Decizia civilă nr. 3585/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ Nr. 3585/R/2012

Ședința publică din data de 11 septembrie 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE : I. T.

JUDECĂTOR : D. C. G.

JUDECĂTOR : G.-L. T. G. : N. N.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta CASA DE PENSII S. A S. R. DE I. împotriva încheierii civile nr. 1078 din 12 iunie 2012 pronunțate de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...) privind și pe reclamantul intimat C. M. P., având ca obiect suspendare executare.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților de la dezbateri.

Procedura de citare este realizată.

Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatului și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea constată că reclamantul a formulat precizări transmise prin fax la dosar la data de 7 septembrie 2012.

Având în vedere că recurenta prin memoriul de recurs a solicitat judecata în lipsă, Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și o reține în pronunțare în baza actelor aflate la dosar.

C U R T E A

Prin încheierea civilă nr. 1078 din (...) pronunțată de Tribunalul

Maramureș în temeiul art. 403 alin.4 Cod procedură civilă s-a admis cererea formulată de reclamantul C. M. P., în contradictoriu cu C. de P. S. a S. R. de I. -

U. M. 0472 B. și s-a dispus suspendarea provizorie a executării silite a deciziei de regularizare emisă sub nr. 888/(...) până la soluționarea cererii de suspendare a executării silite în dosarul nr.(...) a T.ui M..

Pentru a hotărî astfel tribunalul a reținut că prin cererea formulată și precizată de reclamantul C. O. P. s-a solicitat suspendarea executării silite a deciziei de regularizare emisă sub nr. 888/(...) în contradictoriu cu C. S. de P. a SRI B., în temeiul art. 403 alin.4 Cod procedură civilă, sens în care a plătit o cauțiune de 10% conform chitanței T.A nr. 1866660/(...) consemnată la CEC B. S. B. M.

T. a apreciat întemeiată cererea de suspendare a executării silite a deciziei de regularizare nr. 888/(...), în temeiul art. 403 alin.4 Cod procedură civilă, până la soluționarea cererii de suspendare a executării silite în dosarul nr.(...) a T.ui

M..

Împotriva încheierii sus menționate a declarat recurs pârâta CASA DE PENSII S. A S. R. DE I. solicitând admiterea recursului, desființarea încheierii nr. 1078 din data de (...) a T.ui M., pronunțată în dosarul nr. (...), ca nelegală și netemeinică și,prin urmare, respingerea acțiunii astfel cum a fost formulată și motivată ca neîntemeiată.

În motivarea recursului arată că legea a creat posibilitatea suspendării executării pentru a opri desăvârșirea operațiilor de executare silita, când este in curs de cercetare legalitate a titlului executoriu sau când exista o contestație cu privire la masurile de executare ce s-au luat.

Cazurile de suspendare a executării silite nu sunt reglementate în mod unitar. Acestea pot fi grupate în doua categorii, suspendarea voluntară și suspendarea legala, în speță nu se regăsește nici unul dintre aceste cazuri în care se poate dispune suspendarea executării silite.

De asemene, reclamantul invocă în cererea sa ca temei juridic și art. 172 și art. 173 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscală.

Precizează că argumentele prezentate de reclamant nu pot fi încadrate în niciunul dintre cazurile prevăzute de textul art. 172 și art. 173 din O.G. nr.

92/2003.

Dimpotrivă conform art. 172 alin. (2) din O.G. nr. 92/2003 dispozițiile privind suspendarea provizorie a executării silite prin ordonanță președințială prevăzute de art. 403 alin. 4 din codul de procedură civilă nu sunt aplicabile.

Cererea reclamantului deși intitulată ca suspendare a executării îmbracă, pe fond, forma unei ordonanțe președințiale.

Rezultă așadar condițiile de admisibilitate ce se cer a fi întrunite în cazul promovării unei cereri pe cale de ordonanță președințială și anume: urgența, caracterul vremelnic al măsurii solicitate a se lua pe această cale precum și cerința ca prin măsura luată să nu se prejudece fondul.

Totodată, legea prevede în mod expres și limitativ situațiile în care pot fi încuviințate măsurile solicitate pe calea ordonanței președințiale, respectiv, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara ori pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Față de aceste exigențe legale, consideră ca în speță nu sunt îndeplinite nici una dintre condițiile precizate, având în vedere următoarele considerente:

1. În cauză nu este îndeplinită condiția urgenței.

Art. 581 alin. 1 Cod procedură civilă, prevede că există urgență, atunci când măsura se impune pentru păstrarea unui drept sau prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, impunând deci condiții care trebuie îndeplinite cumulativ. Or, în cazul dat, este adevărat că reclamantul a fost lipsită imediat de o infimă parte din pensia de serviciu de care a beneficiat în temeiul unei reglementări anterioare, însă nu se pune problema păstrării unui drept care există și ar putea fi periclitat dacă o hotărâre provizorie nu este pronunțată.

Referitor la necesitatea prevenirii unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, în cazul reclamanților exista posibilitatea reparării integrale a prejudiciului suferit de aceștia, în eventualitate a admiterii contestației formulate împotriva deciziei de pensionare. Un prejudiciu deja produs, deci care nu mai este iminent cum este cazul în speță la data sesizării instanței, nu este suficient pentru a aprecia asupraîntrunirii condițiilor ordonanței.

Într-o asemenea situație, împotriva Deciziei de stabilire a pensiei reclamantul are la dispoziție calea contestați ei prevăzută de L. nr. 2. privind sistemul unitar de pensii publice, prin care să solicite anularea deciziei contestate, cu posibilitatea plății de daune interese și posibilitatea repunerii părților în situația anterioară, inclusiv plata unor diferențe dintre pensia cuvenită și cea încasată.

