Decizia civilă nr. 3615/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 3615/R/2012
Ședința publică din data de 12 septembrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S.-C. B.
JUDECĂTORI: I.-R. M.
C. M.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 5194 din 17 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat S. G., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul intimat, lipsă fiind reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 21 august
2012, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar întâmpinare din partea reclamantului intimat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamantul intimat solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 5194 din 17 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a admis acțiunea reclamantului S. G. împotriva pârâtei C. J. DE P. C.
Pârâta a fost obligată să recalculeze pensia cuvenită reclamantului cu luarea în considerare la stabilirea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei a sporurilor și celorlalte drepturi salariale menționate în adeverința nr.
1359/(...) emisă de S. de C. D. A. T., începând cu data de (...).
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că reclamantul a fost pensionat pentru munca depusă și limita de vârstă potrivit Deciziei nr. 1./(...), ca urmare a cererii formulate la data de (...).
Dreptul reclamantului la o pensie pentru munca depusă și limită de vârstă s-a născut la data de (...), dată începând cu care trebuia stabilită și s-a și stabilit întinderea acestui drept respectiv cuantumul pensiei - prezumându-se până la proba contrară că stabilirea întinderii dreptului este corectă -, rezultă că dreptul substanțial al reclamantului la asigurare socială pentru vârstă și munca prestată este guvernat de L. nr. 1..
Dispozițiile L. nr. 2. se aplică reclamantului numai sub aspectul normelor de procedură care sunt de imediata aplicare și vizează termenele și procedura de contestare a unor decizii de revizuire a pensiei, fără a avea însă incidență cu privire la substanța dreptului.
De aceea, dispozițiile art. 165 si art. 166 din L. nr. 2. nu pot aduce atingere substanței dreptului reclamantului la o anumită pensie, așa cum era acest drept reglementat de L. nr.1. aplicabilă la calcularea pensiei reclamantului, lege care însă a fost aplicată în mod eronat, astfel cum rezultă din adeverințele depuse la dosar și care reflectă veniturile salariale reale ale reclamantului, neluate integral în considerare la calcularea pensiei sale.
A aprecia că la calcularea pensiei reclamantului se au în vedere veniturile salariale prevăzute de L. nr. 2., iar nu cele prevăzute de L. nr. 1. înseamnă a aplica în mod retroactiv, cu încălcarea art. 15 alin. 2 din Constituție, o dispoziție legală de drept substanțial intrată în vigoare după data nașterii dreptului reclamantului, dată la care pensia reclamantului trebuia stabilită în mod corect, astfel cum a fost, de altfel, stabilită pensia altor persoane aflate în aceeași situație cu cea în care se află reclamantul.
Raportul juridic privind stabilirea cuantumului pensiei, așadar realizarea dreptului la pensie al reclamantului în raport cu munca prestată de acesta până la data de (...) este guvernat în totalitate de dispozițiile L. nr. 1. iar neregularitățile și nelegalitățile intervenite în stabilirea elementelor substanțiale ale acestui raport, așadar si cele privind cuantumul pensiei cuvenite, trebuie corectate potrivit normelor de drept substanțial care au fost încălcate si anume cele cuprinse în L. nr. 1., iar nu potrivit normelor cuprinse în L. nr. 2. care guvernează exclusiv aspectele procedurale vizând soluționarea cererilor reclamantului și, desigur, raporturile de drept substanțial născute după data intrării sale în vigoare.
Din adeverința nr. 1359/(...) rezultă că în perioada 1986-2000, reclamantul a fost remunerat pentru munca prestată în regim de acord global, acord direct și fiindu-i plătite premii si compensațiile pentru orele suplimentare.
Aceste venituri salariale nu au fost avute în vedere de către pârâtă la calcularea punctajului mediu anual al pensiei reclamantului, deși potrivit art. 78 alin. 4 din L. nr. 1., punctajul asiguratului se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale. Or, potrivit mențiunii din adeverință, pentru întreaga perioadă s-a virat contribuția CAS și cea pentru pensia suplimentară. La stabilirea cuantumului pensiei, pârâta trebuie să țină cont de principiul contributivității prevăzut de art. 2 lit. 2) din L. nr. 1..
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta C. J. DE P. C., solicitândmodificarea sentinței și respingerea acțiunii.
În motivare a arătat că se citează o lege abrogata si anume L. nr. 1. completata cu Ord. nr. 680/2007, de asemenea abrogat.
D. nr. 1. a I. se refera tot la legea abrogata si anume L. nr. (...), astfel ca nu poate acoperi cele exprimate in L. nr.2..
Incidentă în cauza este L. nr. 263/2011 in vigoare de la (...) ale cărei Norme de aplicare sunt cuprinse in HG nr.257/2011.
În opinia Curții Constituționale, problema dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii a căror soluționare intră in competența exclusivă a instanțelor judecătorești.
Doar "neluarea in considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, or în cazul de fata A. nr.15, pct VI exclude expres aceste sume din calcul pensiei.
În subsidiar arată că potrivit Deciziei nr. 1. a I. se constată de către instanțele investite cu cereri de recalculare a pensiilor dacă pentru sumele salariale, reprezentând venituri suplimentare pentru munca în acord, angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii.
De asemenea, in D. nr.990/2009 a Curții Constituționale se arată că daca s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual intra in competenta exclusive a instanțelor judecătorești.
In aceste condiții, arată că expresia folosita este una generala si anume :s-a plătit CAS si contribuția pentru pensie suplimentara conform legilor in vigoare, ceea ce nu indica fara dubiu contributivitatea sumelor din adeverința.
Potrivit art.165 din lege (4) Pentru perioadele de după 1 aprilie 1992, sporul de vechime utilizat la stabilirea punctajelor lunare este cel înscris în carnetul de muncă sau în alte acte doveditoare.
Reclamantul S. G. prin întâmpinare (f.5) a solicitat respingerea recursuluiarătând că conform Ordinului nr.680/(...) pentru modificarea normelor L. nr.1. la pct.7 se arată că prin sintagma venit brut se înțelege venitul brut achitat din fondul de salarii reprezentând salarii indiferent dacă au caracter permanent sau nu; premii anuale sau și în timpul anului; alte sporuri stabilite prin contractul de muncă, în cazul reclamantului ore suplimentare.
Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate încererea de recurs și prin prisma apărărilor din întâmpinare, Curtea reține următoarele:
Drepturile inițiale de pensie pentru munca depusă și limită de vârstă ale reclamantului au fost stabilite în temeiul L. nr. 1., începând cu data de 1 ianuarie 2008, prin decizia nr. 1. - f. 4 dosar fond.
La data de 22 august 2011 reclamantul s-a adresat C. L. de P. T. solicitând recalcularea pensiei cu luarea în considerare și a veniturilor suplimentare consemnate în adeverința nr. 1359/(...) eliberată de fostul angajator S. de C. D. A. T. - f. 13 - 14, constând în acord global, ore suplimentare și prime realizate în perioada 1986 - 2000.
Pârâta a emis D. nr. 1./(...) prin care a respins cererea d recalculare formulată de reclamant (f.11 dosar fond).
În speță, procedura de recalculare a pensiei cuvenite reclamantului este reglementată de L. nr. 2. privind sistemul unitar de pensii publice, întrucât cererea de recalculare a fost formulată ulterior datei de 1 ianuarie 2011, moment ce a marcat intrarea în vigoare a acestui act normativ.
Nu se poate reține incidența în cauză a prevederilor L. nr. 1., chiar dacă dreptul la pensie s-a născut sub imperiul acestei legi, deoarece potrivit art. 178 din L. nr. 2., doar cererile înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a acestei legi se soluționează conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii. A., în mod greșit, s-a apreciat de către instanța de fond că un act normativ abrogat, și anume L. nr. 1. poate constitui temei al cererii de recalculare formulată ulterior abrogării sale.
Astfel, potrivit prevederilor art. 107 alin. 3 și 5 din L. nr. 2., pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia, sumele rezultate urmând a se acorda începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.
În conformitate cu art. 165 alin. 2 din L. nr. 2., la determinarea punctajelor lunare pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 pot fi avute vedere și sporurile cu caracter permanent înregistrate în carnetele de muncă sau sunt dovedite prin adeverințe eliberate de unități.
Însă, așa cum a arătat și recurenta pârâtă, potrivit dispozițiilor cuprinse în anexa nr. 15 a HG nr. 257/2011 de aprobare a normelor de aplicare a L. nr. 2., nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale; participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice; premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite; recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate; diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare și transfer; drepturile de autor; drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul desfacerii contractului de muncă; al treisprezecelea salariu; formele de retribuire definite sub sintagma "plata cu ora", acordate cadrelor didactice și specialiștilor din producție sau din alte domenii de activitate pentru activitatea didactică de predare, seminare, lucrări practice, desfășurate în afara obligațiilor de muncă de la funcția de bază, pentru acoperirea unor posturi vacante sau ai căror titulari lipseau temporar, precum și pentru îndeplinirea unor activități didactice pentru care nu se justifică înființarea unor posturi; formele de retribuire pentru "orele suplimentare" realizate peste programul normal de lucru; sporul acordat pentru personalul didactic care îndrumă practica psihopedagogică și care asigură perfecționarea de specialitate a învățătorilor și educatorilor; indemnizațiile de muncă nenormată; compensațiile acordate conform decretelor nr. 46/1982 și nr. 240/1982; alte sporuri care nu au avut caracter permanent.
Veniturile constând în „acord global"; menționate în adeverința eliberată de către fostul angajator au fost incluse în salariul brut, constituind baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, achitându-se atât cotele CAS cât și contribuția la fondul pentru pensia suplimentară.
În ceea ce privește sumele realizate cu titlu de acord global, Înalta Curte de
Casație și Justiție s-a pronunțat, prin D. nr. 19 din 17 octombrie 2011, în soluționarea unui recurs în interesul legii, stabilind că: ";În interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin. (1) și (2) din L. nr. 1. privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a G. nr. 4. privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilește că:
Formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din L. retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii.";
Cum dispozițiile cuprinse în OUG nr. 4. și L. nr. 1., care au fost interpretate de către Î., au fost preluate cu același conținut în legislația privitoare la sistemul unitar de pensii publice, Curtea apreciază că efectele Deciziei nr. 1. se impun a fi extinse în privința modului de calcul a punctajului mediu anual și în cazul cererilor de recalculare formulate după data de (...).
Potrivit dispozițiilor art. 3307 alin. 4 din C.pr.civ. decizia pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțele de judecată, motiv pentru care se constată a fi nefondate criticile formulate de recurentă cu privire la dispoziția instanței de fond de obligare la recalcularea pensiei în funcție de veniturile constând în acord global. Cu privire la sumele menționate în adeverință sub denumirea „. și „. suplimentare și acord direct";, Curtea reține că acestea nu pot fi avute în vedere la recalcularea pensiei cuvenite reclamantului, întrucât ar contraveni interdicțieidin anexa nr. 15 a HG nr. 257/2001 de aprobare a normelor de aplicare a L. nr. 2.. Ținând seama de aceste considerente, Curtea în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 și art. 304 pct. 9 C.proc.civ. urmează să admită în parte, cu opinie majoritară, recursul declarat de recurentă împotriva sentinței tribunalului, pe care o va modifica în parte în sensul că va înlătura dispoziția de obligare a pârâtei la luarea în considerare a veniturilor reprezentând ore suplimentare și premii, urmând ca la recalculare să fie luate în calcul doar veniturile reprezentând acord global. Vor fi menține restul dispozițiilor din sentință. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. D E C I D E : Admite în parte, cu opinie majoritară, recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 5194 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o modifică în parte în sensul că înlătură dispoziția de obligare a pârâtei la luarea în considerare la recalcularea pensiei reclamantului a veniturilor reprezentând ore suplimentare și premii, menționate în Adeverința nr. 1359/(...) emisă de S. de C. și D. T. Menține restul dispozițiilor sentinței atacate. D. este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 12 septembrie 2012. PREȘEDINTE JUDECĂTORI S.-C. B. I.-R. M. C. M. Cu opinie parțial separată în sensul respingerii recursului Red.SCB Dact.SzM/2ex. (...) Jud. fond: I. P. G. C. GREFIER Motivarea opiniei separate a judecătorului C. M. Consider că recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. este nefondat, pentru următoarele motive: Adeverința nr. 1359/(...) emisă de S. de C.