Decizia civilă nr. 1493/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ Secția I Civilă
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr.1493/R/2012
Ședința publică din data de 27 martie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. C. G.
JUDECĂTOR: G.-L. T. JUDECĂTOR : I. T. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta M. I. C. împotriva sentinței civile nr. 5452 din 21 noiembrie 2011, pronunțată de
Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta intimată C. J. DE P.
C., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul reclamantei - avocat H. L. din cadrul Baroului C., lipsind reclamanta și reprezentantul pârâtei intimate.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantul reclamantei declară că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris, modificarea sentinței pronunțate de prima instanță în sensul admiterii acțiunii și obligarea pârâtei la luarea în calcul a adeverinței emisă de UBB C. N., cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariul avocațial.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A asupra recursului civil de față, reține:
Prin acțiunea înregistrată la instanță la data de (...) reclamanta M. I. C. a solicitat obligarea pârâtei C. J. de P. C. să-i recalculeze pensia prin luarea în considerare a salariilor brute și a sporurilor menționate în adeverința nr.
15023/(...) emisă de U. B.-B. C.-N., cu restituirea sumelor de bani restante începând cu (...).
În motivarea acțiunii se arată că pârâta nu a respectat dispozițiile Legii
19/2000 si nu a recalculat pensia acesteia luând în calcul doar salariul minim pe economie și nu veniturile brute menționate în adeverință după care s-a plătit C.A.S. si pensie suplimentară.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.
În motivare arată că potrivit prevederilor Legii nr. 263/2011 și Normele de aplicare ale acesteia din H.G. nr. 257/2011, anexa nr. 15 pct.VI din noul act normativ în vigoare se exclud expres aceste sume care sunt specificate.
Prin sentința civilă nr. 5452 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...),a fost respinsă acțiunea.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin Decizia nr. 233289/(...), reclamantei i s-a acordat pensia munca depusă și limită de vârstă.
Reclamanta a depus la dosarul cauzei adeverința nr. 15023/(...) emisă de U. B.-B. C.-N. din care rezultă că în perioada aprilie 1977-2001 a realizat venituri suplimentare la retribuția tarifară de încadrare, respectiv la salariului de bază. Din această adeverință rezultă că pe perioada menționată s-a achitat contribuția pentru pensia suplimentară.
Conform principiului contributivității, în stabilirea cuantumurilor pensiilor si a altor drepturi acordate, trebuie să se reflecte întreaga activitate desfășurată si întreaga perioadă de cotizare, inclusiv perioadele necontributive asimilate stagiului de cotizare.
Pe baza acestui principiu, pentru fiecare an din stagiul de cotizare se stabilește un punctaj, iar pentru întreaga perioadă a stagiului de cotizare, se determină punctajul mediu care constituie baza de calcul la stabilirea cuantumului pensiei.
Potrivit art. 37 alin.1 din Legea nr. 19/2000 republicată, stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat. In sistemul public de pensii sunt asigurați obligatoriu, prin efectul legii, persoanele care desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, așa cum prevăd dispozițiile art. 5 alin.1 din Legea 19/2000 republicată.
Așa cum prevăd dispozițiile art. 78 alin.4 din Legea nr. 19/2000, modificat prin art. I din Legea nr. 250/2007, punctajul asiguratului stabilit conform prevederilor alin.1 și 2 se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale. Persoana care după pensionare mai desfășoară o activitate aducătoare de venituri, este obligată prin lege să plătească contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat datorată în raport cu veniturile realizate.
Valorificarea unor perioade dovedite cu adeverințe emise de unitățile ori societățile unde si-au desfășurat activitatea asigurații se face prin recalcularea pensiei. Punctajul anual pentru aceste perioade ori pentru stagiul suplimentar se adaugă la punctajul luat in calcul inițial, modificându- se astfel punctajul mediu si în mod corespunzător creste cuantumul pensiei.