În concluzie, simpla diminuare a drepturilor de pensie prin emiterea unei decizii de pensionare ca urmare a schimbării categoriei și felului pensiei nu estesuficientă prin ea însăși pentru admisibilitatea unei cereri de suspendare a efectelor deciziei de pensionare, întrucât, potrivit legii, reclamantul poate obține restabilirea dreptului ei și repararea pagubei doar în urma promovării cu succes a contestați ei îndreptate împotriva actului emis de Casa de pensii.

Din această perspectivă, având în vedere că în situația admiterii contestației și anulării deciziei de pensionare reclamantul va fi repusă în situația anterioară cu caracter retroactiv, nu se poate pune problema producerii unei pagube ce nu s-ar mai putea repara pensionarul fiind pus în situația de a-și recupera toate drepturile de care a fost deposedat printr-un eventual act nelegal al Casei de pensii.

In speță nu este îndeplinită nici condiția neprejudecării fondului pricinii cu alte cuvinte, încercând rezolvarea cererii de ordonanță președințială, instanța nu poate specula asupra cuantumului eventual rezultat din re calcularea pensiei reclamantul, trebuind să abordeze fondul litigiului, a fondului dreptului reclamat.

Astfel, chiar daca suspendarea plății pensiei reduse și menținerea în plată a cuantumului pensiilor de serviciu ar prezenta un caracter temporar, prin solicitarea dispunerii unei astfel de măsuri partea tinde în realitate la plata pensiei în temeiul unei decizii anterioare, decizie ce a fost modificată, în condițiile în care legalitate a deciziei de pensionare ulterioară nu a fost încă analizată.

Prin urmare apreciază că nu este îndeplinita nici condiția neprejudecării fondului cauzei.

In acest sens, decizia emisă de C. de P. S. se bucură până la proba contrară de o prezumție de validitate, ori pentru a împiedica producerea efectelor actului în cauză, chiar și temporar, este necesară examinarea legalității acestuia de către instanța de judecată.

Dispunerea reluării plătii pensiei de serviciu pe perioada de la data pronunțării unei asemenea hotărâri și până la data soluționării cererii pe fond, ar avea consecința că o astfel de soluție ar rezolva în fond cel puțin parțial și cu caracter definitiv capătul de cerere din contesta ție referitor la repunerea părților în situația anterioară de la data luării măsurii și până la data pronunțării hotărârii de către instanța investită cu soluționarea pe fond a contestației.

Astfel, instanța nu este îndreptățită ca, pe calea ordonanței președințiale, să dispună măsura definitivă a obligării Casei de P. S. la menținerea în plată a pensiei de serviciu, deoarece în această ipoteză nu mai poate fi vorba de a se păstra un drept ce s-ar păgubi prin întârziere ori de a se preveni o pagubă iminentă și care nu s-ar putea repara, ci de luarea unei măsuri definitive care vizează însuși fondul cauzei, întrucât pentru soluționarea pretins ului drept sunt necesare verificări de fond, incompatibile cu procedura sumară și specială a ordonanței președințiale, cât și luarea unor măsuri care, deși limitate temporar, produc consecințe definitive cu privire la drepturile acordate prin hotărârea provizorie.

Nici caracterul vremelnic al unei ordonanțe președințiale nu poate fi respectat, întrucât, dacă instanța ar dispune suspendarea plății pensiei stabilită prin decizia atacată, s-ar stabili cu caracter definitiv că pentru perioada ce se va scurge până la soluționarea pe fond a contestației, reclamantul nu i se va aplica dispozițiile acestei decizii.

Totodată, eventualele sume ce s-ar plăti reclamantul în această perioadă, ca diferență dintre pensia recalculată și cea anterioară recalculării, nu ar mai putea fi vreodată supuse repetițiunii, având în vedere că această plată s-ar face în baza unei hotărâri judecătorești, iar nu ca plată necuvenită sau din eroare, dispozițiile art. 1092 cod civil nefiind așadar aplicabile.

Cu alte cuvinte, măsura suspendării deciziei de recalculare a pensiei ce face obiectul acestei cauze nu ar avea, pentru motivele mai sus arătate uncaracter vremelnic, ci unul definitiv, astfel că această condiție de admisibilitate nu este îndeplinită în cauză.

Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor formulate și a apărărilorformulate, curtea, deliberând, constată următoarele:

Temeiul juridic invocat de parte în susținerea cererii de suspendare, temei reținut și de instanța de fond în calificarea juridică dată cererii de suspendare, este constituit de art. 403 alin.4 C.pr.civilă.

În aplicarea acestui text de lege, instanța de fond a dispus suspendarea executării silite a deciziei de regularizare nr. 888/(...), în temeiul art. 403 alin.4

Cod procedură civilă, până la soluționarea cererii de suspendare a executării silite în dosarul nr.(...) a T.ui M..

Or, potrivit art. 403 alin.4 C.pr.civilă, încheierea pronunțată în temeiul acestui text legal nu este supusă nici unei căi de atac, dispoziție față de care, în baza art. 312 alin.1 C.pr.civilă, curtea va respinge ca inadmisibil recursul formulat, nefiind admisibilă o analiza pe fond a criticilor formulate de recurentă.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE :

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâta CASA DE PENSII S. A S. R. DE I. împotriva sentinței civile nr. 1078 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar nr. (...) pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 11 septembrie 2012.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

I. T. D. C. G. G. L. T.

G.

N. N.

Red.DCG/(...) Dact.SzM/2ex.

Jud.fond:C. M.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 3585/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale