionale(magistrați, polițiști, agricultori, militari). De asemenea, face trimiteri inclusiv la principiul dreptului câștigat.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta intimată C. J. de P. M. a solicitatrespingerea recursului ca nefondat și menținerea în întregime a sentinței recurate.
Nu au fost administrate probe noi.
Recursul este nefondat.
În ceea ce privește excepția de neconstituționalite invocată de către recurenta, se reține că prin încheierea din (...), în conformitate cu dispozițiile art. 29 al. 4 din legea nr. 47/1992, a fost sesizată Curtea Constituțională.
Referitor la fondul cauzei, se constată că prin D. nr. 787/(...) pronunțată de Curtea de A. C. în dosar nr. (...), s-a respins, cu opinie majoritară, ca nefondat recursul declarat de reclamanta C. M. împotriva sentinței civile nr. 309 din 8 februarie 2011 a T. M., pronunțată în dosarul nr. (...), care a fost menținută.
Pentru a pronunța această hotărâre, raportându-se la jurisprudența C. E. a D. O. (inclusiv D. de inadmisibilitate din 7 februarie 2012 în cauzele conexate
Ana M. Frimu, Judita Vilma, Edita Tanko, M. Molnar și L. Ghețiu împotriva
României) și la D. nr. (...) pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța de recurs a apreciat în privința reclamantei că prin aplicarea L. nr. 1. nu a fost depășit „pragul de dificultate";, care ar atrage o considerare a încălcării art.1 din Protocolul Adițional nr. 1 al C.i E. a D. O.
Prin D. nr. 2./(...), emisă de C. J. de P. M. (contestată în prezenta cauză) s- a revizuit în temeiul OUG 5. pensia reclamantei stabilită prin D. nr. 2./(...) și nu pensia de serviciu pe care aceasta a avut-o anterior datei de (...).
Rațiunea emiterii OUG 59/2010 (așa cum rezultă și din expunerea de motive a actului normativ) a fost de a da deplină eficiență principiului contributivității, prin luarea în considerare a veniturilor realizate de asigurat pe parcursul întregii activități profesionale și nu de a transforma pensia de serviciu în pensie în sistemul public de asigurări sociale.
Având în vedere aceste considerente și reținând atât motivele pentru care s-a solicitat de către reclamantă anularea deciziei de revizuire, cât și considerentele reținute de instanța de fond pentru respingerea acțiunii care se referă la faptul că prin decizia de revizuire a pensiei contestată în prezenta cauză s-a modificat pensia de serviciu avută anterior de reclamantă, Curtea apreciază că instanța de fond a interpretat în mod corect dispozițiile OUG 59/2010.
De altfel, o analiză a legalității deciziei de revizuire în raport de dispozițiile art. 1 din Protocolul Adițional nr. 1 al C.i E. a D. O. trebuie justificată de elemente de fapt diferite de cele dezlegate cu putere de lucru judecat prin hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a constatat că decizia de recalculare emisă în baza L. 1. este conformă exigențelor C.i, ceea ce în speță nu s-a realizat.
În consecință, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. 1 și 3 Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul reclamantei.
Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta C. M. împotriva sentinței civile nr. 2082 din (...) a T. M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
L. D. D. G. S. D.
G. S.-D. G.
Red. /dact./ DG; 2 ex./(...); Jud.fond: D.M.H.
| ← Decizia civilă nr. 78/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 538/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