Potrivit art. 164 alin.3 din Legea 19/2000 republicată, la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin.1, se au in vedere si sporurile cu caracter permanent, care, după data de (...) au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislațiilor anterioare si care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
Conform prevederilor art.I, pct.7 din Ordinul nr. 680/(...) al Ministrului
Muncii, Familiei si Egalității de Ș., prin sintagma „. brut realizat lunar"; se înțelege venitul brut in bani achitat din fondul de salarii, reprezentând salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal si suplimentar potrivit formei de salarizare aplicate, inclusiv indemnizațiile de conducere, salariile de merit, indexările, compensările si alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază, sporurile, indemnizațiile si sumele acordate sub formă de procent din salariu ori sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu, plătite pentru: condiții deosebite de muncă, activitate desfășurată în mediul rural, in zone izolate, activitate desfășurată de nevăzători, munca prestată în schimbul de noapte, îndeplinirea unor sarcini, activități și responsabilități suplimentarefuncției de bază, sporul de fidelitate si altele asemănătoare. De asemenea, sunt incluse sumele plătite pentru timpul nelucrat (concediu de odihnă, concediu de studii, zile de sărbători, zile de repaos suplimentar) și orice alte întreruperi ale lucrului din motive neamputabile salariaților.
Dispozițiile alin.3 al art. 161 din Legea 19/2000, așa cum a fost completată și modificată (introdus prin art. I din OUG 19/(...)) prevăd că la determinarea punctajului mediu anual se utilizează un punct pentru fiecare lună din stagiul de cotizare realizate in perioadele anterioare datei de (...), indiferent de nivelul drepturilor salariale înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite ori pentru care în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale. Pentru perioadele cuprinse între data de (...)-(...), se utilizează un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare în situația in care prin valorificarea drepturilor salariale din actele doveditoare rezultă, pentru fiecare lună, un stagiu de cotizare mai mic decât cel prevăzut la litera
„b";.
Potrivit disp.art.160 alin.1 din Legea nr.19/2000, republicată, vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la intrarea sa în vigoare constituie stagiu de cotizare. P. art.2 alin.1 și 2 din Normele Metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public,stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobate prin H.G.nr.1550/(...) statuează că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie.
Conform prevederilor art.4 din Legea nr.27/1966, republicată, în temeiul art.VII din Decretul nr.386/1972 și art.3 alin.2 din Legea nr.3/1977, fondurile necesare pentru plata pensiilor de asigurări sociale se constituiau din contribuțiile plătite de fostele unități socialiste precum și din sume alocate de la bugetul de stat în acest scop fără nici o reținere din salariul angajaților. Anterior, conform prevederilor 1 din Decretul nr.389/(...), fostele unități socialiste erau obligate să verse o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat.
Prin dispozițiile art.I din Decretul nr.232/(...) s-au modificat prevederile art.64 și art.65 din Legea nr.3/1977 cu privire la pensia suplimentară arătându-se că aceasta se stabilește în procente din retribuția folosită ,după anii de contribuție,care s-a reținut și virat de către fostele unități într-un cont special la fosta C. de E. și C.
Ulterior prin prevederile art.4 și art.5 din O.U.G.nr.31/(...) s-a statuat că începând cu data de 01.01.199 pensiile suplimentare aflate în plată, precum și cele care vor fi stabilite potrivit dispozițiilor legale se includ în drepturile privind pensia de bază iar contribuția individuală este de 5%.Cota de contribuție individuală de asigurări sociale, prevăzută de art.21 alin.2 din Legea nr.19/2000 a fost stabilită la 9,5% indiferent de condițiile de muncă, diferența dintre cotele de contribuții de asigurări sociale aprobate anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat și cota de contribuție individuală de asigurări sociale fiind suportată de către angajator,conform prevederilor art.4 alin.1 și 2 din O.U.G.nr.147/(...).
Mai mult, în adeverința menționată mai sus sunt trecute veniturile brute si nu cele reprezentând defalcat salariul de bază si sporurile acordate, potrivit Legii 250/2007 în care se arată care este baza de calcul al pensiei și de asemenea, din analiza dosarului de pensie s-a constatat că aceste adeverințe nu au fost depuse la dosarul de pensie în conformitate cu prevederile Legii 19/2000.
Raportat la considerentele arătate mai sus, în temeiul art.155 din Legea nr.19/2000 acțiunea reclamantei a fost respinsă întrucât nu se cunosc defalcat sumele reprezentând salariul.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta, solicitândmodificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.
În motivare s-a arătat că în respingerea acțiunii, tribunalul s-a întemeiat pe faptul că adeverința nu cuprinde menționările referitoare la plata cotelor CAS, reținând dispozițiile anexei nr. 15 din HG nr. 257/2011 și concluzionând că „nu se cunosc defalcat sumele reprezentând salariul";.
Referitor la dispozițiile anexei nr. 15 din HG nr. 257/2011, interpretarea dată de instanța de fond ar fi fost corectă dacă nu ar fi fost angajată a Universității în baza unui contract de muncă, sau dacă activitățile prestate s-au făcut „în afara obligațiilor de muncă de la funcția de bază";. Obligațiile pe care le-a prestat la F. de L. și F. au fost impuse de către prevederile contractului individual de muncă. Dincolo de aceste norme legale invocate, anterior anului 1989 s-a aplicat Decretul - Lege nr. 389/1972, care la art. 1 alin. 1 instituia obligativitatea pentru toate unitățile socialiste de a reține și vira la bugetul de stat contribuția CAS în cuantum de 15%. Art. 2 din Decretul-Lege nr. 389/1972 enumera instituțiile de S. și activitățile care erau exceptate de la plata aceste contribuții: ambasadele, consulatele, veniturile deputaților Marii Adunări Naționale. În rest toate unitățile lucrative aveau această obligație legală. Chiar dacă nu au fost menționat sumele obținute suplimentar față de salariul de bază, eroarea este datorată fostului angajator care nu a menționat într-un mod clar, faptul că, adeverința depusă reprezintă venituri suplimentare obținute, în afara contractului individual de muncă. Altminteri, în perioade 1976-1988, după adeverința anexată, ar fi însemnat că nu a încasat salariul potrivi contractului de muncă.
Nu s-a depus întâmpinare.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate,
Curtea reține următoarele:
Recursul este nefondat și urmează a fi respins ca atare.
Motivul de recurs vizează în principiu faptul că în mod greșit a fost reținut de către tribunal nedefalcarea sumelor prin adeverință, în condițiile în care activitatea a fost prestată în baza contractului individual de muncă, iar potrivit art. 1 din Decretul - Lege nr. 389/1972, exista obligativitatea pentru toate unitățile socialiste de a reține și vira la bugetul de stat contribuția CAS.
Este întemeiat argumentul privitor la greșita reținere a nedefalcării sumelor din adeverință, întrucât adeverința nr. 15023/(...) emisă de U. B.-B. C.-N. (filele 9-10 dosar fond) nu cuprinde mai multe tipuri de venituri salariale, adică mai multe sporuri, pentru a fi necesară defalcarea sumelor indicate cu titlu de venituri salariale, ci un singur tip de venit, anume, „. în regim de plată cu ora, în funcția de asistent și lector la F. de L., C. de L. R. pentru studenții străini, în perioada solicitată 1976-1985; 1990-(...), realizând un venit după cum urmează: (…)";.
Se constată însă că în adeverință se face mențiunea în clar că „din veniturile realizare din activități prestate în regim de plată cu ora, nu au fost reținute și virate către bugetul asigurărilor de stat contribuțiile - CAS/CPS";.
În aceste condiții, apare ca întemeiată soluția primei instanțe, prin aceea că în practica judiciară, în aplicarea Legii nr. 19/2000, s-a acceptat luarea în considerare la stabilirea drepturilor de pensie a veniturilor contributive, prin raportare la principiul contributivității și al egalității, instituite de art. 2 din lege, ca și la dispozițiile art. 78 din lege, însă în cauză, veniturile de care se prevalează reclamanta nu au avut acest caracter, așacum s-a atestat de către fostul angajator, motiv pentru care nu pot fi luate în considerare la stabilirea cuantumului pensiei reclamantei.
Văzând dispozițiile art. 312 alin. 1 și 3 raportat la art. 304 pct. 9
C.proc.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de reclamanta M. I. C. împotriva sentinței civile nr. 5452 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...) pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 27 martie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
D. C. G. G.-L. T. I. T.
N. N.
GREFIER,
Red.I.T./S.M.
2 ex./(...) Jud.fond. M.-F. B.
| ← Decizia civilă nr. 3043/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 4651/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