-D. A. T. atestă veniturile obținute de reclamant, constând în acord global, ore suplimentare și acord direct, premii, în perioada 1986-2000. Potrivit dispozițiilor art. 165 alin.2 din L. nr. 2., la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare. Prevederile art. VI din A. 15 a H.G. nr.257/2011 de aprobare a normelor de aplicare a L. 2., exceptează anumite venituri realizate de la luarea în calcul la stabilirea punctajului mediu anual. Consider însă că în mod corect prima instanță a obligat recurenta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului prin luarea în considerare a veniturilor suplimentare menționate în adeverința nr. 1359/(...) emisă de S. de C.-D. A. T., angajatorul asumându-și răspunderea în ceea ce privește mențiunile înscrise în aceasta, în sensul că aceste drepturi de natură salarială au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, conform art.1 din Decretul nr.389/1972, Decretului nr.232/1986, L. nr.49/1992 și O.U.G. nr.31/1998, potrivit căruia angajatorii au fost obligați să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri. Angajatorul a mai menționat prin această adeverință faptul că pe toată perioada angajării reclamantei s-au achitat lunar cotele de C., inclusiv contribuția la pensia suplimentară pentru angajat, cât și cotele aferente angajatorului. L. nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii prevedea, în art.8 și forma de retribuire în acord sau cu bucata. Art.117 alin.3 din L. nr.57/1974 stabilește că în activitatea de cercetare științifică, inginerie tehnologică și proiectare, retribuirea este în acord global, fapt care „putea stimula productivitatea muncii și realizarea unor venituri suplimentare";. Nu se poate reține că neînregistrarea în carnetul de muncă a veniturilor suplimentare, poate avea drept consecință neluarea acestora în considerare la calculul pensiei cuvenite intimatului, din moment ce caracterul permanent al acestora și calcularea contribuției de asigurări sociale prin raportarea la câștigul brut realizat, conform Decretului nr.389/1972, au fost dovedite cu adeverințele depuse la dosar. Mai mult, potrivit art.1 lit.b) din Precizările M.ui Muncii și Protecției Sociale și M.ui Finanțelor privind aplicarea prevederilor L. nr.49/1992 pentru modificarea și comp letarea unor reglem entări din legislația de asigurări sociale, nr. 1. din 10 iulie 1992, publicate în Monitorul oficial nr.193/1992, contribuția pentru asigurările sociale de stat datorată de persoanele juridice și fizice se calculează prin aplicarea procentului legal asupra câșt igului brut realizat de salariați, indiferent de durata contractului de muncă, de forma de salarizare utilizată și de forma de proprietate a unității în care lucrează. Prin aceleași Preciz ări, s -a stabilit că se datorează contri buția și pentru premiile acordate salariaților din fondul de salarii. Se mai reține că baza de calcul a contribuției de asigurări sociale a fost, anterior intrării în vigoare a L. nr.1., câștigul total, astfel cum este definit prin art.9 din L. nr.57/1974. Art.1 din L. nr.14/1991 prevedea că salariul cuprinde salariul de baza, adaosurile și sporurile la acesta, iar adaosurile și sporurile la salariul de baza se iau în calcul la stabilirea drepturilor care se determina în raport de salariu, în măsura în care se prevede prin lege. Potrivit dispozițiilor art.10 din L. nr.3/1977, baza de calcul pentrustabilirea pensiei era media din 5 ani consecutivi, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate, a salariului de bază, precum și a următoarelor venituri salariale: sporul pentru vechime în muncă, sporul pentru lucrul în subteran, precum și pentru lucrul pe platformele marine de foraj și extracție, sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, sporulpentru exercitarea unei funcții suplimentare și alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractul individual de muncă, potrivit legii. De asemenea, prin decizia nr. 1. pron unțată de către Î . Curte de C. și Justiție, în recursul în interesul legii referitor la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, prin luarea în considerare a formelor de retribuire obținute în acord global, la data de (...), după intrarea în vigoare a L. nr.2. și a H.G. nr.257/2011, instanța supremă a reținut următoarele: "Apariția L. nr. 1. a dus la crearea unui sistem de asigurări sociale de tip nou, construit în jurul unui principiu fundamental, și anume că orice element salarial, efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au/a achitat statului contribuții de asigurări sociale trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei. În acest sens, pentru înlăturarea inechităților dintre L. nr. 1. și L. nr. 3/1977, în cursul anului 2005 a apărut de urgență a G. nr. 4. privindrecalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, iar dispozițiile art. 1 și art. 2 alin. (1) din acest act normativ stipulează că se recalculează toate pensiile din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, recalculare care se face cu respectarea prevederilor L. nr. 1.. La pct. I-V din anexa la de urgență a G. nr. 4. sunt enumerate sporurile, indemnizațiile și orice alte venituri suplimentare care trebuie avute în vedere la determinarea punctajului mediu anual, însă, prin dispozițiile pct. VI se stipulează în mod expres că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale. Această dispoziție normativă pe care procurorul general își întemeiază argumentația poate fi însă înlăturată întrucât intră în contradicție atât cu prevederile anterioare din de urgență a G. nr. 4. , cât și cu L. nr. 1., în condițiile în care s-a încălcat principiul ierarhiei actelor normative, L. nr. 1. fiind legea- cadru, iar ordonanța de urgență fiind dată în aplicarea acestei legi, astfel încât se încalcă principiul fundamental al contributivității, cu neluarea în calcul a tuturor formelor de retribuire a muncii, anterior datei de 1 aprilie 2001. Normele speciale reprezentate de dispozițiile de urgență a G. nr. 4. se completează cu cele generale cuprinse în L. nr. 1., ambele reglementând domeniul pensiilor din sistemul public. Or, constatând aplicarea principiului contributivității, instanța de judecată nu creează norme juridice noi, după cum nu le ignoră pe cele existente, ci aplică o normă juridică existentă, cu valoare de principiu, unor situații particulare, în care este lipsit de relevanță juridică caracterul temporar și variabil al unor venituri, câtă vreme, pentru acestea, au fost reținute sume reprezentând contribuții la fondul de pensii."; De asemenea, s-a mai reținut că: "În concluzie, neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a L. nr. 1., de urgență a G. nr. 4. fiind emisă în considerarea atingerii scopului fundamental al înlăturării inechităților dintre persoanele pensionate sub imperiul L. nr. 3/1977, în raportcu cele pensionate sub imperiul legii noi, L. nr. 1., în ceea ce privește cuantumul acestor drepturi. Astfel, în condițiile în care se constată de către instanțele învestite cu cereri de recalculare a pensiilor că pentru sumele salariale, reprezentând venituri suplimentare pentru munca în acord, angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare obținute de către salariați, este firesc ca o parte din această contribuție să revină foștilor salariați, în prezent pensionați, și să fie avută în vedere la recalcularea drepturilor de pensie, conform L. nr. 1. și de urgență a G. nr. 4. ."; Consider că mai trebuie reținut în cauză faptul că art.165 din L. nr.2. constituie de fapt o reluare a dispozițiilor art.164 alin.3 din L. nr.1., iar prevederile pct.VI din A. 15 a H.G. nr.257/2011 copiază practic pct. VI al Ordonanței de urgență a G. nr. 4. , în ceea ce privește veniturile care nu suntluate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor anterioare datei de 1 aprilie 2001, printre acestea figurând și formele de retribuire în acord. În consecință, apreciez că acțiunea reclamantului este fondată în întregime, având în vedere: -în primul rand, prevederile legale analizate anterior privind veniturile reclamantului pentru care acesta, în perioada 1986-2000, a plătit contribuții de asigurări sociale, precum și cele care reglementau baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare; -în al doilea rând, argumentația Înaltei Curți de C. și Justiție formulatăprin considerentele deciziei nr. 1., în sensul că neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a L. nr. 1.; -în al treilea rand, că L. nr.2. constituie legea în vigoare privind sistemulunitar de pensii publice, dar nu constituie o lege propriu-zis nouă, reformatoare, de maniera în care a fost, de exemplu, L. nr.1. față de L. nr.3/1977, ci conține practic, în cea mai mare parte (și care îl interesează pe particularul în cauză) o continuitate de reglementare, o preluare a dispozițiilor L. nr.1., astfel încât trebuie evitat tratamentul discriminatoriu al persoanelor care, deși pensionate în temeiul aceleiași legi, ajung să formuleze cereri de recalculare la date diferite, în raport cu data la care reușesc să obțină de la foștii angajatori adeverințele necesare; -în al patrulea rand, dar care nu trebuie neglijat, practica constantă ainstanței din ultimii ani, privind luarea în considerare la calculul pensiei a tuturor veniturilor care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, pentru considerente ce au fost confirmate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin considerentele deciziei nr. 1., fără ca L. nr.2., ce preia dispozițiile L. nr.1., și H.G. nr.257/2011, ce preia dispozițiile O.U.G. nr.4., să justifice o schimbare a jurisprudenței. Pentru toate aceste considerente, opinez că se impunea respingerea recursului C. Județene de P. C. Judecător, C. M. Red./Tehnored.: C.M.; 2 ex.- (...).
| ← Decizia civilă nr. 2424/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 5034/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
